Uniunea Economică Euroasiatică nu reprezintă o opțiune competitivă pentru Republica Moldova în comparație cu Uniunea Europeană, au subliniat mai mulți experți în cadrul unei dezbateri publice, organizate cu ocazia celor 10 ani de la fondarea entității pro-ruse. Conform unui studiu sociologic efectuat de CBS Research, în ultimul deceniu, preferințele politice ale moldovenilor s-au schimbat, tot mai mulți fiind de părere că integrarea în Uniunea Europeană este mai prioritară.
„ Ce s-a întâmplat de-a lungul anilor? În barometrele de opinie publică, eventual vot simulat pentru UEE, care se măsoară din 2014, este foarte vizibil, este în scădere” , spune Vasile Cantarji, director CBC Research.
Experții subliniază că, în ultimii zece ani, țările UE au înregistrat succese economice și sociale considerabile față de țările membre ale Uniunii Economice Euroasiatice.
„ Per total, țara noastră exportă în jur de 65 la sută către UE. Următoarea destinație fiind Ucraina și doar 7 la sută în Uniunea Economică Euroasiatică. Dacă ne uităm la Estonia și România, țări foarte relevante pentru noi din punct de vedere al așezării geografice și contextlului geopolitic, pensiile în ambele țări s-au dublat. Chiar și în Republica Moldova s-au dublat pe când în Rusia au stagnat, lucru similar îl putem observa și în cadrul salariilor”, afirmă Mihaela Sirițeanu, expert în economie politică Watchdog.md.
Fostul viceprim-ministru pentru reintegrare Vladislav Kulminski a subliniat că integrarea concomitentă atât în Uniunea Europeană, cât și în Uniunea Economică Euroasiatică nu este posibilă, deoarece cele două se exclud reciproc, atât din punct de vedere geopolitic, cât și din punct de vedere tehnic.
„ La Uniunea Euroasiatică sunt bineveniți toți, dar puțini vor acolo. Uniunea Europeană – toți vor acolo, dar nu toți sunt bineveniți. Aici există o diferență fundamentală. Ca să devii țară membră a UE, trebuie să treci printr-o prioadă foarte serioasă de pregătire: instituțională economică, drepturile omului, autonomie locală, foarte și foarte multe lucruri care practic și definesc un stat modern, ceea ce nu există la Uniunea Euroasiatică ”, spune Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice.
Analistul politic Igor Boțan a readus aminte că embargourile nejustificate impuse de Federația Rusă, Moldovei, în special cel din 2013, care a venit ca răspuns la intenția Chișinăului de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, este o ilustrare clară a politicii de șantaj ecomic a Moscovei.
„ Nu vrem, asta subminează securitatea economică Rusiei. Noi aici ne-am uitat în statitstici și am râs. Volumul de comerț al Rusiei cu Moldova reprezintă zero și două zecimi din volumul total al comerțului internațional al Rusiei, ce fel de subminare poate produce Reoublica Moldova ? Am discutat cu experții ruși care spuneau foarte clar, onest – este instrumentul pe care Rusia îl folosește pentru ca voi, toți ceilalți, fostele republici sovietice să veniți în genunchi în fața Rusiei și să cereți să vă integrați. ”, afirmă Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT.
Deoarce Uniunea Economică Euroasiatică este un instrument de politică subordonat Kremlinului, în opinia personală a Ambasadorului Ucrainei la Chișinău, Marco Șevcenco, Ucraina ar putea securiza granițele cu Republica Moldova, dacă aceasta va adera la Uniunea Economică Euroasiatică. Ambasadorul argumentează că acest pas al Chișinăului ar însemna că guvernul a devenit afiliat Federației Ruse, fapt ce reprezintă un factor de insecuritate pentru Kiev.
„ După părerea mea, în cazul dacă Republica Moldova ar deveni mebră a Uniunii Economice Euroasiatie, una dintre primele reacții ale Ucrainei ar fie securizarea frontierelor noastre. De ce? Pentru că la acel moment guvernul Republicii Moldova va fi format din forțele politice care promovează integrarea în Uniunea Economică Euroasiatică.”, a spus Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Moldova.
Uniunea Economică Eurasiatică este o organizație internațională de integrare economică formată din cinci țări: Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâzstan, creată la inițiativa premierului rus de atunci, Vladimir Putin.
