Uniunea Europeană este cel mai important partener economic al Republicii Moldova, acoperind 2/3 din exporturi și fiind principala sursă de investiții străine. Declarația a fost făcută pentru ONE TV de expertul economic Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic independent de la Chișinău, „Expert-Grup”, în cadrul interviului oferit jurnalistului ONE TV Cătălin Murzac, în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansată de ONE TV și STAR TV.
-Bun găsit, continuăm astăzi seria de dialoguri cu diferite persoane în cadrul campaniei Europa de lângă noi. Îl avem astăzi lângă noi pe domnul Adrian lupușor, expert economic, directorul executiv al Centrului Analitic Independent de la Chișinău, „Expert-Grup”. Domnule Lupușor, bine v-am găsit, vă mulțumesc mult că ați acceptat să discutați aspectele ce țin de economie sau de antreprenoriat, în contextul aderării, parcurusului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
-Bună ziua, mulțumesc pentru această oportunitate.
-Pentru început, dacă ați putea să ne oferiți o imagine de ansamblu, cum considerați dumneavoastră care ar fi cele mai importante aspecte ce țin de integrarea economică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, luând în considerație că au demarat deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană?
-Uniunea Europeană este principalul partener comercial și economic al Republicii Moldova. Noi avem o relație deja de mai mulți ani cu Uniunea Europeană. Aici aș vrea să amintească 10 ani în urmă, în 2014 noi am semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, care a permis liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană, ce a dus la creșterea exporturilor moldovenești pe piața europeană. Acum, Uniunea Europeană reprezintă circa 2/3 din exporturile moldovenești, totale, deci este principala piață de desfacere pentru noi. Uniunea Europeană este și principala sursă de investiții străine, deci dacă analizăm stocul de investiții prezente acum în Republica Moldova, vedem că 90 % din investiții sunt provin din Uniunea Europeană și nu în ultimul rându Uniunea Europeană este și principalul partener de dezvoltare al țării. Deci dacă deci numai în anul trecut 2023 volumul total al asistenței financiară a Uniunii Europene a fost de circa 600 de milioane de euro. Dintre care o bună parte a fost folosit chiar pentru a plăti facturile noastre și mai ales, a moldovenilor vulnerabili iarnă când au crescut tarifele la energie și la căldură. Pe lângă aceasta avem și proiecte infrastructurale drumuri, modernizarea școlilor și grădinițelor, în domeniul energetic, proiecte de anvergură care o avem sunt învățate de parteneri din UE.
-Recent la Chișinău s-a finalizat screeningul bilateral în ce privește capitolul 5 al Acquis-ul comunitar, achizițiile publice. Ce oportunități deschide armonizarea acestui capitol pentru Republica Moldova, în contextul în care Uniunea Europeană propunea aderarea graduală.
-Bine, achizițiile publice, dacă sunt organizate pe formă regulior europene, adică în mod transparent și în bază principiului public. Aceasta este, de fapt, baza și reducerei aranjamentelor de corupție, de exemplu, acolo unde este cazul, și asigură o eficiență mai bună a cheltuirii banilor publici în toate domeniile. În primul rând, vorbim, evident, de proiecte de infrastructură. UE vine cu acele principii, reguli de transparență și de competitivitate care trebuie să fie luate în considerație în organizarea achizițiilor publice, pe care Republica Moldova va trebui să le implementeze. Acesta va aduce, în o parte, la reducerea corupției și, în o altă parte, la creșterea, cum am spus, a eficienței banilor publici.
-Pentru a avansa pe calea europeană Republica Moldova trebuie să restructureze sau să efectueze anumite schimbări structurale. Ne puteți spune ce trebuie ajustat la nivel economic în acest sens?
-Republica Moldova are mult încât de făcut pentru a asigura o modernizare economii naționale la principiile de funcționare din UE. De exemplu, noi trebuie să reformăm domeniul proprietății publice. Avem companii de stat care, pe de-o parte, concurează cu companii private și aceasta nu este un lucru bun. Statul trebuie să încurajeze, să susțină sectorul privat și nu să concureze cu sectorul privat. În domeniu asta, pe proteție publică, ne trebuie să fortificăm guvernanța, să aducem profesioniști în consiliile de administrare a companiilor de stat, care ar crește eficiența companiilor de stat. Eu cred că domeniul de prprietății publice va permite deschiderea unui potențial și de atragere de investiții străine și private, în general, chiar și locale, în economie națională, va permite creșterea competitivității economiei naționale. Dezvoltarea vieții de capital, la fel, este un domeniu unde noi avem un potențial vast, încă nu este explorat, noi trebuie să dezvoltăm vieții de capital, trebuie să aducem mai multe companii care se emită în instrumente financiare, obligațiuni corporative, se facă listare la bursă. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. În toate țările Unii Europene, sectorul IMM este baza creșterei economice, baza asigurării competitivității economice. Și noi, pe de-o parte, avem un sector al întreprinderilor mici și mijlocii destul de larg, deci 98% din interpretăriile sunt IMM, dar acestea reprezintă o pondere destul de mică în total vânzări, în total exporturi a Republicii Moldova. La acest capitol trebuie să investim în dezloltarea antreprenorilor mici și mijlocii. Statul, trebuie să creeze cât mai multe oportunități pentru dezvoltarea antreprenorilor mici și mijlocii. Finanțări preferențiale, programe care să încurajeze transferul de inovații în întreprinderile mici și mijlocivi. Avem anumite începuturi în acest capitol, dar statul trebuie să continuă să investească în acest sector pentru a spori competitivitatea acestui sector. Economia informala este o alta problema structurala a economiii de bani si aici, iarăsi, Uniuneaa Europeana vine cu modele de combaterea a economiei informale cu programe de suport, de asistență tehnică pentru Inspectoratul de Stat al Muncii, de exemplu, pentru a abilita acest inspectorat să depisteze și să combată mai eficient munca informală. Vorbim de foarte multe domenii, unde Uniunea Europeană implementează și proiecte de asistență tehnică, dar și vine cu suport financiar pentru a redresa cele probleme structurale cu care nu ne confruntăm.
