VIDEO Academicianul care a fondat neurologia modernă în Moldova. Afla povestea lui Stanislav Groppa

Se poate mândri cu mii de discipoli, dar și cu distincții internaționale pe care niciun medic din Moldova nu le-a obținut până acum. Stanislav Groppa, academician, doctor în științe medicale, cercetător, profesor universitar și Om Emerit în Sănătate este cel care a fondat Centrul de Boli Vasculare Cerebrale și Centrul Epileptologic din Republica Moldova și singurul cercetător din Moldova în neurologie acreditat la nivel european în epileptologie. În cei 40 de ani de activitate, a elaborat zeci de programe de studiu pentru diagnosticul și tratamentul epilepsiei și accidentului vascular cerebral. Astăzi, muncește cu foștii săi studenți cot la cot și este mândru că a reușit să formeze adevărați profesioniști în acest domeniu.

 

De pe băncile școlii, Stanislav Groppa se visa un viitor savant în domeniul chimiei. Datorită rezultatelor obținute la numeroase olimpiade republicane la chimie și fizică, i s-a oferit posibilitatea să studieze la Universitatea de Stat „Mihail Lomonosov” din Moscova, la Facultatea de Chimie. Totuși, la îndemnul tatălui său, care avea o atitudine deosebită față de medici și medicină, a ales să meargă la Universitatea de Medicină din Chișinău, unde a avut profesori de renume, precum Nicolae Testemițanu, Vasile Anestiadi și Andrei Zorchin, ceea ce l-a determinat să se specializeze în neurologie.

Stanislav Groppa: „Creierul este o mare enigmă și pe acele timpuri era o enigmă, dar rămâne și în timpurile de astăzi. Sunt multe probleme, multe întrebări, începând de la faptul de a înțelege viața, de a conștientiza frumosul, de a cunoaște dorul. Deci, creierul ne poate induce doar pe căi deosebite de a fi, de a exista, de a înțelege tot ce se petrece. Acest mister necesită să fie examinat, apreciat și pătruns în tainele sale. Iată din ce considerente mi-a plăcut și îmi plac neuroștiințele.” 

După ce obține diploma de medic neurolog, în 1979 își continuă studiile postuniversitare la Institutul de Cercetare din Moscova. Acolo începe prima sa cercetare științifică de diagnostic, tratament și prevenție a Bolii Alzheimer. Cercetarea durează 7 ani, iar rezultatele obținute au fost apreciate la nivel mondial, fiind utilizate și astăzi ca strategie de diagnostic al acestei boli.

Stanislav Groppa: „Ani de zile am lucrat testând psihologic starea pacienților și apreciind ce se întâmplă cu memoria, cu cogniția, cum au loc dereglările de vorbire, de memorie și așa mai departe, toate acestea au fost descrise. Am dovedit starea barierei hematoencefalice din creier, inițierea procesului și am arătat că această barieră joacă un rol deosebit în apariția și evoluția patologiei. A fost un lucru extrem de intens, zi și noapte. Câteodată, noaptea era zi, dar aveam o satisfacție deosebită și mare entuziasm.”

Este invitat să activeze la Universitatea de Medicină din Sankt Petersburg, la cea din Franța și în Statele Unite. Totuși, la insistențele tatălui său, revine acasă, unde se angajează la Universitatea de Medicină din Chișinău în calitate de profesor universitar. În 1995, deschide o catedră de neurologie, neurochirurgie și neuropediatrie în incinta Institutului de Urgență și Spitalul Clinic Sfânta Treime.

Stanislav Groppa: „ „Menirea catedrei era pregătirea postuniversitară continuă. În fața noastră a fost pusă problema de a crea curriculă postuniversitară, programe în neurologie, neuropediatrie, neurochirurgie. Am început lucrul, am invitat mai mulți colegi și a fost creat nucleul. De aceea apreciez că revenirea mea acasă a fost o decizie corectă la timp. Eram o persoană tânără, ceea ce ne-a permis să dezvoltăm neurologia.”

Academicianul și-a propus să formeze specialiști în epileptologie, care lipseau atunci în țara noastră. Astfel, face studii la Academia Europeană de Epileptologie, unde i se oferă certificatul de pregătire a specialiștilor în acest domeniu. În 2005, a creat primul Centru de Epileptologie din țară.

