Un preot din Rusia propune pedeapsa penală pentru femeile care fac avort fără acordul soțului. Afirmațiile au provocat reacții dure în societatea rusă și o nouă dezbatere privind limitele implicării Bisericii și statului în deciziile personale ale familiei. Experții din Republica Moldova spun că inițiativa are scopuri politice și face parte din campania Kremlinului de a controla populația și de a compensa pierderile demografice provocate de război.
Preotul Pavel Ostrovski, paroh al unei biserici din regiunea Moscovei, susține că nu este suficient ca bărbatul să aibă doar dreptul „de veto”, în Codul Penal ar trebui să fie introdusă răspunderea penală pentru femeile care fac avort împotriva voinței soțului. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru radio „Sputnik”, unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului. Afirmațiile au provocat reacții dure în societatea rusă și o nouă dezbatere privind limitele implicării Bisericii și statului în deciziile personale ale familiei. Potrivit experților, astfel de propuneri fac parte dintr-o campanie ideologică orchestrată de Moscova, care, prin intermediul Bisericii, testează disponibilitatea societății de a accepta restrângerea libertăților individuale.
”De fiecare dată când auzim astfel de inițiative, fie din partea clerului, fie a societății civile din Rusia, trebuie să înțelegem că acești oameni sunt purtători ai mesajului Federației Ruse. Kremlinul testează opinia publică. Este clar că lui Putin îi trebuie soldați pentru următoarea generație de războaie, iar interzicerea avorturilor face parte din această logică. Totuși, nu trebuie să uităm că numai femeia are dreptul să decidă ce se întâmplă cu propriul ei corp”, Andrei Curăraru, expert Wachdog în Geopolitică și Securitate.
Biserica Ortodoxă Rusă, strâns legată de putere, promovează constant ideea restricționării avorturilor sub pretextul „protejării vieții”, spun experții. În realitate, este vorba despre o politică de stat menită să compenseze pierderile demografice provocate de război și de sancțiunile internaționale. Pentru a justifica înăsprirea controlului, Patriarhia rusă a anunțat că aproape 80% dintre clinicile private ar efectua avorturi cu abateri. Asta în ciuda faptului că din 1981, Rusia a semnat Convenția ONU și s-a angajat să elimine toate formele de discriminare împotriva femeilor.
”Fiecare femeie are dreptul să ia decizii cu privire la propriul corp, pe principiul – corpul meu, decizia mea. O astfel de inițiativă ar fi nu doar imorală, ci și ilegală, care contravine dreptului internațional și convențiilor privind drepturile femeilor, inclusiv Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.
Potrivit experților, în Rusia, statul, biserica și propaganda acționează tot mai des împreună, impunând femeilor sentimentul de vinovăție și datorie. Majoritatea avorturilor nu sunt făcute „din capriciu”, ci din motive medicale sau sociale, precum sărăcia, violența domestică sau problemele de sănătate. Deși ideea „dreptului de veto al soțului” este prezentată ca o măsură de protejare a familiei, în realitate, aceasta deschide calea spre legalizarea violenței domestice.
„Astfel de politici duc nu doar la creșterea numărului de infracțiuni sexuale și a impunității agresorilor, ci și la o explozie a cazurilor de violență asupra femeilor și copiilor. Violența domestică nu vizează doar femeile, ea afectează întreaga familie”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.
În spatele retoricii despre „protejarea valorilor familiei” se ascunde un calcul pragmatic, spun experții. Autoritățile ruse caută modalități de a compensa pierderile umane de pe front și declinul demografic.
”Războiul a provocat pierderi masive în rândul bărbaților, iar natalitatea a scăzut dramatic. În acest context, regimul consideră că orice mijloc este justificat, chiar și forțarea femeilor să ducă sarcini rezultate din viol sau relații nedorite”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.
Potrivit Rosstat, rata natalității din Rusia este la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, cu doar 1,2 milioane de nou-născuți pe an. Experții califică fenomenul drept „criză demografică profundă”, însă în loc să implementeze reforme reale, statul alege controlul asupra femeilor.
