„Ministerul Justiției solicită limitarea activității partidului pentru o perioadă de 12 luni. Dar și aplicarea măsurii asiguratorii până la pronunțarea deciziei”, a precizat MJ.

Cererea în instanță a fost înaintată în urma sesizării primite de la Comisia Electorală Centrală. CEC invocă faptul că Partidul Moldova Mare a comis încălcări grave ale procesului electoral democratic.

„Potrivit informațiilor obținute de la organele de drept, Partidului Politic „Moldova Mare” a beneficiat de finanțare externă provenită din Federația Rusă, prin intermediul Promsvyazbank – asociată grupului „Șor”. Aceasta contravine legislației privind finanțarea partidelor în campania electorală, care interzice categoric finanțarea externă, directă sau indirectă”, a menționat MJ.

MJ menționează că „Legătura stabilită dintre Partidul „Moldova Mare”, Promsvyazbank și grupul „Șor” reprezintă un caz de finanțare externă ilegală. Totodată, acțiunile sunt o amenințare la adresa securității statului și afectează integritatea procesului electoral „.

Amintim că, pe 26 septembrie, Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost exclus din cursa electorală pentru parlamentarele din 28 septembrie. Decizia a fost luată de CEC, la sesizarea SIS, CNA și IGP.

Articolul Ministerul Justiției solicită limitarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” apare prima dată în INFO1.

Potrivit hotărârii, mențiunea „Retras” va fi aplicată ulterior pe procesele-verbale, după încheierea scrutinului.

Decizia a fost adoptată cu șase voturi „pentru” și trei abțineri.

Amintim că duminică, 28 septembrie, Curtea de Apel Centru a respins contestația depusă de Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, împotriva hotărârii CEC prin care formațiunea a fost exclusă din cursa electoral. Hotărârea a fost menținută și de CSJ.

CITEȘTE ȘI: Partidul ”Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, rămâne în afara cursei electorale

Articolul Buletinele ștampilate pentru „Moldova Mare” vor fi declarate nevalabile apare prima dată în INFO1.

Decizia însă nu este irevocabilă, ci poate fi contestată la Curte Supremă de Justiție.

Pe 26 septembrie,  Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost exclus din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia a fost luată de Comisia Electorală Centrală, la sesizarea SIS, CNA și IGP.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a solicitat excluderea Partidului „Moldova Mare” din cursa electorală. Potrivit lui Postică, formațiunea acționează ca succesor al fostului partid ȘOR, scos în afara legii. Victoria Furtună a respins toate acuzațiile.

Mai multe investigații jurnalistice au arătat că Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, ar fi fost susținut financiar de Moscova și organizația „Evrazia” cu peste 600 de mii de euro, în perioada iulie-septembrie.

Articolul Partidul ”Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, rămâne în afara cursei electorale apare prima dată în INFO1.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a solicitat excluderea Partidului „Moldova Mare” din cursa electorală. Potrivit lui Postică, formațiunea acționează ca succesor al fostului partid ȘOR, scos în afara legii.

Victoria Furtună a respins toate acuzațiile.

Mai multe investigații jurnalistice au arătat că Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, ar fi fost susținut financiar de Moscova și organizația „Evrazia” cu peste 600 de mii de euro, în perioada iulie-septembrie.

Jurnaliștii de la Deschide.MD au obținut documente interne ale formațiunii, printre care rapoarte financiare, conversații cu coordonatori ruși și un plan detaliat pentru implicarea în alegerile parlamentare.

CITEȘTE ȘI Victoria Furtună, controlată de Moscova și Ilan Șor. Cum a fost finanțat partidul „Moldova Mare” de către Rusia

Articolul Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost scos din cursa electorală apare prima dată în INFO1.

Conform biletelor de avion ajunse în posesia ONE TV, în perioada 8–12 iunie, Victoria Furtună a fost în Dubai, unde a ajuns cu escală la Istanbul, zburând la clasa business. Potrivit prețurilor actuale, un bilet la clasa business din Istanbul până la Dubai costă în jur de 1.000 de dolari, iar tariful unui bilet la aceeași categorie, de la Chișinău până la Istanbul, începe de la 600 de dolari. Cazarea pentru o noapte într-un hotel de patru-cinci stele variază între 300 și 400 de dolari. Astfel, potrivit unor calcule estimative, aceasta ar fi cheltuit cel puțin 4.000 de dolari pentru această deplasare în străinătate.

Victoria Furtună nu a oferit detalii publice despre plecare, iar pe pagina sa de pe Facebook a făcut în acest interval de timp mai multe postări, inclusiv prin care a felicitat locuitorii orașului Ceadîr-Lunga cu hramul localității, precum și a postat o fotografie cu ea, însoțită de un mesaj misterios: ,,Nu toți pot vedea ce urmează”. De asemenea, ea a postat un colaj cu un frigider gol, scriind despre sărăcie.

