Uniunea Europeană ia în calcul ca mai multe țări să adere fără drepturi de vot depline în primă fază. Propunerea de modificare a regulilor privind aderarea la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele membre, potrivit Politico, citează Mediafax.
Potrivit sursei citate, ideea este ca noii membri să dobândească drepturi depline abia după ce UE își va reforma modul de funcționare, astfel încât să fie mai dificil pentru un singur stat să blocheze politici prin veto.
Uniunea Europeană a făcut din extindere o prioritate strategică, însă încercarea de a crește numărul statelor membre de la 27 la până la 30 în următorul deceniu scoate la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reformele instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în cele mai multe domenii de politică. Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german.
Aderare flexibilă, fără revizuirea tratatelor UE
Inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru, să beneficieze de numeroase avantaje ale apartenenței la UE, dar fără drept de veto, un instrument pe care guvernele europene l-au considerat mereu esențial pentru a opri politici europene nedorite.
Raționamentul din spatele propunerii, discutată informal între statele UE și Comisie, potrivit surselor Politico, este că aducerea de noi țări fără drept de veto, cel puțin la începutul perioadei de aderare, ar permite o integrare mai flexibilă, fără a fi nevoie de o revizuire a tratatelor fundamentale ale UE, un subiect considerat inacceptabil de mai multe guverne.
Anterior, liderii UE insistau că o astfel de revizuire este necesară înainte ca blocul să poată primi noi membri precum Ucraina. Aceștia avertizau asupra riscului de blocaje suplimentare la Bruxelles. Totuși, tentativele de a elimina dreptul de veto și pentru membrii existenți s-au lovit de o opoziție puternică, nu doar din partea Ungariei, ci și a Franței și Olandei.
Planul ca noii membri să adere fără drepturi depline „ar garanta că vom rămâne capabili de acțiune chiar și într-o UE extinsă. Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”, a spus Hofreiter.
Această inițiativă apare pe fondul frustrării tot mai mari în rândul statelor candidate care au aplicat reforme interne majore, dar nu sunt mai aproape de aderare, deși au trecut ani întregi de la depunerea cererilor.
