”El poate veni la Kiev”, a declarat Zelenski pentru canalul american ABC News într-un interviu difuzat sâmbătă, potrivit Agerpres.

Liderul ucrainean a spus că el nu se poate duce la Moscova în timp ce ţara sa este atacată de Rusia. Zelenski a subliniat că Putin a propus Moscova ca loc de întâlnire doar ca tactică de tergiversare.

”Eu nu mă pot duce la Moscova, în timp ce ţara mea este vizată de rachete, de atacuri în fiecare zi. Nu mă pot duce în această capitală a acestui terorist. Este de înţeles şi el înţelege asta”, a spus Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean a îndemnat în repetate rânduri la o întrevedere cu Putin, pentru a negocia un armistiţiu în războiul Rusiei împotriva ţării sale. Potrivit unor surse ucrainene, cel puţin şapte ţări s-au oferit să găzduiască o astfel de întâlnire. Printre ele se numără Turcia, precum şi trei ţări din Golf, care sunt considerate neutre în acest conflict.

Miercuri, Putin a spus că Zelenski poate merge la Moscova dacă există perspective pentru un rezultat pozitiv.

Articolul Zelenski îi răspunde lui Putin: Dacă întâlnirea trebuie să aibă loc, atunci să fie la Kiev, nu la Moscova apare prima dată în INFO1.

Șeful statului ucrainean a menționat că războiul rusesc continuă doar pentru că armata rusă își păstrează capacitatea de a teroriza Ucraina și de a-și exploata superioritatea în cer. De aceea, este crucial ca partenerii să îndeplinească acordurile deja încheiate cu Ucraina, a subliniat el.

Zelenski a menționat că deciziile luate la summitul NATO de la Washington, precum și cele adoptate în timpul reuniunilor de la Ramstein cu privire la apărarea aeriană a Ucrainei, „încă nu au fost pe deplin puse în aplicare”.

„Am discutat cu partenerii noștri, inclusiv cu Statele Unite, posibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a produce sisteme de apărare aeriană și rachete pentru ei. Nu există nimic imposibil în această privință și nu ar face decât să consolideze capacitățile noastre comune de a asigura securitatea. Acesta este exact tipul de forță care face posibilă o pace durabilă”, a scris președintele.

El a subliniat că Rusia nu își oprește războaiele din proprie inițiativă – poate fi doar forțată să intre în pace.

O cantitate și o calitate suficiente ale sistemelor de apărare aeriană trebuie să facă parte din această constrângere, a adăugat Zelenski.

upă cum a raportat presa din Ucraina, în noaptea de 12 ianuarie, trupele ruse au atacat Ucraina cu 94 de drone Shahed și UAV-uri momeală de alte tipuri. Forțele de apărare au doborât 60 de ținte inamice, în timp ce alte 34 au fost pierdute din urmărire.

ATENȚIE, imaginile de mai jos, distribute pe contul lui Volodimir Zelenski, au un puternic impact emoțional.

Totodată, armata rusă a revendicat duminică cucerirea a două localităţi pe frontul de est din Ucraina, unde a avansat lent, dar constant în ultimele luni în faţa trupelor ucrainene mai puţin numeroase, relatează Agerpres.

Articolul VIDEO Ucraina, atacată cu sute de bombe timp de o săptămână. Peste 130 de persoane, evacuate din regiunea Donețk apare prima dată în INFO1.

Printre ideile explorate de cancelariile europene şi de Washington în legătură cu eventuale negocieri de pace se numără și aceea a desfăşurării unui contingent militar în Ucraina pentru a asigura menţinerea unui ipotetic armistiţi.

„Desfăşurarea de contingente ale unor parteneri este unul dintre cele mai bune instrumente” pentru a „forţa Rusia la pace”, a apreciat Volodimir Zelenski în timpul unei reuniuni în Germania în „format Ramstein”, care reuneşte principalii aliaţi ai Ucrainei.

Această ipoteză, care a fost evocată inclusiv la mijlocul lui decembrie între liderii francez, Emmanuel Macron, şi polonez, Donald Tusk, a fost respinsă de Rusia, care a calificat-o drept „prematură”.

Zelenski a subliniat de asemenea că un „nou capitol” va începe „pentru Europa”, odată cu învestirea lui Donald Trump pe 20 ianuarie.

