SFS a precizat că pentru aceste venituri a fost calculat un impozit pe venit de 2,4 milioane de lei.

„Serviciul de trimitere contra ramburs reprezintă serviciu poştal a cărui particularitate constă în achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul reţelei poştale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poştale”, a explicat SFS.

Articolul Vânzări prin poștă. SFS anunță venituri de 24,7 milioane de lei, declarate de persoane fizice  apare prima dată în INFO1.

Planul de restructurare presupune comasarea Remizei de vagoane cu Depoul de locomotive și crearea unor depouri combinate în nordul (Bălți), centrul (Chișinău) și sudul (Basarabeasca) țării. Astfel, se va evita dublarea proceselor tehnice. De asemenea, se va eficientiza utilizarea echipamentelor și instalațiilor de întreținere.

Totodată, va fi creat un singur serviciu de infrastructură care va prelua activitățile de semnalizare, telecomunicații, întreținere a liniilor și energie electrică. De asemenea, vor fi unificate serviciile de transport călători și marfă. Gospodăriile de locomotive și vagoane vor forma un nou serviciu dedicat materialului rulant.

Conducerea CFM susține că aceste transformări vor contribui la creșterea veniturilor . Totodată, se vrea ca transportul feroviar să fie o alternativă viabilă la nivel național și regional.

CITEȘTE ȘI: Plan de redresare la CFM: măsuri urgente pentru plata restanțelor salariale

Articolul CFM preconizează economii anuale de 155 de milioane de lei în urma reorganizării structurale apare prima dată în INFO1.

În total, veniturile din energie s-au ridicat luna trecută la 1.090 miliarde de ruble. În aprilie 2024 au fost 1.230 miliarde de ruble. Cu toate acestea, suma a fost peste estimările analiștilor consultați de Reuters. În primele patru luni ale anului, veniturile au scăzut cu 10,3% și au ajuns la 3.730 miliarde de ruble.

Totodată, Rusia a înregistrat în perioada ianuarie–aprilie un deficit bugetar de 3.200 miliarde de ruble, echivalentul a 1,5% din PIB.

Noua estimare pentru deficitul bugetar pe 2025 este de 1,7% din PIB, față de 0,5% prevăzut inițial. Revizuirea vine în contextul scăderii veniturilor din energie și al creșterii cheltuielilor militare pe fondul războiului din Ucraina.

 „Sperăm că ne vom descurca fără măsuri extraordinare în procesul de execuție bugetară”, a spune ministrul de Finanțe, Anton Siluanov.

Articolul Veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu 12% în aprilie apare prima dată în INFO1.

Proiectul de modificare a Legii Bugetului de stat pentru anul curent a fost elaborat în baza prognozei indicatorilor macroeconomici pentru acest an, care a fost revizuită în luna octombrie de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și reieșind din nivelul de executare a bugetului de stat pe parcursul a nouă luni ale acestui an.

Astfel, se propune majorarea cu 1,18 miliarde de lei a veniturilor, care vor depăși 67 de miliarde de lei. Potrivit autorităților, acest lucru se datorează revigorării economice înregistrate în a doua jumătate a anului. Respectiv, majorarea este determinată, în mod special, de creșterea veniturilor salariale, precum și a încasărilor de venituri din impozite și taxe indirecte. Totodată, având în vedere că veniturile au crescut cu un ritm mai rapid decât cheltuielile, se propune reducerea deficitului bugetar cu 1,67 miliarde de lei.

Proiectul de lege mai prevede reducerea cheltuielilor cu 493,4 milioane de lei, precum și redistribuirea unor economii identificate. Astfel, 622 de milioane de lei vor fi distribuite pentru modernizarea infrastructurii rutiere din țară și reparația drumurilor. Alte 100 de milioane de lei sunt destinate pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, iar 60 de milioane vor fi alocate pentru implementarea programului național de extindere și reabilitare a pădurilor.

Proiectul de modificare a Legii Bugetului de stat pentru anul 2024 urmează să fie propus spre examinare și în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Articolul Rectificarea Bugetului 2024: Veniturile cresc cu 1,18 miliarde de lei apare prima dată în INFO1.

Pentru perioada fiscală 2023, la situația din 24 mai 2024, 6 416 persoane au obținut venituri de peste 1 milion lei fiecare (față de 4 810 persoane fizice pentru perioada 2022).

Venitul total obținut de aceste persoane este de  19,7 miliarde lei, și impozit reținut în sumă de 1,46 miliarde lei. (față de 17,6 miliarde lei venituri, și impozit reținut în sumă de 1,45 miliarde lei pentru perioada 2022).

Cea mai mare sumă a venitului declarat de către o persoană fizică în anul 2023 a fost de 28,8 milioane lei. Cea mai tânără persoană din această categorie are 19 ani, cea mai vârstnică –  83 ani.