În declarația de avere pentru anul 2024, depusă la Comisia Electorală Centrală, Victoria Furtună declară venituri de 191.000 de lei din salariul de procuror, funcție din care a fost demisă în martie 2024. Ea mai declară venituri de 249.000 de lei provenite din salariul soțului, obținut de la o firmă. Candidata mai menționează donații în valoare totală de 58.000 de lei și 22.800 de euro, precum și alocații pentru copii din România în valoare de 7.000 de lei românești. În declarația de avere, ea mai indică o casă cu suprafața de 101 metri pătrați, dobândită în 2017, fără a menționa valoarea acesteia, și un teren extravilan de aproape 2 hectare, moștenit în 2019, cu o valoare declarată de 16.000 de lei. Victoria Furtună mai declară un automobil cumpărat în 2021, fabricat în același an, în valoare de 19.980 de euro. Ea are active trei împrumuturi de câteva mii de euro și este fondatoare a unei companii specializate în închirierea și exploatarea imobilelor.

A fost însoțită de Adrian Gavrilov, un cetățean care e discret, dar care tine la legătură constanta cu Furtuna, spun sursele ONE TV.

În luna august, Victoria Furtună, alături de Irina Vlah, președinta Partidului Inima Moldovei, a fost la Moscova, fiind surprinse de presă la întoarcerea în țară, însă au refuzat să ofere detalii. Conform surselor ONE TV, cele două ar fi avut o întâlnire cu Serghei Kirienko, șef adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, care le-ar fi promis sprijin în contextul campaniei electorale. Formațiunea Moldova Mare a fost înregistrată pe ultima sută de metri în cursă parlamentară de autoritatea electorală.

Articolul Surse ONE TV: Victoria Furtună s-a întâlnit în Dubai cu șefii săi de la Moscova. A zburat la Business Class apare prima dată în INFO1.

Conform bugetului prezentat de Victoria Furtună către curatorii ruși, inițial, pentru activitățile partidului, în perioada iulie-septembrie, ar fi fost solicitate 550 mii euro.

200 de mii de euro ar urma să fie alocați pentru elaborarea strategiei și consultanță politică. Alte 100 de mii de euro erau preconizați pentru producția a patru clipuri video scurt metraj și 12 video pentru TikTok și social media. Încă 40 mii euro Furtună a decis să le cheltuie pentru promovare pe diverse platforme, precum Facebook, Instagram, TikTok și Google.

Totodată, 12 mii euro au fost prevăzute pentru sondaje, 20 de mii de euro – pentru aspecte logistice, cum ar fi închirierea automobilelor, cazare, evenimente în teritoriu, iar 40 de mii de euro – pentru salarii angajaților din echipa digitală.

În strategia electorală, conducerea „Moldova Mare” menționează că este necesară câștigarea electoratului lăsat liber de Partidul „ȘOR” (electorat rural, anti-sistem, pragmatic), dar și atragerea votanților social-democrați dezamăgiți de PSRM/PCRM:

Electoratul țintă – Profil și Mesaje

A. Electoratul „ȘOR”

• ‍Atragere prin ajutor social real (târguri sociale, cabinete medicale mobile, donații de consum).

Mesaje cheie:

• „Noi nu furăm, noi construim.”
• „Ajutăm omul simplu, nu clanurile.”
• „Statul trebuie să dea, nu să ia.”

B. Electoratul social-democrat

• ‍Valorificarea temelor de justiție socială (pensii, spitale, munca protejată).

Mesaje cheie:

• ‍„Stânga trebuie să fie pentru oameni, nu pentru lideri cu palate.”
• „E timpul unei social-democrații fără corupție.”
• „Sănătatea, munca și pensia sunt fundamentul Moldovei Mari.”

Cu referire la conversațiile purtate de Victoria Furtună cu responsabilii de la Moscova, acestea se concentrează pe managementul financiar și logistic al unor operațiuni aparent politice sau sociale, cu accent pe transferuri de bani, bugete lunare și rapoarte de cheltuieli. Victoria Furtună, care utilizează pseudonimul „venera472” cere constant sume mari de bani (între 50 000 și 370 000 euro) pentru a acoperi datorii, finanța salarii și proiecte, invocând urgențe și lipsă de resurse.

Interlocutorii sunt „maximb” (Anton Tregub) și „sasha610” (Alexandr Petrov), care confirmă transferurile, cer rapoartele detaliate și coordonează transmiterea banilor prin intermediari, cum ar fi șoferi de taxi.