Potrivit preşedintelui ucrainean, va fi vorba de „un moment când noi va trebui să cooperăm şi mai mult, să ne bazăm şi mult unii pe alţii şi să obţinem împreună rezultate şi mai importante”.

„Consider această perioadă o perioadă de oportunităţi”, a declarat Zelenski.

Zelenski, la reuniunea de la Ramstein

Volodimir Zelenski se află joi în Germania pentru a discuta cu principalii aliaţi ai Ucrainei, într-un moment în care forţele ucrainene bat în retragere pe frontul de est şi există temeri privind o dezangajare a SUA după revenirea lui Donald Trump la putere.

În acest context, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunţat joi un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina, în valoare de circa 500 de milioane de dolari.

„Lupta Ucrainei ne priveşte pe toţi”, a afirmat Lloyd Austin, care participă pentru ultima dată la o reuniune a „grupului de contact” al partenerilor Kievului la Ramstein, o bază aeriană americană nu departe de Frankfurt. Acest ajutor „include rachete suplimentare pentru apărarea antiaeriană ucraineană, mai multe muniţii”, în special pentru armamentul aer-sol, „şi alte echipamente pentru a susţine (avioanele) F-16 ucrainene”, a explicat el.

La rândul său, Zelenski i-a îndemnat pe aliaţii Kievului „să participe şi mai activ” la dezvoltarea unui „arsenal de drone” pentru Ucraina, devenite foarte importante în acest război.

El a estimat de asemenea că ofensiva ucraineană declanşată în august în regiunea frontalieră rusă Kursk, unde ucrainenii continuă să ocupe mai multe sute de kilometri pătraţi, a fost „una dintre cele mai mari victorii ale noastre” în acest război.

Articolul Zelenski a declarat că o eventuală desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina ar ajuta la „forţarea Rusiei la pace” apare prima dată în INFO1.

Potrivit administrației prezidențiale, discuția telefonică a vizat situația oamenilor care se confruntă cu lipsa căldurii, a luminii și, în unele cazuri, a accesului la apă potabilă, în condiții de frig și dificultăți economice.

Totodată, oficialii au vorbit despre securitatea regională și evoluțiile recente de pe frontul din Ucraina.

Președinta Maia Sandu a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, care își apără libertatea, suveranitatea și integritatea teritorială, dar și pacea din Moldova.

Ulterior, într-un mesaj pe platforma X, liderul de la Kiev a menționat că o sarcină importantă la etapa actuală este să acorde ajutor Moldovei în depășirea provocărilor energetice.

„Situația energetică actuală din Moldova, în special pe malul stâng al Nistrului, este o încercare evidentă a Rusiei de a manipula și de a folosi resursele energetice împotriva autorităților din Republica Moldova. Suntem pregătiți să sprijinim statul vecin”, a notat Zelenski.

În același timp, președintele Ucrainei a ținut să sublinieze că sarcina urgentă este de a menține stabilitatea și de a crea condiții pentru poporul moldovean, astfel încât să fie menținută mișcarea către Uniunea Europeană atât a Moldovei, cât și a Ucrainei.

Articolul Situația umanitară din regiunea transnistreană, discutată de Maia Sandu cu Volodimir Zelenski apare prima dată în INFO1.

Consilierii de politică externă apropiați președintelui ales, Donald Trump, au prezentat diferite versiuni ale unui plan pentru a îngheța efectiv linia frontului din Ucraina, scrie Digi24 cuy referire la The Wall Street Journal.

De-a lungul campaniei sale pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a sporit probabilitatea izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial și că Kievul a înșelat SUA prin obținerea gratuită de arme în valoare de miliarde de dolari. El a declarat că ar putea rezolva conflictul rapid, aducând ambele părți la masa negocierilor, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.

De fapt, nu a aprobat un plan anume de pace

„Nu vă pot oferi aceste planuri pentru că, dacă vi le ofer, nu voi putea să le folosesc”, a spus el în timpul campaniei. De fapt, Trump nu a aprobat un plan de pace specific, au spus aliații, inclusiv modul în care îi va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, numai președintele ales, în consultare cu consilierii cheie, va decide cum să gestioneze diplomația sensibilă și cu mize mari, au spus aceștia.
„Oricine – indiferent cât de important este în cercul lui Trump – care pretinde că are un punct de vedere diferit sau o perspectivă mai detaliată asupra planurilor sale cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că el ia propriile decizii cu privire la problemele de securitate națională, de multe ori pe moment, în special cu privire la o problemă atât de centrală ca aceasta”, a declarat un fost consilier al Consiliului Național de Securitate al lui Trump.

