Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru vara acestui an, riscă să fie influențate de Kremlin prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor. Scenariul a fost de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghii Leiciu, care, alături de deputați ai legislativului de la Comrat și parlamentari de la Chișinău, a participat la dezbateri privind colaborarea dintre cele două părți. Unii participanți susțin că oligarhul, aflat la Moscova, continuă să controleze și să finanțeze politicieni din regiune. Autoritățile afirmă că, pentru a preveni fraudele electorale, viitoarele alegeri din Găgăuzia ar trebui organizate după modelul Chișinăului, propunere respinsă de reprezentanții regiunii.
„Există pericolul ca alegerile să se desfășoare sub controlul lui Șor. Cât de aproape este acest lucru de adevăr nu mă voi expune acum. Noi tot nu vrem ca acest lucru să se întâmple [Șor să corupă alegerile n.r]. Spun asta cu foarte multă responsabilitate. Dacă s-au oprit plățile către cei care erau „coordonatori”, îmi este greu să spun”, a spus Gheorghii Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei.
Membrii grupului parlamentar de la Chișinău spun că, pentru a preveni fraudarea alegerilor, așa cum s-ar fi întâmplat la scrutinul din 2023, în urma căruia Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcană, alegerile din Găgăuzia trebuie organizate în baza Codul Electoral al Republicii Moldova.
„Să fie verificat care este suma de bani care se cheltuie în procesul electoral, să fie verificat cum se numesc și membrilor organului electoral. Pentru că, hai să recunoaștem, membrii organului electoral care a funcționat până acum în Găgăuzia, a fost un organ puternic politizat. Pentru că o treime a fost numit de Adunarea Popularei Găgăuziei, trei membri au fost numiți de Comitetul Executiv și o parte minoritară a fost desemnată dintre instanțele de judecată”, a spus Igor Chiriac, membru al grupului parlamentar comun de lucru privind Găgăuzia.
Totuși, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei afirmă că o modificare a mecanismului electoral după modelul de la Chișinău nu are justificare.
„Aș vrea să subliniez că alegerile bașcanei s-au petrecut în perioada în care partidul lui Șor nu era interzis. Era legal și funcționa. De aceea, să dai vina pe găgăuzi, din punct de vedere politic, nu este chiar cinstit”, susține Leiciu.
Copreședinta grupului de lucru, Larisa Voloh, susține că normele naționale nu știrbesc statutul de autonomie al regiunii.
„Republica Moldova este garantul autonomiei din Găgăuza. Nu Rusia, nu Uniunea Europeană, nu Turcia, și oricine”, a adăugat Larisa Voloh.
Experții avertizează însă că, indiferent de legea aplicată, pericolul ingerințelor rămâne real.
„Ilan Șor doar a declarat că se retrage din viața politică din Găgăuzia, iar acesta continuă să controleze practic organele autonomiei. Demersule Chișinăului pentru implementarea legislației naționalei în Găgăuzia, similar cum se aplică în alte regiuni al Republicii Moldova, este ceva normal. Este nevoie ca statul Republica Moldova să se apere din punct de vedere electoral în fața imixtiunilor Federației Ruse”, susține analistul politic, Mihai Isac.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru data de 21 iunie. Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță decizia Adunării Populare a Găgăuziei privind desfășurarea alegerilor, precum și cea privind componența Organului Electoral Central. Potrivit responsabililor structurii, deciziile sunt ilegale și încalcă, inclusiv, prevederile Codului Electoral, care stabilesc constituirea Consiliului Electoral Central, nu a unui organ electoral separat în Găgăuzia.
