Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia, ar fi efectuat vizite secrete la Moscova folosind un pașaport fals. Acesta ar fi fost emis pe numele „Mihail Taușanov”, scrie The Insider. Potrivit sursei, deși era urmărit internațional pentru implicarea în schema de spălare a banilor, cunoscută drept „laundromat”, Vladimir Plahotniuc ar fi fost primit la nivel înalt în Kremlin și ar fi purtat negocieri directe cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak.
The Insider scrie că, în aprilie 2025, proiectul de investigații Malenkaia Strana a publicat interceptări telefonice ale lui Vladislav Darvai, fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova, devenit ulterior șeful departamentului prezidențial pentru cooperare transfrontalieră. În convorbirile cu amanta sa, Darvai spunea că a organizat o vizită secretă a lui Plahotniuc la Moscova pentru o întrevedere cu Dmitri Kozak, adjunctul administrației prezidențiale ruse.
Plahotniuc urma să ajungă în capitala rusă pe 4 iunie 2024 și să se cazeze la Hotelul Național. Pentru a evita camerele de supraveghere, a fost sfătuit să poarte o șapcă cu cozoroc coborât și ochelari de soare. A fost transportat de la aeroport cu o mașină fără însemne, dotată cu plăcuțe speciale, și nu i s-a permis să iasă din cameră timp de trei zile.
Interceptările arată că miliardarul a plătit pentru a avea acces exclusiv la sala de fitness a hotelului, dar i s-a interzis să meargă la salonul de masaj, unde lucra o moldoveancă din Bălți. ( The Insider a putut confirma că o astfel de maseuză chiar lucra la hotel la acea vreme).
Potrivit interceptărilor, vizita lui Plahotniuc urma să dureze „până vineri” – adică până pe 7 iunie. The Insider a verificat baza de date a zborurilor și a confirmat că un bărbat cu pașaport emis pe numele „Mikhail Taușanov” a zburat din Dubai la Moscova în după-amiaza zilei de 4 iunie 2024 și s-a întors în Dubai în seara zilei de 7 iunie.
Interceptările lui Darvai se opresc în luna iunie, astfel că nu este clar ce anume au convenit Kozak și Plahotniuc, însă din contextul discuției reiese că tema principală era revenirea oligarhului în politica moldovenească, care „fără el s-a transformat într-un circ”. Din aceleași înregistrări reiese că întâlnirea cu Kozak trebuia să fie doar una preliminară, înaintea unei discuții directe cu Vladimir Putin.
Potrivit relatării lui Darvai, Kozak i-ar fi reproșat lui Plahotniuc: „Înțelegi că tot ce se întâmplă acum [în Moldova] este, în mare parte, vina ta? Ai avut toată puterea, dar te-ai jucat.” Plahotniuc ar fi răspuns că lucrează la corectarea greșelilor din trecut și că este gata să revină în Moldova, dar nu poate face acest lucru de unul singur – motiv pentru care a venit la Moscova.
Judecând după interceptări, următoarea întâlnire dintre Plahotniuc și Kozak a avut loc o săptămână mai târziu, la Minsk. Iar datele din baza de zboruri arată că nu a fost ultima. Folosind același pașaport emis pe numele „Taușanov”, Plahotniuc a zburat la Moscova în iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025. A fost o perioadă extrem de tensionată în politica moldovenească, iar Kremlinul încerca activ să influențeze evenimentele în direcția dorită.
Presiunea Rusiei a atins apogeul în octombrie–noiembrie 2024, în timpul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care au coincis cu referendumul național privind integrarea europeană. Nu e greu de înțeles de ce Kremlinul avea nevoie de sprijinul unui oligarh favorabil Rusiei: banii au jucat un rol esențial în eforturile de interferență. Pe lângă Plahotniuc, oligarhul fugar Ilan Șor a primit ajutor de la Moscova pentru a crea „Blocul Victoriei” și a cumpăra voturi pentru formațiunile sale politice active pe teritoriul Republicii Moldova.
Inițial, banii erau transportați de curieri care zburau din Chișinău spre Moscova prin Turcia. Dar, după ce serviciile de securitate moldovenești au început să-i intercepteze la plecare, Șor a trecut la distribuirea unor carduri de plastic, de tip Mir, încărcate cu bani, care puteau fi retrași în regiunea transnistreană. Diaspora moldovenească din Rusia a fost și ea mobilizată pentru a perturba votul: pe 20 octombrie, alegători aduși cu autobuzele la Moscova erau hrăniți gratuit într-un restaurant de lângă ambasada Moldovei și chiar duși în excursii în Belarus, Azerbaidjan și Turcia – totul pentru ca apoi să se prezinte la secțiile de vot organizate de Moldova în străinătate.
În turul doi al alegerilor prezidențiale, mita electorală a fost extinsă și în rândul moldovenilor stabiliți în Uniunea Europeană. La intrarea în mai multe secții de votare au fost postate persoane care supravegheau ca alegătorii să-și respecte partea lor din „înțelegere”. În Estonia și Italia, alegătorii au observat persoane cu camere și telefoane mobile care filmau cu atenție fețele celor care intrau în secții – imaginile fiind transmise live. La Bologna, unul dintre acești cameramani a fost identificat drept o studentă din Rusia, care a explicat că participă la un „program de observare electorală” în numele unei organizații inexistente.
Când a devenit clar că nu se poate obține o majoritate prin coruperea alegătorilor, Kremlinul a trecut la formarea a două blocuri mari, cu orientări politice opuse, pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Primul bloc nu ascunde simpatiile față de Moscova și este format din patru politicieni pro-ruși, foști membri ai Partidului Comuniștilor: Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin, Mișcarea „Inima Moldovei” a Irinei Vlah și Partidul „Viitorul Moldovei” al lui Vasile Tarlev – toate acestea urmând să formeze o alianță electorală pentru alegerile parlamentare ce urmează.
Sursa mai scrie că, în paralel, Kremlinul susține și blocul „pro-european” intitulat „Alternativa”, condus de Mișcarea Alternativa Națională a primarului Chișinăului, Ion Ceban. Din acest bloc mai fac parte Partidul pentru Dezvoltarea și Unificarea Moldovei, al fostului premier Ion Chicu, Congresul Civic condus de Mark Tkaciuk, dar și fostul candidat la președinție, Alexandr Stoianoglo. Susținând două blocuri cu viziuni politice opuse, Moscova speră să atragă cât mai mulți alegători, erodând astfel sprijinul pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. Cu toate acestea, un element comun le unește pe toate aceste formațiuni politice favorizate de Moscova: relațiile îndelungate cu Vladimir Plahotniuc.
Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu au fost reținuți în Grecia pe 22 iulie. Fostul lider al PDM își va petrece următoarele 40 de zile în arest preventiv, în Grecia.
Cei doi au fost aduși și marți în fața judecătorilor din Atena. Aceștia fiind învinuiți de deținere ilegală a unor documente de călătorie false. Ședința de marți a fost amânată, iar următoarea a fost programată pentru luna martie 2026.
CITEȘTE ȘI Imagini noi cu Plahotniuc și Țuțu, care au fost aduși din nou în fața judecătorilor din Atena
Pe 29 iulie, Plahotniuc și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova.
Citește și: Procuratura Generală demontează declarațiile lui Plahotniuc privind extrădarea