-Ați vorbit despre întreprinderile mici și mijlocii. Care sunt oportunitățile, dar și provocările majoare cu care s-ar putea confronta antreprenorii din Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană sau chiar aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană?
-Noi deja avem o relație de lungă durată cu Uniunea Europeană. În timp de 10 ani, noi am liberalizat comerțul cu Uniunea Europeană. Acum, practic, noi nu avem bariere în calea comerțului bilateral, cu unele excepții. Este evident că avem unele bariere pe dimensiunea producției de origine animală, pentru că standardele de calitate și infrastructura caliteții a Republicii Moldova încă lasă de dorit și trebuie să fie modernizată. Dar de ce menționez acest lucru? Este că noi, ca și țară, avem deja un regim liberalizat de comerț cu Uniunea Europene. Noi deja suntem integrați pe piața Uniunea Europene, cu 65% din exporturi care merg pe piața Uniunea Europene, cu un comerț destul de complementar. Adică noi nu concurem cu Uniunea Europeană. Noi, ce exportăm, de exemplu, în piața Uniunii Europene, diferă foarte mult de ce noi importăm din Uniunea Europeană. În mare parte noi importăm din Uniunea Europeană materie primă. Este adevărat că noi exportăm în mare parte produse cu valoare adăugată scăzută și cu nivelul scăzut de sofisticare tehnologică, și trebuie să investim încă în generare de valoarea adăugată. Dar eu nu cred că pentru IMM, viitoarea aderare la UE va reprezenta un șoc competitiv, pentru că noi deja avem în spate peste 10 ani de integrare. Deci, noi vorbim de o aderare la Uniunea Europeană graduală. Deci, nu ne așteptăm la un șoc. Nu aderăm la Uniunea Europeană mâine și nu aderăm la Uniunea Europeană imediat, prin eliminarea bruscă a barierilor comerciale care protejează piața internă. Totul a loc gradual.
-În România, sectoarele agricole și del manufacturier au fost cele care au beneficiat semnnificativ de pe urma Fondurilor Europene de dezvoltare. Au fost sectoare precum mineritul, care au avut de suferit din cauza legislației stricte privind mediul în Uniunea Europeană. Care, în opinia dumneavoastră, ar fi sectoarele din RM care ar avea cel mai mult de beneficiați și care poate că nu au reușit să se adapteze la Cerințele UE.
-Noi putem vedea, iarăși, experiența noastră de 10 ani de liberalizare a comerțului în bază acordului de asociere cu Uniunii Europene, care a arătat în mod clar că principalele beneficiari ai liberalizării au fost sectorul agroalimentar. De ce? Pentru că până la liberalizare existau mai multe barierele comerciale care făceau pe de o parte materia primă pe care o importam din UE mai scumpă, pe de altă parte exportul pe piața UE se confrunta companiile comerciale care erodau din competitivitatea noastră pe piața comunitară. Eliminarea acelor bariere, graduală, a fost eliminarea graduală, timp de 10 ani, a dus la un acces mai deschis pentru companiile noastre din domeniul agroalimentar pe piața Uniunii Europene. În primul rând vorbim de exportatorii de cereale, dacă se vorbim de perdanți, noi nu am văzut, de fapt, un șoc negativ în urma liberalizării ceomerțului cu UE. Nu a fost felimentare în masă, în rândul fermierilor sau în rândul IMM, din contra UE liberalizând piața, a deschis ușa pentru noi oportunități și faptul că această liberalizare a avut loc gradual, a permis companiilor să se adapteză. Deci, noi dacă vorbim de o integrare, de o aderare la Unia Europeană în următorii, să spunem, 7, 8, 10 ani, acesta este un timp suficient pentru companiile noastre să se adapteze. Este foarte… Eu cred că noi nu avem industrie care vor avea de suferit în urma aderării la UE. Iar companiile care încă nu au accesat încă piața UE vor avea mai multe oportunități să o facă pentru că vor crește și fondurile, resursele financiare disponibile pentru programe de suport pentru întreprinintele mici și mijlocii. În plus, noi nu avem bariere comerciale majore pentru importuri. Republica Moldova este de mulți ani miembră a Organizației Mondiale a Comerțului. Noi implementăm o politică comercială liberalizată. Avem regimuri comerciale liberalizate și cu Uniunea Europeană, și cu Turcia, și cu țările EFTA, și cu țările CSI, apropo. Și noi, ca economie, suntem o economie destul de deschisă care va putea să se adapteze la o viitoare aderare la Uniunea Europeană.
