Comisia Europeană a hotărât să investească mai mult în supravegherea granițelor blocului cu Rusia și Belarus, în timp ce acuză Rusia că se folosește de migranți într-o nouă tactică a „războiului hibrid”. Totodată, potrivit UE, statele vor putea să limiteze drepturile solicitanților de azil „instrumentalizați” de Rusia, scrie Hotnews.
Țări precum Polonia și Finlanda vor beneficia de o sumă suplimentară de 170 de milioane de euro „pentru a moderniza echipamentele electronice de supraveghere, a îmbunătăți rețelele de telecomunicații, a implementa echipamente de detectare mobilă și a contracara intruziunile dronelor”, se arată într-un comunicat.
Finlanda a acuzat Rusia că încurajează migranții din țări precum Siria și Somalia să treacă granița, o afirmație pe care Moscova o neagă.
Polonia și-a exprimat la rândul său îngrijorarea cu privire la faptul că Belarus ar oferi migranților o rută neoficială spre Europa, acuzații pe care țara aliată a Rusiei le respinge.
Henna Virkkunen, noul vicepreședinte al Comisiei responsabil cu securitatea, a declarat că situația de la granițele Europei este „foarte gravă”.
„Rusia folosește migrația ca armă, ca un nou instrument în războiul hibrid împotriva UE. Nu trebuie să permitem niciunui stat ostil să abuzeze de valorile europene, inclusiv de dreptul la azil”, a spus ea.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Finlanda, Polonia, Norvegia și țările baltice „ne păstrează curajos frontierele de amenințările de toate formele venite din Rusia și Belarus”.
Cei 170 de milioane de euro sunt împărțiți după cum urmează:
- 52 de milioane de euro pentru Polonia
- 50 de milioane pentru Finlanda
- 19,4 milioane pentru Estonia
- 17 milioane pentru Letonia
- 15,4 milioane de euro pentru Lituania
Limitarea drepturilor solicitanților de azil
În cazul „instrumentalizării” migranților, statele membre pot limita în mod excepțional exercitarea „drepturilor fundamentale” precum dreptul la azil, a anunțat comisarul european Henna Virkkunen.
Aceste măsuri trebuie să fie „excepționale, temporare, proporționale” și în cazuri clar definite, a insistat ea.
Polonia, care acuză Rusia și Belarus că folosesc afluxul de migranți la granița sa pentru a destabiliza regiunea, a cerut Bruxelles-ului să poată suspenda parțial dreptul la azil.
„Susținem statele noastre membre care se confruntă cu această presiune la frontierele lor” și pot lua „anumite măsuri excepționale”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta Comisiei pentru securitatea.
Rusia și Belarus „organizează sosirea acestor migranți la granițele noastre și încearcă să ne destabilizeze societățile prin aceasta”, a spus acest oficial european. „Nu putem accepta.”
Din 2021, Polonia a înregistrat un aflux de mii de migranți și refugiați, în principal din Orientul Mijlociu și Africa, care încearcă să intre în țară prin Belarus, operațiune atribuită regimului de la Minsk cu scopul de a destabiliza regiunea și UE.
În mai, Polonia a anunțat că va cheltui peste 2,3 miliarde de euro pentru a consolida granița polono-belarusă care marchează limita de est a UE.
Henna Virkkunen, care a preluat portofoliul suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie şi deopotrivă funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene, a fost propusă de Finlanda. A absolvit cursurile Universităţii din Jyvaskyla în 2000, obţinând masteratul în jurnalism un an mai târziu, conform europarl.europa.eu. În 2006, a obţinut o licenţă în filosofie din partea eceleiaşi instituţii de învăţământ.
Între anii 2019 şi 2022, a fost preşedintele Comisiei Naţionale a Finlandei pentru UNESCO. Din 2021, face parte din Consiliul de Administraţie al Consiliului Atlantic din Finlanda.
Între 2008 şi 2014, a fost vice-preşedinte al Partidului Coaliţia Naţională. Între 1999 şi 2005, a fost vice-preşedinte al Consiliului Regional al Finlandei Centrale. A fost preşedintele Consiliului municipal din Jyvaskyla între 2005 şi 2008. A fost membru al Parlamentului Finlandei între 2007 şi 2014. A ocupat funcţia de ministru aş Educaţiei în intervalul 2008-2011. A fost ministrul Administraţiei Publice şi Guvernării Locale între 2011-2014.
Din 2014, este europarlamentar, arată commission.europa.eu.