Înghețarea războiului, amânarea încercării aderării Ucrainei la NATO

Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni vor concura pentru a influența politica externă a republicanului. Aliați mai tradiționaliști, precum Mike Pompeo, fostul secretar de Stat, acum în competiție pentru a conduce Pentagonul, vor milita probabil pentru un acord care să nu pară să ofere un câștig major Moscovei.

Alți consilieri, în special Richard Grenell, unul dintre principalii candidați la conducerea Departamentului de Stat sau la funcția de consilier pe probleme de securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă să forțeze Kievul să facă concesii semnificative.

Toate propunerile se îndepărtează de abordarea lui Biden de a lăsa Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă negocierile de pace. În schimb, acestea recomandă în mod uniform înghețarea războiului – consolidând capturarea de către Rusia a aproximativ 20% din Ucraina – și forțarea Ucrainei să își suspende temporar încercarea de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și care nu a fost raportată anterior, ar implica promisiunea Kievului de a nu adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să aprovizioneze Ucraina cu arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc.

Cine să supravegheze zona demilitarizată

Conform acestui plan, linia frontului ar rămâne practic pe loc și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1.290 km. Rămâne neclar cine ar supraveghea acest teritoriu, dar un consilier a declarat că forța de menținere a păcii nu ar implica trupe americane și nici nu ar proveni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.

„Putem oferi instruire și alt sprijin, dar țeava armei va fi europeană”, a declarat un membru al echipei lui Trump.

„Nu trimitem bărbați și femei americani pentru a susține pacea în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Trimiteți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă”.

În unele privințe, această propunere face ecou comentariilor făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”.

Rusia  ar putea păstra teritoriul pe care l-a ocupat și ar fi asigurată de neutralitatea Ucrainei.

„Nu aderă la NATO, nu aderă la niciunul dintre aceste feluri de instituții aliate”, a declarat el în cadrul emisiunii „The Shawn Ryan Show”, un podcast.

La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au lucrat amândoi în prima Casă Albă a lui Trump, i-au prezentat acestuia un proiect care include restricționarea armelor pentru Ucraina până când Kievul acceptă să poarte discuții de pace cu Rusia.

Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice. Care dintre aceste strategii va fi urmată de Trump – în întregime, parțial sau deloc – este neclară. Dar orice încercare de a începe negocierile de pace Ucraina-Rusia, ca să nu mai vorbim de încheierea unui acord, se confruntă cu multe capcane.

Ucraina și Rusia au obiective de război extrem de diferite

În primul rând, Ucraina și Rusia au în continuare obiective de război extrem de diferite și puțină dorință de a le modifica. În timp ce trupele ruse avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul s-a arătat puțin înclinat să negocieze și și-a arătat dorința de a escalada conflictul prin atacuri hibride în afara granițelor sale, precum operațiuni de sabotaj în Europa.

„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a postat miercuri Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate rus, pe X, după ce a aflat de victoria lui Trump în fața vicepreședintelui Kamala Harris, candidatul democrat la prezidențiale.

Va exista, de asemenea, o rezistență dură din partea unor aliați NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei drept o amenințare imediată pentru propriile lor țări.

Elina Valtonen, ministrul de Externe al Finlandei, a declarat că nu are cunoștință de nicio propunere specifică din partea echipei lui Trump, dar a afirmat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în condițiile sale”.

Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea – mai ușor decât Putin – să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care consideră cedarea teritoriului drept capitulare în fața Moscovei.

Trump a declarat că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în mod repetat pe Zelenski, numindu-l „cel mai mare vânzător”, o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev că o SUA condusă de Trump ar putea face presiuni pentru o înțelegere care favorizează Rusia.

Zelenski l-a felicitat miercuri pe președintele ales pentru victoria sa, făcând apel la întâlnirea lor din septembrie de la New York și lăudând „abordarea sa „pace prin forță” în afacerile globale”.  Liderul ucrainean a mai declarat miercuri că a vorbit la telefon cu Trump, adăugând că ambii „au convenit să mențină un dialog strâns și să avanseze cooperarea”.

Articolul Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. Acum trebuie să se decidă și cum o va face apare prima dată în INFO1.