-Și care ar fi pașii pe care ar trebui să-i ia în calcul antreprenorii din Republica Moldova pentru a se putea adapta?
-Adaptarea este evident că va fi de durată și va fi complicat. În Uniunea Europeană, standardele de calitate, standardele sanitare, fitosanitare, sunt printre cele mai exigente din lume. Vorbim despre o piață pe cât de mare pe atât și de competitivă și de provocatoare în materie de acces pe acea piață. Deci companiile vor trebui să, în primul rând, să învețe care sunt acele standarde de acces pe piața în Uniunea Europeană. Și la prestandarde m-am referit la standarde oficiale cât și la cele private aplicate de reataileri, de rețele de supermarket, de exemplu, din Uniunea Europeană. Să facă schimb de experiență cu companii care deja exportă. Cei care nu exportă pot să învețe de la companiii care deja exportă. Să apeleze la organizații pentru dezvoltare a întreprenoriatului pentru consultanță. Să apeleze la diferite programe de granturi care sunt și sunt siguri că vor fi disponibile pe măsura apropierei noastre de Uniunea Europenă, vor exista diferite fonduri de susținere pentru companii. Eu sunt sigur că pe măsura în care noi, ca și țară, vom demonstra că suntem serioși a implementa acquis-ul comunitar, pentru Republica Moldova se vor deschide si fondurile de preaderare si vor fi și mai multe oportunități de finanțare.
-Referitor la fondurile de preaderare, Romania a avut o problema în acest sens, deoarece rata de absorbtie a lor a fost mai putin de 50%. Este o problema și pentru Republica Moldova? Si dacă da, cum am putea să o depășim?
-Este o problemă, întradevăr. In general, eu cred ca problemele care s-au confruntat în România vor fi similare cu problemele noastre și poate este o oportunitate pentru noi să învățăm din atât experiență pozitivă cât și din greșelele României și poate altor țări care deja au devenit membri a Uniunea Europene. Întradevăr, absorpția fondurilor europeene a fost o problemă în România, există și acum o problemă în România și pentru noi aceasta poate fi o problemă, pentru că avem instituții slabe, avem instituții cu riscuri de corupție, suntem o țară încă săracă și asta e, pentru noi problema corupției încă este relevantă. Va trebui să investim în guvernanță, va trebui să îmbunătățim procesele prin care sunt selectați beneficiari programelor de finanțare a Uniunii Europene. Va trebui să asigurăm transparența gestionării fondurilor europene. Deseori anumiți actori, inclusiv actori politici, doresc să politizeze unele instituții publice care o oferă finanțare, să deservească anumite interese. Asta este. Noi nu trebuie să ne ascundem de probleme care sunt în Republica Moldova, dar, repet, cheia succesului este calitatea guvernanței. Aceasta înseamnă transparență, aceasta înseamnă depolitizarea procesului de alocare a finanțărilor pentru întreprinderi, pentru fermieri, pentru toți cei care vor dori să acceseze fondurile europene. Aceasta înseamnă consilii, consilii profesioniste, depolitizate care să asigure supravegherea acelor instituții publice care vor gestiona fondurile europene. Și dacă asigurăm aceste lucruri de bază, care sunt în Uniunea Europeană deja cumva un „modus operandi” de bază, noi vom reuși să asimilem fondurile europene.
-Suntem pe ultima sută de metri, deci e o ultima întrebare. Cum considerați că ar trebui să fie următorii pași pe care trebuie să-i întreprindă Republica Moldova pentru ași spori șansele de a adera la Uniunea Europeană?
-Deci noi trebuie să începem negocierele și să ne mobilizăm toate resursele administrative, financiare, politice, pentru realizarea acestui deziderat. Adică aceasta trebuie să fie o prioritate sinceră pentru întreaga guvernare, pentru Guvern, pentru Parlament, pentru toate instituțiile publice, pentru societate civile, mediu-academic, și toată țara trebuie să lucreze în această direcție. Atunci când pe deoparte declari că integrarea europeană este prioritatea numărul unu, dar în același timp admiti practici, de exemplu, clientilism politic în alocarea reursurselor publice, de achiziții trucate, de legi lobate de interese private care vin în contradictie cu acquis-ul comunitar. Atunci Bruxellesul va înțelege totul și vom rămâne în acest proces de integrare pe o perioadă nedeterminată de timp. Deci faptul că noi începem negocierile nu ne garantează faptul că vom deveni mebri ai UE. Este foarte important, noi ca și țară, să demonstrăm că chiar ne dorim acest lucru. Foarte mult va depinde de voință politică și de capacitatea, în primul rând evidenta politicienilor, să ancoreze toate procesele din țară în acest deziderat de integrare europeană.
Acest interviu este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
