Conform consilierei președintei Maia Sandu în domeniul justiției, a fost observată o practică neuniformă aplicată de judecători atunci când pronunță sentința, precum și în ceea ce privește acțiunile pe care organele de drept responsabile le pot întreprinde pentru a depista persoana și a o plasa în arest pentru executarea sentințelor.

 ,,În ciuda faptului că, în privința unor categorii de subiecți din cei menționați de dumneavoastră ca persoane condamnate au fost aplicate anumite interdicții: de exemplu interdicția de a părăsi localitatea sau interdicția de a părăsi țara. Aceasta nu împiedică persoanele respectiv să se refugieze în regiunea transnistreană. În acest sens trebuie de revenit la discuțiile privind posibilitatea prevenirii acestor cauze, inclusiv probabil necesitatea de a perfecționa necesitatea sistemului de dare în căutare a persoanelor date, fiindcă în alte cazuri s-a constatat că deși judecătorul a pronunțat sentința de respectivă și deși a dispus aplicarea arestului, nu întotdeauna a dispus și darea în căutare”, a adăugat Veronica Mihailov-Moraru, consilieră prezidențială pe domeniul Justiției, precum și fostă ministră a Justiției.

Iar pentru a pune în executare sentința, poliția trebuie să se adreseze privind demararea procedurii de dare în căutare, lucru care durează și este în detrimentul identificării persoanei aflate în căutare, a mai spus Veronica Mihailov-Moraru.

,,Această procedură durează câteva zile, timp în care îngreunează posibilitatea de localizare a persoanei și a o diferi justiției pentru ca să-și ispășească pedeapsa. Urmează să revedem legislația, să revedem dacă este o problemă de operaționalizare a acțiunilor respective, este necesară o mai bună cooperare”, a completat consilieră prezidențială în domeniul Justiției.

O altă soluție ar fi extinderea aplicării purtării brățării electronice, a adăugat fosta ministră a Justiției.

 ,,Fiecare caz este particular, de aceea până acum și nu s-a considerat că ar fi o problemă de legislație, fiindcă judecătorul împreună cu procurorul pe caz la fiecare caz analizează riscurile proporționalitatea măsurii aplicate: în ce măsură persoana prezintă riscuri că se va eschiva, cumva acestea sunt niște aspecte particulare pentru judecarea cauzelor, dar totuși ,fiindcă sunt mai multe situații care se repetă, deci vorbim de probleme sistemice”, a conchis Veronica Mihailov-Moraru.

Emisiunea „1 la 1”, moderată de Natalia Cheptene, este difuzată în fiecare zi de marți, începând cu ora 21:30 și va putea fi urmărită în reluare sâmbătă, de la ora 22:30.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru explică cum poate fi prevenită sustragerea pedepsei în regiunea separatistă transnistreană apare prima dată în INFO1.

Printre subiectele abordate se numără solicitările recente ale Maiei Sandu privind domeniul justiției, inclusiv extinderea procesului de vetting pentru a-i include și pe judecătorii primelor instanțe, precum și tergiversarea intenționată a unor dosare de rezonanță sau colaborarea unor actori din justiție cu infractorii. O altă temă va viza darea în căutare a fostului premier Vlad Filat, după ce acesta a fost condamnat la închisoare de autoritățile franceze. Emisiunea „1 la 1”, moderată de Natalia Cheptene, va fi difuzată începând cu ora 21:30 și va putea fi urmărită în reluare sâmbătă, de la ora 22:30.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru, consiliera Maiei Sandu și fosta ministră a Justiției, invitata emisiunii „1 la 1” apare prima dată în INFO1.

Ea își va începe activitatea la Președinție pe 11 noiembrie.

Veronica Mihailov-Moraru este juristă cu o experiență în instituții publice și organizații neguvernamentale.

Din februarie 2023, Mihailov-Moraru a deținut funcția de ministru al Justiției. Anterior a fost secretar de stat în același minister.

Potrivit Președinției, domeniul justiției va rămâne o prioritate esențială în dialogul cu Uniunea Europeană și în procesul de negociere a aderării Republicii Moldova la UE.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru nu va face parte din viitorul Guvern. Maia Sandu a numit-o consilier prezidențial pe justiție apare prima dată în INFO1.

”În ceea ce îl privește pe domnul Constantin Țuțu, Ministerul Justiției nu a fost notificat. Poate există la Procuratura Generală și pot veni cu mai multe informații”, a declarat ministra Justiției.

Amintim că, fostul deputat Constantin Țuțu a fost reținut pe 22 iulie, împreună cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Cei doi au fost încătușați pe aeroportul din Atena. În prezent, Constantin Țuțu se află în arest preventiv pentru 30 de zile. Potrivit poliției elene, acesta este deținut în cel mai mare penitenciar din Grecia. Unele surse susțin că Constantin Țuțu era căutat prin Interpol de Rusia, fiind vizat într-un dosar deschis anterior pentru trafic de droguri.

Articolul Autoritățile de la Chișinău nu au cerut extrădarea lui Constantin Țuțu. Ministra Justiției explică de ce apare prima dată în INFO1.

Potrivit lui Obadă, în cazul în care până la ora 15:00 nu va apărea niciun dosar, procedura va fi prelungită.

Întrebată de ce în ultimii ani niciun procuror general nu și-a dus mandatul până la capăt, ministra Justiției, Veronica-Mihailov Moraru a declarat că este o funcție cu o mare responsabilitate.

”Nu cred că este o funcție neatractivă. Este o mare responsabilitate să conduci sistemul procuraturii, este nevoie de mult curaj, într-un context destul de complicat. Este unadintre cele mai importante funcții din domeniul justiției”, a declarat ministra Justiției.

CITEȘTE ȘI Moldova rămâne fără procuror general: Ion Munteanu, numit judecător la Curtea Supremă de Justiție

Articolul Nimeni nu se vrea procuror general interimar. Niciun candidat nu a depus dosarul apare prima dată în INFO1.

”Am urmărit discuțiile în jurul acestui subiect și tocmai că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au luat act la aceste discuții în spațiul public. Și respectiv, au decis să ia o anumită pauză în vederea ajustării proiectului înainte de a-l publica. Trebuie să înțelegem că, uneori, înaintarea unui demers prealabil poate nu cu 24 de ore, dar cu un anumite ore va asigura o mai bună organizare ca jurnaliștii să-și facă treaba”, Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției.

După mediatizarea de către ONE TV a acestui regulament elaborat de CSM, mai multe organizații de media au condamnat documentul care stabilește că reprezentanții presei sunt obligați să obțină permisiunea de a participa la ședințele de judecata printr-o cerere prealabilă depusă cu 24 de ore înainte.

La scurt timp, membrii CSM au precizat că documentul publicat pe site-ul CSM nu este varianta finală a actului adoptat și că acesta va fi modificat până la intrarea în vigoare.

Articolul Ministra Justiției susține că noul Regulament-cadru al CSM ce limitează accesul presei în instanțe va fi revizuit apare prima dată în INFO1.

Partidul Socialiștilor solicită demisia ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. PSRM  o consideră responsabilă de eliberarea unor condamnați la detenție pe viață.  Socialiștii fac trimitere la Legea amnistiei care ar fi permis acest lucru. Formațiunea afirmă că nu poate fi vorba despre o simplă greșeală.

„Reiterăm: ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, trebuie să-și depună mandatul imediat. Tăcerea sa și lipsa asumării responsabilității sunt inacceptabile. Dacă se va dovedi că unii demnitari au fost informați despre riscuri, dar au ales să le ignore, numele lor trebuie făcute publice. Într-un stat democratic, astfel de decizii ar duce la demisii în lanț și la alegeri anticipate”, susține PSRM.

Totodată, formațiunea cere revizuirea de urgență a Legii amnistiei și investigarea penală a celor care ar fi facilitat eliberarea condamnaților.

„Încercările de a mușamaliza cazul și de a scăpa de responsabilitate vor avea consecințe și mai grave pentru cei aflați la putere.”, se arată în încheierea comunicatului.

Într-un răspuns oferit pentru ONE TV, Ministerul Justiției a menționat că nu va comenta acuzațiile PSRM.

Articolul PSRM cere demisia ministrei Justiției: „Tăcerea sa și lipsa asumării responsabilității sunt inacceptabile” apare prima dată în INFO1.

„De fapt este vorba doar de o pauza tehnică, fiindcă, după cum spuneam, noi am avut un dialog foarte activ cu Comisia Europeană, care deja a confirmat că va prelua finanțarea Comisiei nr.3, mă refer la cea Comisia care este responsabilă de evaluarea procurorilor. Acum are loc încheierea de formalități privind preluarea Comisiei 3 de către implementatorul care este responsabil și de implementarea Comisiei de evaluarea judecătorilor. Astfel procesul de Vetting în ceea ce ține de procurori va continua, în câteva săptămâni”, a declarat ministra Justiției.

Anterior, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că procesul de evaluare a procurorilor este blocat, după ce SUA au decis să oprească finanțările externe. Atunci președinta a precizat că autoritățile caută soluții pentru a continua acest proces cu sprijinul Uniunii Europene.

Procesul de vetting al procurorilor este parte a reformei justiției, considerată esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Procesul de evaluare a integrității etice și financiare a procurorilor a început pe 21 mai 2024.

În cazul în care procurorii nu vor să fie supuși evaluării eticii și integrității profesionale, aceștia au dreptul să demisioneze în termen de 20 de zile de la notificarea comisiei Vetting. Procurorii care nu vor promova verificarea vor fi demiși din funcție și lipsiți de compensații și pensie specială.

Articolul Procesul de vetting al procurorilor va fi reluat în curând, anunță ministra Justiției apare prima dată în INFO1.

Potrivit ministrei, solicitarea a fost înaintată după ce a apărut informația precum că oligarhul fugar se ascunde de justiția de la Chișinău la Moscova.

”În momentul în care am aflat că acesta se află pe teritoriul Federației Ruse am înaintat o cerere la care am primit un refuz, fără nicio motivare corespunzătoare. Am solicitat explicații suplimentare și urmează să vedem care este temeiul refuzului”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Ilan Șor, care deține, inclusiv cetățenia israeliană și cea rusă, ar fi principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului. El a fugit în 2019 din Republica Moldova, la scurt timp după ce Partidul Democrat din Moldova a plecat de la guvernare. De atunci și până în februarie 2024, acesta s-a aflat în Israel. Iar în primăvara anului trecut, Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de pușcărie pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul numit generic ,,frauda bancară”. Șor pledează nevinovat.

Articolul Refuzul Rusiei în cazul Ilan Șor: Chișinăul cere explicații după respingerea cererii de extrădare apare prima dată în INFO1.

Articolul Veronica Mihailov-Moraru: Republica Moldova cere Federației Ruse extrădarea fugarului penal Ilan Șor apare prima dată în INFO1.