La evenimentul de transmitere a echipamentului a participat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Potrivit oficialului, Ministerul Mediului a alocat 1,5 milioane de lei pentru achiziționarea a aproximativ 1000 de tomberoane de diferite dimensiuni.

Din aceleași mijloace a fost achiziționată și o autospecială de compactare și transportare a deșeurilor.

În comunicatul emis de instituție se menționează că raionul Nisporeni, alături de raioanele Călărași și Ungheni, face parte din Regiunea de Management a Deșeurilor 5 (RMD 5), unde sunt înregistrate cele mai bune rezultate în cadrul proiectului național „Deșeuri solide în Republica Moldova”.

în context, Ministrul Mediului reiterează îndemnul către primari de a pregăti proiectele tehnice și documentația necesară pentru a aplica la finanțare din cadrul Oficiului Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului.

Articolul La Nisporeni, deșeurile vor fi colectate în mod separat. Ministerul Mediului a alocat peste 1 mln lei pentru tomberoane apare prima dată în INFO1.

”Tot e scump. Să-ți iei în plus asta e un păcat. Un foarte mare păcat, dar lumea după cum vedeți acest lucru nu înțelege. Depinde după buzunar cum s-ar spune”. 

”Se aruncă foarte mult gunoi, mai ales, vin aici și descarcă și vin și încarcă cu tractorul în fiecare zi. Foarte multă mâncare se aruncă după sărbători, ani de zile asta se observă. Nu mâncăm noi atâta cât facem”.

”N-am aruncat, de unde eu o femeie bătrână la pensie să arunc mâncare. Mi-am făcut câte puțin să am și gata. Fiecare cu creierul lui, fiecare după cum consumă el. Eu socot după cât îmi trebuiește și dacă mai vin copiii”.

”Avem frigider, punem tot în frigider și păstrăm până terminăm tot.Țin 2-3 zile și mănânc”.

Mihail Tătaru l-am găsit în apropierea platformei de colectare a deșeurilor de pe strada Paris. El locuiește de mai mulți ani sub cerul liber. Recent bărbatul și-a sărbătorit ziua de naștere și s-a bucurat de mai multe bucate pe care le-a găsit în tomberoane. Acesta ne-a mărturisit că după sărbători oamenii aruncă mai multă mâncare, ceea ce-l salvează în zilele când foamea devine insuportabilă. Deși provine dintr-o familie numeroasă, bărbatul se simte abandonat. Dacă pentru unii, bucatele pregătite devin surplus și sunt aruncate, pentru alții, aceste resturi devin hrana de zi cu zi.

”Și de pomană mi-au adus, și pască, și vin, și băutură, și mâncare și apă mi-au adus. Pască, salate, vinegret, roșii, pepene”.

Analistul economic Veaceslav Ioniță susține că 40% din risipa alimentară a țării noastre este generată de cetățenii care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume considerabile, le aduc acasă, iar ulterior aruncă multe dintre aceste alimente la gunoi pentru că nu mai doresc să le consume.

”Fiecare cetățean din Republica Moldova aruncă la gunoi undeva 71 de kg de alimente. Este foarte mult. Acestea sunt 180.000 de tone de produse alimentare. Vorbim de 3.000 de vagoane, dacă vă duceți la calea ferată imaginați-vă un tren cu o lungime de 40 de km, plin cu produse alimentare”, Veaceslav Ioniță, analist politic.

Deși prețurile produselor alimentare în Republica Moldova au crescut cu 64% în ultimii trei ani, conform expertului, oamenii continuă să se aprovizioneze în exces cu alimente. Ioniță afirmă că ceea ce costa 100 de lei în 2020, în prezent costă 164 de lei. Astfel, fenomenul risipei de alimente devine paradoxal, susține expertul.

Articolul Fiecare om irosește în medie cel puțin 70 de kilograme de mâncare pe an. Datele au fost prezentate într-o cercetare apare prima dată în INFO1.

”Cu părere de rău, nimeni nu respectă regulamentul, dacă omul vede o ladă de gunoi goală, asta nu înseamnă că a golit-o pentru a depozita crengi acolo. Toți știu că dacă este creanga sau frunziș se pune alături, containere sunt doar pentru deșeuri menajere, nu sunt nicidecum pentru frunzișuri sau crengi. Primăvara este cea mai abudență acumulare, toți curăță copacii, curăță tufișuri în împrejurul casei, ogrăzile se curăță. Asta e inevitabil, noi trebuie să facem acest lucru, dar nu se permite de amesteca așa ceva”, Alexandru Bajura, Vicedirector Î.S. Regia Autosalubritate

Potrivit autorităților locale, deșeurile vegetale ar trebui să fie reciclate, compostate și transformate în îngrășământ, pentru a contribui la protejarea mediului și la reducerea cantității de deșeuri care ajung în depozitele de gunoi. Prin compostare, aceste deșeuri pot deveni resurse utile pentru grădini și spații verzi.

”Tot ce este vegetal să fie sau de sine stătător la locul special, unde se acumulează sau să pună alături de containere de acumulare deșeuri, nicidecum în container de gunoi”, Alexandru Bajura, Vicedirector Î.S. Regia Autosalubritate

Crengile și frunzele aruncate în tomberoane le dau mari bătăi de cap angajaților de la Regia Autosalubritate.

”Noi când venim să încărcăm bacurile sunt crengi, iarbă. E foarte greu de descărcat bacurile, pentru că nu cad din tomberoane și dacă îl zdrucinăm – stricăm și bacurile, în primul rând, dar și mașina să strică. Dacă ar fi lumea să le lege normal și să le pună alături ar fi mai ușor”, a spus un muncitor.

ONE TV a discutat cu oamenii care locuiesc într-un sector de case la curte din Capitală. Unii dintre ei ne-au mărturisit că au renunțat la aruncarea deșeurilor vegetale și preferă să le recicleze pentru a obține îngrășământ pentru propriile grădini.

”Trebuie separat. Vine mașina și le colectează. Azi a fost și le-a luat. Deșeuri menajere și gunoiul din grădină și ogradă trebuie să fie separate.”

”Sticle la sticle, carton la carton, adică hârtia, gunoiul care de mâncat, dacă rămâne, punem aparte, aici sunt câini și pisici”

One TV a inspectat și o platformă de colectare a deșeurilor de pe strada Paris, unde pe lângă nereguli legate de sortarea gunoiului, au fost depistate și alte probleme. Oamenii care locuiesc în preajmă s-au plâns că, deseori, observă cum persoane străine care nu achită pentru evacuarea gunoiului și nici măcar nu locuiesc în zonă, vin cu mașini și aruncă deșeuri, în tomberoanele blocurilor. Un astfel de caz a fost filmat și de echipa noastră. Bărbatul a recunoscut că locuiește în casă la sol. El ne-a povestit cum selectează gunoiul, însă nu s-a arătat deranjat de faptul că nu achită pentru servicii de salubrizare.

”S-au adunat în câteva săptămâni. Sticlele într-o parte, plasticul în altă parte”

Arderea frunzelor uscate, de asemenea, este strict interzisă și reprezintă o încălcare a legislației ecologice. Pentru astfel de acțiuni, persoanele fizice sunt sancționate cu amendă de la zece mii până la 15 mii de lei, iar cele juridice riscă amendă de până la 40 de mii de lei.

Articolul Fără frunze și crengi în tomberoane. Ce spun responsabilii de la Regia Autosalubritate apare prima dată în INFO1.