Din numărul total al persoanelor care au obținut venituri mai mult de 1 milion de lei sunt 4542 contribuabili de gen masculin și 1874 feminin.

Articolul Crește numărul milionarilor în lei. Cea mai tânără persoană din această categorie are 19 ani apare prima dată în INFO1.

Articolul Influencerii, invitați la Serviciul Fiscal de Stat. Ce venituri au declarat apare prima dată în INFO1.

Articolul Antreprenorii serviciilor de agrement, sub lupa Serviciului Fiscal. Vor fi monitorizați în perioada estivală apare prima dată în INFO1.

Astfel, se prevăd alocări majorate pentru domeniile sănătate, asigurare socială, educație, infrastructură și agricultură.

„Sunt incluse majorări de alocații pentru fondul rutier, destinate pentru reparația și întreținerea drumurilor naționale și regionale; pentru Fondul pentru reducerea vulnerabilității energetice în vederea acordării compensațiilor la energie; alocații pentru acordarea indemnizațiilor la nașterea copiilor, efectuate prin bugetul asigurărilor sociale de stat; alocații pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural; asigurarea cheltuielilor de personal în instituțiile de învățământ și în școlile sportive la nivel local”, explică experții.

Proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2024  a fost votat de Parlament în prima lectură.

Potrivit specialiștilor care au elaborat documentul, ajustarea indicatorilor bugetari are loc ca urmare a prognozei revizuite a indicatorilor macroeconomici și pe fondul executării bugetului de stat în primele 5 luni ale anului curent.

Modificarea propusă de Ministerul Finanțelor prevede o redistribuire a unor economii identificate spre cheltuieli mai prioritare și o creștere a deficitului bugetar.

Documentul va fi propus plenului Parlamentului spre examinare și adoptare în lectura a doua.

Articolul Indicatorii bugetari pentru anul curent vor fi modificați. Pentru unele domenii sunt prevăzute alocări majorate apare prima dată în INFO1.

Premierul Dorin Recean și soția sa au obținut anul trecut venituri de aproape 6.000.000 de lei. Mai exact, șeful Cabinetului de miniștri a ridicat un salariu anual de aproape 214.000 de lei de la Guvern, iar alți peste 91.000 de lei moldovenești de la Aparatul Președintelui unde a fost șef până în luna februarie a anului trecut. Aproape 70.000 de lei, premierul i-a primit sub formă de diurne pentru deplasări, iar peste 895.000 de lei demnitarul i-a câștigat de la două societăți, sub formă de dividende. Cei mai mulți bani au ajuns în bugetul familiei Recean de la soția premierului, Stela Recean, vicepreședintă a unei bănci comerciale din țara noastră. Aceasta a ridicat o leafă anuală de aproape 4.700.000 de lei.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a primit un salariu anual și diurne pentru deplasări de aproape 396.000 de lei de la Guvern și aproape 141.000 de lei de la Aparatul Președintelui, unde a fost secretar general până la începutul lunii iulie. Iar 184.000 de euro i-au revenit sub formă de dividente. Familia Spînu a cumpărat un apartament cu o suprafață de 58.99 de metri pătrați în valoare de aproape 103 mii euro. De asemenea, ministrul Spînu mai indică acțiuni de 1084 de dolari la Microsoft, acțiuni de 659 de dolari la Boeing, de 559 de dolari la Apple și de 445 euro la Airbus. În ceea ce privește cheltuielile, familia Spînu raportează 35 de mii de euro pentru „turism/tratament”, 5000 de euro pentru servicii educaționale și o sumă de 237,2 mii de lei pentru instalarea panourilor solare, iar în reparația casei a investit în jur de 63 de mii de lei.

Șeful diplomației moldovenești și vice-priministrul, Mihai Popșoi, declară o leafă anuală de aproape 268.000 de lei de la Parlament unde a fost deputat și vicepreședinte ales pe listele PAS, aproape 393 de mii de lei i-au revenit, inclusiv ca diurne și îndemnizație pentru renunțare la mașina de serviciu, iar 4800 de euro de la o universitate americană în cadrul căreia a avut un program de studii. Soția sa a primit un salariu de 722.000 de lei de la Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Averea familiei Popșoi s-a mărit cu o casă de 117 metri pătrați de aproape 317.000 de lei și cu un teren intravilan de 12 ari în schimbul unei sume de 15.000 de euro. Tot în 2023, ministrul Afacerilor Externe a făcut un împrumut de 90 de mii de lei de la o bancă comercială din țara noastră.

Iar ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a cumpărat în 2023 un autoturism Toyota Verso care costă 9860 de euro, după ce a vândut altul contra sumei de 5500 de euro. Adrian Efros a avut un salariu anual de puțin peste 245.000 de lei de la Ministerul de Interne pe care-l conduce din luna iulie a anului trecut, peste jumătate de milion de lei a primit sub formă de salariu sau îndemnizație de concediu de la Ministerul Apărării unde a muncit până a veni la MAI, iar din pensie a adunat 62.000 de lei. Soția sa a avut o leafă de aproape 42 de mii de lei de la o întreprindere.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a primit un salariu de aproape 577.000 de lei și peste 87 de mii de lei drept diurne pentru deplasări în străinătate. Iar soțul ei a ridicat aproape 263.000 de lei.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a avut un venit de puțin peste 464.000 de lei, alți aproape 201.000 i-a primit în formă de diurne de la Organizația Națiunilor Unite și aproape 114.000 de lei pentru prestări servicii. Soția acestuia a beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului în sumă de 153.000 de lei.

Iar ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, a obținut din salariu în jur de 674 000 de lei, dintre care mai mult de jumătate, adică până la 374.000 de lei i-a încasat de la Serviciul Fiscal de Stat, instituție pe care a condus-o până în luna septembrie a anului trecut. Soția sa a avut un salariu anual de aproape 433 de mii de lei de la un SRL și de la ,,Drumuri Ialoveni”.

Nici vice-priministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, nu a făcut achiziții de proprietăți sau de autoturisme în 2023. El indică un salariu de până la 576.000 de lei, iar soția sa o remunerare de aproape 13 mii de euro.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare și vice-priministrul, Vladimir Bolea, a încasat din salariu aproape 642.000 de lei în 2023, iar soția sa – aproape 120 de mii de lei. O sumă similară i-a revenit din oferirea în chirie a unui vehicul.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a indicat în declarația de avere pentru anul trecut un salariu de aproape 491.000 de lei, o pensie de aproape 208.000 lei și o îndemnizație de 1200 de lei pentru merite deosebite. Soția a raportat o leafă de puțin peste 871.000 de lei de la un ONG.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a avut venituri de aproape 187.000 de lei de la Ministerul Educației și puțin peste 173.000 de lei de la Parlament în cadrul căruia a deținut funcția de deputat până la mijlocul verii trecute. Tot de la Legislativ a primit o sumă de 248.000 de lei, inclusiv pentru transport. Totodată, a primit o donație de 3000 de lire sterline de la tatăl său.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a obținut în jur de 689.000 de lei de la instituția pe care o conduce, alte 132.000 sub formă de dobândă, iar soția sa – aproape 409.000 de lei de la un SRL.

Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, indică un salariu de 618.000 de lei, o pensie de aproape 123.000 de lei, iar soțul său o pensie de puțin peste 22 de mii de lei.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, declară o remunerare de aproape 503.000 lei de la structura pe care o conduce. Alți peste 84 de mii de lei i-a încasat în urma serviciilor prestate până la ocuparea funcției de demnitate publică. Soția sa a primit o indemnizație la nașterea copilului de peste 181.000 de lei.

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a indicat un venit de peste jumătate de milion de lei, între care aproape 249.000 de lei din salariul de la Parlament. În același timp, soția sa care lucrează la o organizație neguvernamentală și un SRL a avut un venit de aproape 222 de mii de lei. În 2023, familia Lazerencu a vândut un apartament cu aproape 777.000 de lei.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a obținut un venit de peste 56.800 de lei de la Ministerul Afacerilor Externe
si Integrarii Europene și puțin peste 366.000 de lei de la Aparatul Președintelui, iar cu 36.000 de lei și 5.000 de euro s-a ales în urma oferirii în chirie a unor proprietăți.

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, împreună cu soția a avut un venit de aproape 900.000 mii de lei, printre care aproape 469.000 de lei demnitarul i-a ridicat de la Cancelaria de Stat.

Articolul Veniturile miniștrilor în 2023. Cine a declarat cei mai mulți bani apare prima dată în INFO1.

Gigantul rus a anunţat că, în 2023, ar urma să raporteze EBITDA de aproximativ 2.200 miliarde de ruble (24,3 miliarde de dolari), comparativ cu 3.600 miliarde de ruble în 2022.

Rezultatele includ afacerile din domeniul gazelor, petrolului şi generarea electricităţii, scrie hotnews.

Ca multe companii ruseşti, Gazprom nu mai dă publicităţii rezultatele complete de când Rusia a invadat Ucraina şi Occidentul a impus sancţiuni Moscovei.

Exporturile de gaze ale Gazprom, o sursă majoră de venituri, nu au fost sancţionate direct, dar volumele de export aproape s-au înjumătăţit anul trecut, la 101 miliarde metri cubi (bcm), în urma scăderii semnificative a vânzărilor către Europa, anterior principala sa piaţă.

De asemenea, Consiliul de Administraţie al Gazprom a aprobat un program de investiţii pentru 2024 în valoare de 1.570 miliarde de ruble, în linie cu planurile prezentate în noiembrie. Gazprom este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Articolul Gazprom estimează o prăbușire cu 40% a câștigurilor sale pe anul 2023 apare prima dată în INFO1.