În discuția cu „maximb” (Anton Tregub) din 23 martie, Furtună îl anunță că fostul comunist Victor Stepaniuc (nr.15 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), vrea bani în schimbul participării în proiectele formațiunii.

„Foarte greu. Le-au stricat cineva cu banii. Nici nu mă așteptam”, scrie deranjată Victoria Furtună.

Pe 1 aprilie, fostul procuror anunță curatorul despre lipsă acută de bani.

„Te rog, fă în așa fel încât să am bani. Eu deja iau împrumuturi, dar nimeni nu va face nimic fără bani”, menționează ea.

La data de 11 aprilie, Tregub se interesează dacă Furtună a reușit să se întâlnească cu fostul viceministru de externe cu afaceri în vânzări de arme, Valeriu Ostalep, pentru a-l recruta în echipă. Liderul „Moldova Mare” îi răspunde că Ostalep a refuzat: „El nu vrea să se implice în politică”.

Ulterior, pe 16 aprilie, Anton Tregub întreabă nedumerit despre declarațiile Victoriei Furtună făcute în cadrul unei emisiuni cu jurnalistul Gheorghe Gonța, precum că ea „știe cum să-l aducă pe Ilan Șor acasă”. Furtună precizează că declarația a fost „importantă”, și menită să „înlătura orice suspiciune”.

„Vreți să câștigați? Atunci trebuie să fim mai isteți. Eu stimez fratele (Ilan Șor) și el cunoaște acest lucru. El vrea să se întoarcă și eu voi face asta. Eu nu voi trăda niciodată, sunt un rob devotat. Dar dacă el și Rusia vor să câștige, atunci trebuie să înțeleagă – eu voi reuși asta doar dacă oamenii nu se vor teme”, a spus ea.

Produse rusești

Peste câteva ore, Furtună își anunță curatorul despre faptul că fostul procuror general și candidat la funcția de președinte al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, s-a întâlnit cu avocatul Igor Hlopețchi (nr.6 în lista candidaților „Moldova Mare” în alegeri), solicitând ultimului să părăsească echipa Victoriei Furtună, dar și să acumuleze materiale compromițătoare în privința acesteia.

Pe 19 mai, curatorul rus o anunță pe Furtună despre faptul că Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a intentat un dosar penal pe numele acesteia după declarațiile despre faptul că Bugeacul de Sud aparține Republicii Moldova. Respectiv, va avea interdicție de intrare pe teritoriul statului vecin.

La data de 16 iunie, Furtună scrie lui Tregub despre faptul că a avut o discuție cu ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, care a întrebat-o de ce nu pleacă la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (eveniment la care au fost observați Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și deputatul comunist Diana Caraman). Curatorul explică că „analizând toate opțiunile, s-a decis că este prematur ca ea să fie atrasă pe segmentul electoratului de stânga”.

Într-o conversație din 19 iunie, Tregub o întreabă pe Furtună despre suma de bani care a fost alocată partidului pentru luna iunie. Furtună îi spune că a primit 200 mii euro, însă banii au fost deja cheltuiți.

Pe 25 iunie, Furtună raportează că a oferit 180 mii lei pentru țigări și 20 mii lei pentru ceai pușcăriașilor din penitenciare, ca aceștia să-i voteze partidul în cadrul alegerilor parlamentare.

Peste câteva săptămâni, pe 19 iulie, Tregub o informează pe Furtună despre faptul că pe numele ei a fost pornită o cauză penală pentru finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.

„Vor fi interceptări, urmărire și posibile percheziții. Fii mai atentă”, spune curatorul.

La data de 11 august, Anton Tregub îi spune că aceasta trebuie să vină miercuri seara (13 august) obligatoriu la Moscova pentru că joi va avea o întrevedere cu „prietenul”. Furtună îi spune curatorului că vrea să depună pe 13 august documentele de înregistrare a partidului „Moldova Mare” pentru participare în alegerile parlamentare, la care Tregub o anunță că el îi va da lista candidaților, iar documentele vor fi depuse după ce ea va reveni din capitala Federației Ruse – lucru executat întocmai de Furtună – documentele fiind depuse la CEC sâmbăta, 16 august.

Anton Tregub: „Zboară neapărat cu bilete separate”.

Victoria Furtună: „Bine, las-o pe Mașa să cumpere, te rog, bilete din Turcia spre Moscova și retur spre Istanbul, la clasa business. Eu nu am card, deci nu pot să cumpăr”.

A doua zi, pe 12 august, curatorul rus o anunță că la Aeroportul Șeremetievo va fi întâmpinată de angajata Serviciului Protocol, Iulia, iar la ieșirea din avion de un angajat VIP, la care trebuie să se prezinte.

De menționat că, pe 14 august, Victoria Furtună a fost surprinsă pe Aeroportul din Chișinău, când a aterizat cu un avion de pe cursa „Istanbul – Chișinău”. Atunci, ea a declarat jurnaliștilor că nu a călătorit la Moscova, ci s-a aflat la Istanbul într-o „vizită privată”.

Deschide și: (VIDEO) „Excursie electorală” la Moscova // Liderii pro-ruși revin la Chișinău! Vlah și Furtună evită să spună ce au discutat în Rusia

După ce Furtună a revenit la Chișinău, Anton Tregub o anunță că în noaptea spre 15 august echipa sa va aproba lista candidaților partidului pentru alegerile parlamentare.

Anton Tregub: „Am exclus-o pe Beliceancova”.

Victoria Furtună: „Foarte bine. Mulțumesc. Merg să mă odihnesc”.

Anton Tregub: „Mergi”.

Victoria Furtună: „Tu mi-ai promis după alegeri că mergem în Columbia sau Soci”.

Anton Tregub: „Vom vedea, Să ajungem până la ele”.

Cine este Anton Tregub, curatorul Kremlinului responsabil de „Moldova Mare”

Anton Tregub este născut în regiunea Krasnodar din Federația Rusă și are 39 de ani. În perioada 19-21 noiembrie 2021, acesta a efectuat o vizită în R. Moldova, unde s-a implicat în campania electorală a Marinei Tauber pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Această implicare a inclus sprijin logistic și strategic, contribuind la eforturile de mobilizare ale echipei sale.

Ulterior, în anul 2024, Tregub s-a implicat în acordarea suportului operațional echipei de campanie a partidului „Renaștere”, afiliat condamnatului fugar Ilan Șor. În acest rol, el s-a concentrat pe elaborarea unor tactici specifice de acțiune, precum și pe strategii politice direcționate împotriva concurenților electorali, în special PSRM și PCRM. Întâlnirile și discuțiile sale cu reprezentanții formațiunii au fost facilitate prin platforme de comunicare criptate, evitând astfel canalele tradiționale, iar sesiunile de consultanță s-au desfășurat sub formă de conferințe online securizate. Ca punct principal de contact în cadrul acestor interacțiuni a servit Natalia Parasca, care a asigurat legătura operațională între Tregub și structurile interne ale partidului.

„Borseta” Victoriei Furtună, Alexandr Petrov

În ceea ce privește discuțiile cu cel de-al doilea curator, Alexandr Petrov „sasha610”, acestea s-au axat pe finanțarea ilegală a partidului. Pe 20 iunie Furtună îi cere să transfere „cel puțin” 50 mii euro.

La începutul lunii iulie, Petrov o anunță că îi va transfera alte 100 de mii de euro. Pe 10 iulie Furtună cere de la Petrov încă 50 de mii de euro.

„Dați-mi mai mult decât 100 mii euro. Că astăzi voi transmite cele 100 de mii și din nou voi rămâne fără nimic”, scrie Furtună.

Pe 20 iulie, liderul „Moldova Mare” cere de la curatori suma de 300 mii euro, dar și alte 84 290 euro, despre care spune că sunt datorii acumulate.

Peste o lună, pe 20 august, Furtună cere încă 100 de mii de euro pentru echipele mobile care vor activa în teritoriu. Ea precizează că banii trebuie să ajungă până la data de 30 august, pentru că, ulterior, „echipe întregi” vor începe să monitorizeze membrii partidului și familiile acestora.

La data de 25 august, Petrov o anunță pe Furtună că a pregătit cele 100 de mii solicitate, la care Furtună îi spune că are deja nevoie de 370 mii euro.

Materialele prezentate demonstrează că partidul „Moldova Mare” a primit și a gestionat fonduri ilegale semnificative pentru desfășurarea activităților sale. Totodată, datele obținute confirmă din nou faptul că acțiunile Victoriei Furtună sunt coordonate direct de Moscova și Ilan Șor, iar „lupta pentru dreptate”, despre care ea vorbește cetățenilor, nu este decât un paravan pentru promovarea intereselor grupărilor criminale.

Articolul Victoria Furtună, controlată de Moscova și Ilan Șor. Cum a fost finanțat partidul „Moldova Mare” de către Rusia apare prima dată în INFO1.

Socialistă apropiată Moscovei, dar cu conturi bancare în România

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a răspândit de-a lungul anilor multiple mesaje explicit antiromânești. În 2015, de exemplu, deputatul Vlad Batrîncea a rupt în Parlament harta României Mari, în semn de protest față de faptul că la acel moment în școli fuseseră distribuite, în scop didactic, hărți ale României la situația din anul 1930. PSRM s-a opus mereu recunoașterii oficiale a sintagmei „limba română”, iar în martie 2023, atunci când Parlamentul a votat ca în toate legile să fie scris „limba română” și nu „limba moldovenească”, socialiștii au depus plângeri la Curtea Constituțională. Partidul a organizat și marșuri cu sloganul „Pentru Moldova”, chemând oamenii să „apere statalitatea Republicii Moldova” și să respingă ideea unirii cu România.

La actualele alegeri, socialiștii merg în bloc cu alte trei partide, iar unul dintre candidații PSRM, cu carieră începută la Moscova, deține conturi bancare în România. Este vorba despre candidata cu numărul 13 de pe lista așa-numitului Bloc patriotic, Olga Cebotari.

Ea are un trecut puternic legat de Rusia. A absolvit în 2014 Universitatea pentru prietenia popoarelor „Patrice Lubumba” din Moscova și și-a început masteratul la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, iar în 2017 – studiile de doctorat la aceeași academie. În mai 2017, la jumătate de an de când socialistul Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, Cebotari a fondat, împreună cu alți studenți moldoveni, „Centrul de susținere a tinerilor moldoveni”/«Центр поддержки молдавской молодёжи», a cărui directoare a fost până în 2019. Pe pagina web a acestei organizații apar ca parteneri mai multe instituții de stat din Rusia, printre care Duma de Stat, Guvernul Moscovei, dar și Aparatul Președinelui Republicii Moldova.

În 2019 Olga Cebotari a ocupat o „funcție diplomatică” în Executivul CSI, la Moscova, iar pe 9 noiembrie 2020 a fost numită vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova condus de Ion Chicu. A deținut interimatul acestei funcții și după demisia, în decembrie 2020, a lui Chicu din funcția de premier. Cebotari a menționat anterior că R. Moldova are nevoie de o lege „a neutralității permanente, recunoscută internațional” și a criticat ideea deschiderii spre NATO/UE, argumentând că o astfel de deschidere vine într-un context în care Moldova a întrerupt orice dialog politic cu Rusia. Întrebată de portalul MoldovaCurata.md în ce a constat „funcția diplomatică” în Executivul CSI, O. Cebotari a evitat să răspundă, specificând doar pentru că din noiembrie 2020 nu mai deține nicio funcție în cadrul acestei entități.În declarația de avere și interese personale depusă la CEC, Olga Cebotari indică două conturi bancare în România, unul cu 30000 USD şi altul – cu 100000 USD. În același document se arată că ea deține o cotă de 100% din acțiunile companiei românești Wine Art Impex SRL, valoarea de cumpărare fiind de 200 RON. Aceasta a explicat că veniturile din declarația de avere sunt câștigate legal de către soțul său. „Dacă analizați atent declarația mea, veți observa că cea mai mare parte a veniturilor aparține soțului meu – cetățean străin, care deține conturi în mai multe state și este fondatorul companiei indicate”.

La întrebarea cum se întâmplă că familia sa are afaceri și venituri în România, țară membră UE, în timp ce ea, ca politiciană, promovează relațiile cu Rusia care este un stat agresor în raport cu Ucraina și un pericol pentru securitatea națională a R. Moldova, Olga Cebotari a afirmat că nu a criticat niciodată România sau UE și că a „pledat pentru o politică externă echilibrată și relații bune cu toate țările lumii”. Totodată, ea a găsit de cuviință să ne amenințe cu un proces de judecată pentru calomniere. „Vă recomand să vă documentați cu privire la declarațiile și pozițiile mele, pentru a evita eventuale acțiuni în instanță pentru calomnie. A respecta Constituția Republicii Moldova și a afirma că țara noastră este neutră și trebuie să își mențină neutralitatea nu înseamnă a fi împotriva NATO sau a Uniunii Europene”, a răspuns Olga Cebotari.

Comunist cu indemnizație pentru copii de la statul român

Un alt partid care a criticat constant România este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care s-a aflat la putere în anii 2001–2009. Sub conducerea lui Vladimir Voronin, acest partid a promovat mereu identitatea „moldovenească”. De exemplu, în 2007, ca răspuns la valul de solicitări pentru redobândirea cetățeniei române, Parlamentul R. Moldova, dominat în acel moment de comuniști, a adoptat Legea nr. 273/2007 și amendamente conexe care interziceau persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie să dețină anumite funcții publice (președinte, deputat, ministru, primar etc.). Legea a fost ulterior contestată la Curtea Constituțională și la Curtea Europeană pentru drepturile omului (CtEDO). Printr-o hotărâre din 2010 (cazul Tănase v. Moldova) CtEDO a stabilit, printre altele, incompatibilitatea acestor norme cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Andrei Godoroja, consilier în cadrul fracțiunii parlamentare a PCRM, este unul dintre candidații Blocului patriotic (poziția a 12-a) care indică venituri din România. Economist de profesie, el a venit în Parlament din regiune, fiind prim-secretar al Comitetului Raional Rezina al PCRM. În 2024, potrivit declarației de avere depuse la CEC, familia sa a primit o indemnizație pentru creșterea copiilor de la Direcția Asistență Socială București din România, suma căreia este indicată în lei moldovenești – 36.000. Godoroja a confirmat pentru portalul MoldovaCurata.md că soția sa deține și cetățenia statului român. Solicitat să comenteze suportul oferit de România în raport cu politica anti-românească a Partidului Comuniștilor, Andrei Godoroja a spus: „Eu fac parte din partid, nu soția mea. Nu neapărat ca poziția mea politică trebuie să fie împărtățită de soția mea. Nu cred că suntem unica familie din țara asta în care soții au diferite poziții politice. Soția are politica ei, eu am politica mea”.

Imagine: Andrei Godoroja alături de soția sa, Oxana

Și „Inima Moldovei” are pe listă un candidat cu indemnizație din România

Și pe lista Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), componentă a Blocului patriotic, este un candidat cu venituri din România. Fondată în noiembrie 2024 de Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei, această formațiune politică are orientare pro-rusă și conservatoare. Irina Vlah nu-și ascunde relațiile strânse cu Moscova. În iulie 2025 ea, împreună cu colegii de bloc Igor Dodon și Vasile Tarlev, s-au deplasat la Moscova, unde au avut întâlniri cu oficiali ruși, chiar dacă Federația Rusă este considerată în prezent o amenințare la adresa securității Republicii Moldova. În septembrie 2025, Ministerul de Externe al Lituaniei i-a interzis Irinei Vlah intrarea pe teritoriul său pentru o perioadă de cinci ani, invocând implicarea sa în interferențele ilegale ale  Rusiei în procesele politice din Republica Moldova. Anterior și Canada a declarat-o persoană indezirabilă.

Liderul organizației teritoriale „Inima Moldovei” din raionul Fălești, Vitalie Blanari, numărul 14 pe lista electorală a Blocului patriotic, deține și cetățenia României, iar pentru anul trecut indică, pe lângă veniturile din Republica Moldova, și 6936 lei românești în calitate de alocații pentru minori. La solicitarea de a oferi un comentariu, V. Blanari a spus că va reveni deoarec era la volan, dar nu a mai răspuns la mesaje.

Vrea „Moldova Mare”, dar primește indemnizație pentru copii din România

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, s-a poziționat ca o formațiune cu un discurs naționalist pronunțat, axat pe suveranitate, neutralitate și valori tradiționale. Partidul a fost asociat cu influențe externe, în special din partea Federației Ruse, inclusiv prin intermediul oligarhului condamnat penal Ilan Șor, însă Furtună a respins acuzațiile de afiliere. Victoria Furtună a menționat, la Mănăstirea Putna, că „va lupta” pentru a apăra Moldova „de pericole”. În mediul online a avut mai multe apariții anti-românești și anti-europene, promovând narațiunile pro-Kremlin. Astfel, în martie 2025, când la Chișinău s-a sărbătorit aniversarea Micii Uniri și a fost dezvelit bustul Reginei Maria, Victoria Furtună i-a criticat pe unioniști, declarând: „Ce sărbătoriți azi, fraților, la Chișinău? Sărbătoriți ziua în care armata română a intrat cu forța în Republica Democratică Moldovenească. (…) Sărbătoriți un vot dictat cu mitraliera? (…) Sărbătoriți dizolvarea republicii noastre și ocuparea hotărâtă de alții, în birouri străine”. (…) „Pe pământul unde armata română a tras în moldoveni, în frații voștri, voi o cinstiți, noi o plângem”.

La scrutinul prezidențial din România, Furtună susținea pe Facebook că implicarea moldovenilor cu cetățenie română în alegeri este „o formă de colonizare” și o intervenție externă. Într-o altă postare din mai 2025, ea a afirmat că Moldova ar trebui să „recupereze” Bugeacul de la Ucraina pentru a-și recăpăta accesul la Marea Neagră, descriind țara ca un „leu cu lesă” fără acest teritoriu. Această poziție a fost considerată de analiști ca parte a unei narațiuni pro-Kremlin, care urmărește să semene discordie între Ucraina și vecinii săi, inclusiv Moldova.

În declarația de avere pentru 2024, depusă la Comisia Electorală Centrală, Victoria Furtună a indicat că a primit 7008 lei românești alocație pentru copii de la statul român. „Alocațiile pentru copii nu sunt un privilegiu personal. Este un drept al fiecărui cetățean care deține cetățenia română și se acordă în mod egal. Faptul că cineva beneficiază de acest drept nu contrazice, în sine, poziția mea publică. Eu am pledat pentru menținerea relațiilor de prietenie între Republica Moldova și România. Nu pot comenta toate lucrurile în timp ce sunt înregistrată, dar, în concluzie: eu nu am condamnat niciodată poporul român. Am mulţi prieteni şi colegi români cu care colaborez bine”, a declarat politiciana pentru Moldova Curată.

Recent, presa română a relatat că autoritățile analizează posibilitatea de a-i retrage Victoriei Furtună cetățenia română. Ea spune că nu a fost informată oficial: „Am văzut în presă informații că s-ar fi intentat o procedură legată de retragerea cetățeniei. Până în acest moment, nu am fost informată oficial de autorități, nici de aici, nici de procuratură. Nu am comis nicio faptă ilicită pe teritoriul României și nu am fost condamnată pentru fapte care, potrivit legislației române, să justifice o astfel de măsură. Retragerea cetățeniei ar putea urma doar în condiții legale stricte: ar trebui să existe o condamnare definitivă și irevocabilă pentru fapte grave (de exemplu, acte de terorism sau atentat la suveranitatea statului român) sau o procedură legislativă care să prevadă renunțarea la cetățenie. Dacă, în viitor, prin referendum sau prin lege, se va stabili că anumiți demnitari nu pot deține cetățenie dublă, voi respecta cadrul legal”.

Victoria Furtună a fost procuroră în Procuratura Anicorupție până la începutul anului 2024. După ce și-a pierdut funcția, s-a lansat în politică și a candidat la prezidențialele din 2024, apoi a creat Partidul Moldova Mare. O investigație jurnalistică recentă a demonstrat că ea este susținută de blocul politic Victorie, creat la Moscova de oligarhul condamnat penal Ilan Șor. 

Vasile Tarlev: decorat de Putin, dar cu pensie din România

Prin revendicări teritoriale față de România s-a manifestat și Partidul „Viitorul Moldovei” (PVM), condus de fosul premier în timpul guvernării comuniste Vasile Tarlev. Formațiunea este succesoare a partidului „Bugeacul nostru” și are o viziune de stânga, optând pentru „consolidarea statalității moldovenești, suveranității, neutralității, integrității teritoriale”. În 2016, Tarlev a fost decorat cu Ordinul Prieteniei de către Vladimir Putin. În preajma scrutinului prezidențial din România din mai 2025, el a susținut că Moldova trebuie „să respecte suveranitatea” și să „nu intervină în treburile interne ale României”. Când Consiliul Electoral Central (CEC) din România a refuzat înregistrarea candidatului Călin Georgescu, Tarlev a criticat decizia ca fiind „un semnal de alarmă pentru democrație”, adăugând că eliminarea candidaților „incomozi” ar fi o provocare la adresa valorilor democratice ale Europei.

Conform declarației de avere pentru anul 2024, Vasile Tarlev a primit pensie din România – 188 356 RON, iar soția sa a raportat venituri salariale de peste 88 000 RON de la compania „Tarogo Transport”. Firma este înregistrată în municipiul Iași și oferă servicii de transport rutier, conform unei platforme online de înregistrare a companiilor. Pe o altă platformă online se menționează că firma a fost fondată în 2022 și are 23 de angajați. Pentru anul trecut, „Tarogo Transport” a declarat o cifră de afaceri de 12 553 911 RON. Administratoarea afacerii este Corina Tarlev, fiica mai mare a lui Vasile Tarlev, potrivit unui site specializat din România.

Vasile Tarlev a declarat pentru portalul MoldovaCurata.md că a indicat toate veniturile din România într-un mod corect și că nu vede o problemă că are o afacere într-o țară membră NATO și UE. „Îmi pare rău că presa moldovenească a încercat să îmi pună niște ștampile că eu sunt anti-occidental, anti-român, pro-rus. Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea: eu nu sunt pro-american, deși am o facultate absolvită în America, nu sunt pro-rus, nu sunt pro-român sau pro-ucrainean, eu sunt patriot al țării mele”, a răspuns Tarlev, specificând că poziția sa politică nu îl împiedică să aibă afaceri în România sau în oricare țară a lumii. Tarlev a mai ținut să precizeze că a deținut funcția de președinte al primei Comisii naționale de colaborare a Republicii Moldova cu UE în anul 2002.

Contradicție între declarații și beneficii

Elena Calistru, președinta Funky Citizens România, organizație care promovează activismul civic prin activități de responsabilizare a instituțiilor publice, spune că este o problemă de moralitate să critici un stat și apoi să ai retribuții financiare din partea acestuia. „Din punct de vedere al integrității, este o contradicție evidentă atunci când un politician atacă România, dar în același timp beneficiază de cetățenie și resurse din partea statului român. Cetățenia nu ar trebui tratată strict ca un instrument oportunist, ci presupune asumarea unor valori și a unei responsabilități. Alegătorii au dreptul să știe dacă liderii lor acționează cu consecvență între ceea ce declară și ceea ce fac”, a comentat experta.

Articolul Disonanță antiromânească: indemnizații și pensii din România, dar retorică pro-rusă. Cine sunt acești politicieni apare prima dată în INFO1.

Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Iași, au fost verificate 23 de adrese și legitimat 30 de persoane, în cadrul unei operațiuni care vizează cetățeni moldoveni, ucraineni și ruși care și-au declarat domiciliul în România. Victoria Furtună figurează între cei identificați de poliție, scrie Euronews.ro.

„Totodată, scopul acțiunii a fost asigurarea respectării legalității în domeniul stabilirii în România a cetățenilor români originari din Republica Moldova și Ucraina, dar și din Federația Rusă și alte state, din punct de vedere polițienesc. Printre persoanele vizate este si fosta procuroare şi candidată la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Victoria Furtuna, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor şi artizan al curentului filorus din țara vecină. Aceasta a apelat la exponenți ai lumii interlope din zona Moldovei, pentru stabilirea fictivă a domiciliului în România”, anunță Inspectoratul Județean de Poliție Iași.

Autoritățile române susțin că Furtună și-a declarat domiciliul într-un imobil din Iași, deținut de membrii clanului Cordunenilor. Imobilul respectiv ar fi fost folosit de peste 10.000 de cetățeni moldoveni pentru a-și declara domiciliul, contra cost. Asta pentru a obține astfel documente de identitate românești.

Clanul Cordunenilor este cunoscut pentru implicări în acte ilegale. Acțiunea poliției de la Iași a fost organizată pentru stabilirea legalităţii în procesul de obținere a domiciliului de către persoane din Republica Moldova și alte state.

Furtună a declarat pentru presă că „nu văd nicăieri indicat Victoria Furtună sau careva implicare în aceste acțiuni. În genere, nu văd cuvântul percheziții. Nu au fost efectuate la adresele deținute de membrii partidului, rude, la mine, percheziții. Nu cunosc decât din presa noastră de la Chișinău”, a declarat Furtună.

Articolul Victoria Furtună, acuzată de legături cu interlopii pentru obținerea domiciliului în România apare prima dată în INFO1.

Victoria Furtună este acuzată de legături strânse cu oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde la Moscova. Aceasta promovează ideea ruperii teritoriului românesc prin crearea așa-numitei „Moldove Mari”, susțin analiștii politici, mai scrie sursa citată.

Potrivit Legii 21/1991, cetățenia română se poate retrage în mai multe situații. Inclusiv dacă persoana are legături cu entități teroriste sau sprijină acțiuni care amenință securitatea națională a României.

Surse citate de Euronews sugerează că în cazul Victoriei Furtună ar putea fi invocat articolul 25, litera B. Acesta se referă la legături cu grupări sau activități considerate o amenințare la adresa securității.

„Procedura de ridicare a cetățeniei române este în lucru și este confirmată de Bruxelles și de Poliția Moldova”, scrie Euronews România.

Articolul Lidera prorusă Victoria Furtună riscă să rămână fără cetățenie română, scrie presa de peste Prut apare prima dată în INFO1.

Astfel, formațiunea urmează să depună o cerere de modificare a listei electorală, în limita permisă la această etapă.

”Se înregistrează 69 de deputați pe lista Partidului ”Moldova Mare” cu rezerva revocării dacă lista nu va corespunde cerințelor prevăzute de Codul Electoral”, au precizat reprezentanții CEC.

Joi, 4 septembrie, Curtea Supremă de Justiție și-a anulat decizia prin care a scos formațiunea din cursa electorală. Magistrații și-au motivat decizia prin faptul că motivele prezentate anterior de Comisia Electorală Centrală nu se încadrează în temeiurile prevăzute de Codul administrativ. Potrivit CSJ, acestea reflectă doar dezacordul cu soluția instanței de apel, fără a demonstra erori grave de interpretare a legii. Totodată, instanța a reținut că în soluționarea cererii de înregistrare, CEC trebuia să ofere partidului posibilitatea de a corecta lista candidaților.

Articolul Partidul condus de Victoria Furtună a fost înregistrat de CEC. Organul electoral i-a impus însă o condiție apare prima dată în INFO1.