Stanislav Groppa: „În acele timpuri, o persoană care pierdea cunoștința era transportată la clinica de psihiatrie, spitalizată acolo și se întorcea cu un diagnostic medical și unul social – bolnav psihic. Am elaborat pregătirea postuniversitară, cursuri specializate în epileptologie, conferințe naționale cu participare internațională, unde erau invitați medici neurologi pentru a cunoaște maladia. Am creat structura necesară pentru ca medicii să înțeleagă această boală.”

Acum centrul este dotat cu echipament de ultimă generație, iar zilnic academicianul își ghidează colegii în stabilirea unui diagnostic exact. O altă ramură extrem de importantă a sistemului medical, spune cercetătorul, era diagnosticarea și tratarea pacienților cu accident vascular cerebral, care era extrem de slab dezvoltată în țara noastră.

Stanislav Groppa: „Strategiile existente la acele timpuri, prin anii ’90 și până la anii 2000, se caracterizau prin faptul că pacientul care suferă un accident vascular cerebral era tratat aproximativ 18 zile la domiciliu, nu era considerat transportabil. Se credea că transportarea unui pacient cu accident vascular cerebral îi poate dăuna și îi poate înrăutăți starea, iar tratamentul acut se efectua la domiciliu.”

Astfel, în noiembrie 2005 realizează în premieră un tratament care salvează de la moarte pacienții cu AVC.

Stanislav Groppa: „A fost un pacient, instalator, aflat la evidență la clinica universitară, care a fost adus de urgență. I s-a aplicat tromboliza, iar el practic a revenit complet la starea inițială.”

Din acel moment sistemul medical se confruntă cu mari provocări.

Stanislav Groppa: „Iată că a început următoarea etapă: preparatul nu mai era, echipa era pregătită, oamenii cunoșteau, pacienții veneau, dar preparatul lipsea. Am fost la toate nivelurile de administrare din republică, începând de la președinte, prim-ministru, miniștri, și le-am vorbit despre tromboliză și despre posibilități. Toți mă încurajau și spuneau: ‘Foarte bine!’, dar bani nu sunt.”

A fost nevoie de mulți ani pentru a convinge autoritățile că e nevoie de a trata accidentul vascular cerebral, iar acum fiecare pacient poate beneficia de un tratament gratuit și eficient, menționează profesorul.

Stanislav Groppa: „Pe acele timpuri, ni s-a propus să achiziționăm preparatul prin farmacii private, iar o doză costa 2000 de dolari. Ce pacient cu AVC avea astfel de bani? Era absurd. A fost necesar să discutăm ani la rând despre prioritățile tratamentului, iar treptat am reușit să achiziționăm câteva doze, după care s-a extins numărul acestora.”

Pe lângă succesele din cariera sa profesională, academicianul Stanislav Groppa se bucură și de faptul că unicul său fiu i-a călcat pe urme. Acesta este profesor universitar, cercetător și neurolog în Germania.

Stanislav Groppa: „Într-o familie de medici, tema medicinei persistă tot timpul; este o temă inepuizabilă, pe care o discuți când vii acasă. Împreună cu soția am discutat despre pacienți și subiecte medicale, fiindcă și ea este cadru medical, doctor în științe, iar multe aspecte de cercetare au fost prezente în casa noastră. În această atmosferă a crescut și fiul nostru. Decizia de a urma medicina și de a deveni neurolog a fost a lui, iar acum continuăm în aceeași direcție, ne consultăm reciproc și chiar avem o colaborare de cercetare.”

Pe parcursul anilor, a obținut numeroase diplome și zeci de distincții. În 2012, a obținut medalia de aur pentru invenție din partea Belgiei la Târgului Internațional pentru Inovare Tehnologică, precum și două medalii de aur și șapte de argint din partea României pentru recuperarea pacienților cu AVC ischemic acut și pentru tratarea pacienților cu crize epileptice nocturne. I s-a conferit Ordinul „Gloria Muncii”. Mai deține și titlul de Om emerit, Medalia „Nicolae Testemițanu”, Ordinul „Cuviosul Paisie Velicikovski” și Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” a AȘM. Stanislav Groppa are în palmares peste 400 de publicații internaționale.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA