În prezent, UE alocă 392 de miliarde de euro pentru reducerea diferențelor economice între regiuni. Noua propunere permite țărilor să redirecționeze, voluntar, o parte din acești bani spre proiecte de apărare. Aceste fonduri s-ar adăuga celor 150 de miliarde de euro de împrumuturi comune pentru apărare și unei inițiative care exclude cheltuielile militare din limitele bugetare ale UE. Comisia estimează că astfel s-ar putea genera investiții de 650 de miliarde de euro în patru ani.

Banii nu vor finanța direct armata, ci proiecte cu dublă utilizare, precum infrastructura rutieră necesară transportului militar, adăposturi civile și protejarea infrastructurii critice. De asemenea, UE ar putea acoperi integral costurile unor proiecte și ar oferi o prefinanțare de 30% în 2026.

Comisia Europeană susține că măsura va ajuta statele membre să-și dezvolte industria de apărare. Propunerea trebuie aprobată de Parlamentul European și de guvernele naționale, iar dacă va fi adoptată, va intra în vigoare în 2026.

Articolul Comisia Europeană propune statelor membre să folosească fondurile UE pentru consolidarea apărării apare prima dată în INFO1.

Unul dintre punctele principale ale noilor sancțiuni este interzicerea importului de aluminiu rusesc, o decizie care va afecta semnificativ veniturile Moscovei. Conform datelor furnizate de European Aluminium, importurile de aluminiu din Rusia au scăzut deja cu 35% în 2023, iar tendința a continuat și în 2024. De menționat că anul precedent, Rusia a câștigat aproximativ 1,25 miliarde de euro din livrările de aluminiu către UE.

De asemenea, Uniunea Europeană a decis să intensifice măsurile împotriva exporturilor de petrol rusesc. O atenție deosebită a fost acordată rețelei de petroliere „fantomă” utilizate de Moscova pentru a ocoli sancțiunile. Aceste nave, adesea învechite și fără asigurări occidentale, operează în special în Marea Baltică, ridicând riscuri majore de siguranță. Potrivit unui raport al Școlii Economice din Kiev, aproximativ 430 de nave fac parte din această flotă clandestină.

În plus, UE a interzis importul unor minereuri și metale esențiale, precum cromul, și a extins lista persoanelor și entităților sancționate. Alte zeci de nume au fost adăugate, fiind supuse înghețării activelor și restricțiilor de călătorie în statele europene. Mai mult, 13 bănci rusești suplimentare vor fi deconectate de la sistemul internațional SWIFT, ceea ce va reduce accesul Moscovei la tranzacțiile financiare globale.

Amintim că sancțiunile fac parte din strategia UE de a limita resursele financiare ale Rusiei și de a submina capacitatea acesteia de a susține războiul din Ucraina.

Articolul UE anunță cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ce restricții au fost adoptate apare prima dată în INFO1.

Articolul Lituania, Estonia, Letonia și Polonia cer Uniunii Europene 100 de miliarde de euro pentru apărare împotriva Rusiei apare prima dată în INFO1.

Cu acest prilej, șefa statului a venit cu un mesaj în care afirmă că, în acești doi ani, Moldova a făcut mulți pași hotărâți pe calea europeană.

La fel, Președintele menționează că aceste eforturi au fost răsplătite cu decizia pozitivă de inițiere a negocierilor de aderare, venită din partea statelor membre UE.

„Aderarea la UE înseamnă condiții mai bune în școli și grădinițe, drumuri modernizate, poduri noi, spitale dotate cu echipamente moderne și, cel mai important, înseamnă pace și securitate. Avem mult de lucru, dar împreună putem realiza toate obiectivele propuse. Împreună, avem puterea de a depăși orice obstacol și de a construi un viitor mai bun pentru Republica Moldova în marea familie europeană”, a menționat Președintele Maia Sandu.

Nicu Popescu, fostul șef al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, a menționat că aniversarea de astăzi reprezintă un moment semnificativ în istoria țării noastre –  pasul hotărât către integrarea europeană, când Republica Moldova a făcut un salt decisiv prin semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană.

„Un moment pe care mulți îl considerau dificil de atins, dar pe care noi l-am abordat cu multă încredere, cu mult efort comun și responsabilitate. În doar câteva luni de la depunerea cererii, am demonstrat determinare și angajament, reușind să convingem cele 27 de state membre ale UE, precum și Comisia Europeană, de meritul și pregătirea noastră pentru statutul de țară candidată. În tot acest timp, țara noastră a reușit să înregistreze cea mai rapidă și bună dinamică de implementare a acquis-ului Uniunii Europene, având progrese în nouă dintre cele 35 de capitole de negocieri. Momentul crucial și de succes a fost decembrie 2023, când am consolidat poziția Republicii Moldova în cadrul comunității europene, prin obținerea deciziei favorabile de a începere a negocierile de aderare. Prin unitate, determinare și muncă asiduă, vom atinge obiectivul nostru național de a pregăti Republica Moldova pentru aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui deceniu”, a subliniat Nicu Popescu.

Articolul Astăzi se împlinesc doi de ani de când Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.