„Trebuie să ne protejăm cerul. Am observat în ultimele două săptămâni drone în Polonia, avioane MiG-31 (bombardiere) în Estonia, dar şi ce se întâmplă acum în Danemarca”, a declarat Rutte, citează Agerpres.

În septembrie, trei bombardiere ruseşti au intrat în spaţiul aerian al Estoniei, după ce un număr mare de drone a pătruns în spaţiul aerian al Poloniei. Detectarea repetată de drone neidentificate în Danemarca a dus la perturbarea gravă a traficului aerian.

„În Danemarca, încă evaluăm cine se află în spatele lor, dar, în ceea ce priveşte Polonia şi Estonia, este clar că sunt ruşii. Încă evaluăm dacă este intenţionat sau nu. Dar chiar dacă nu e intenţionat, este imprudent şi inacceptabil”, a afirmat Rutte.

Rutte s-a pronunţat în sprijinul ideii aşa-numitului zid anti-drone pentru a proteja mai bine spaţiul aerian european, calificând-o drept „oportună şi necesară”.

„Nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a distruge dronele, care costă doar câteva mii de dolari”, a declarat Rutte.

Iniţiativa, promovată de şefa executivului european va fi probabil discutată de liderii UE, care se vor reuni miercuri la Copenhaga. Ursula von der Leyen a promis „măsuri imediate pentru crearea zidului anti-drone”

Articolul Șeful NATO susține planul UE pentru „zidul anti-drone”: Trebuie să ne protejăm cerul apare prima dată în INFO1.

Această reuniune a Consiliului European subliniază o multiplicare a iniţiativelor în Europa după ce Donald Trump a operat o răstunare strategică majoră în urmă cu mai puţin de o lună de zile.

Prima sa convorbire la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin a transmis un mesaj clar că Statele Unite poate că nu vor mai fi prezente etern să o apere de o Rusie agresivă.

De la Paris la Londra, trecând prin Bruxelles, frenezia diplomatică declanşată de mâna întinsă de către Casa Albă Kremlinului în Ucraina a refăcut cărţile.

FORMATE SCHIMBĂTOARE

O avalanşă de reuniuni a reunit subgrupuri de ţări dinăuntrul şi din afara UE, iar atunci când blocul s-a reunit oficial, parteneri de la Marea Britanie la Canada au fost informaţi, aşa cum vor fi informaţi din nou săptămâna aceasta.

Secretarul general al NATO Mark Rutte li s-a alăturat cu mai multe ocazii, hotărât să joace un rol de facilitator cu noua putere de la Washington.

Aceste formate schimbătoare sunt totodată un răspuns la provocarea reprezentată de către Viktor Orban, care îşi revendică apropierea atât cu Trump, cât şi cu Putin şi care a încercat, în mai multe rânduri, să blocheze iniţiative europene cu privire la Ucraina.

A doua oară la rând, liderii se pregătesc să se pună de acord, săptămâna aceasta, la Bruxelles, asupra unei declaraţii a Celor 26 prin care să contracareze ceea ce un funcţionar de rang înalt de la UE cataloghează drept ”divergenţa strategică” cu premierul ungar.

De la cortul mare la cercul restrâns, această flexibilitate a formatelor reflectă noua coaliţie care se naşte în jurul Ucrainei, dar şi dificultatea unei consolidări semnificative a capacităţilor apărării Europei.

”Este clar că o Europă care îşi ia apărarea mai în serios şi care o ia în calcul în mod autonom va vrea să includă noi actori ca Regatul Unit, Norvegia şi Turcia”, declară Ian Lesser de la grupul de reflecţie German Marshall Fund.

El vede manevrele mari în curs drept o ocazie a apariţiei unui ”pol european mai puternic” în cadrul NATO.

”CU REGATUL UNIT, ASTA A AJUTAT SĂ SE DEA PAGINA”

Îndreptarea Regatului Unit către Europa este una dintre cee mai spectaculoase consecinţe ale dezangajării anunţate a Americii, în contextul în care tentativele unui ”Reset” post-Brexit întâmpinau dificultăţi să se concretizeze şi apariţiei cu regularitate a unor vechi ranchiune între Londra şi anumite capitale europene.

Însă premierul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central al eforturilor europene înntr-o încercare de a păstra Washingtonul implicat în dosarul uceainean, obţinerea unui armistiţiu acceptabil pentru Kiev şi abordarea problemei securităţii continentului.

”Cu Regatul Unit, asta a ajutat să se dea pagina, am schimnat dimensiunea”, tranşează Camille Grand, de laEuropean Council on Foreign Relations.

Acest expert recunoaşte că ”tensiunile vor reveni, făr îndoială, când se va decide cine are acces la banii Europei”, însă consideră că este vorba despre o cotitură. ”Cele două părţi descoperă că, în fond, în lucrurile foarte importante ne vom reuni”.

SFÂRŞITUL REGULILOR IMUABILE?

Perspectiva unei pierderi a protecţiei Statelor Unite a declanşat, de asemenea, un mic cutremur într-un subiect mult timp sacrosanct – regulile care încadrează deficitele bugetare în UE.

Bruxellesul vrea acum ca aceste reguli fiscale să fie supendate – timp de patru ani – cu obiectivul afişat al unei creşteri a cheltuielilor cu apărarea în valoare de 650 de miliarde de euro.

Această iniţiativă, care ar fi provocat  în urmă cu câteva luni proteste vehemente în multe capitale europene, a fost foarte bine acceptată.

Apeluri la a se merge şi mai departe – şi să se revizuiască ”corsetul” bugetar – sunt lansate inclusiv din Germania, campioana de decenii a ortodoxiei bugetare, care pregăteşte, la rândul său, o întorsătură istorică prin susţinerea unui plan de investiţii ale viitorului cancelar Friedrich Merz, care vrea să-şi reînarmeze şi modernizeze ţara pe picior mare.

Într-o idee şi mai radicală, Merz a îndemnat la discuţii cu Franţa şi Marea Britanie despre o disuasiune nucleară împărţită, iar premierul polonez Donald Tusk şi-a arătat interesul faţă de un acces la armament atomic.

De la disuasiunea nucleară la finaţe, ”numeroase tabuuri au fost sparte în ultimele săptămâni”, rezumă Ian Lesser.

Însă nu toate liniile se schimbă la fel de repede.

Germania şi Olanda rămân în continuare ferm opuse unui mare împrumut comun în domeniul apărării.

Această opţiune, inspirată de ceea ce s-a făcut după pandemia covid-19, este pentru multe state membre singurul mijloc prin care UE să-şi cu adevărat paradigma.

”Pentru moment nu suntem acolo”, a recunoscut şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas. ”Dar este, oare, complet exlus? Eu nu cred”.

Articolul UE se reuneşte a treia oară în şase săptămâni şi vrea să schimbe tonul şi viteza în privinţa războiului din Ucraina apare prima dată în INFO1.

El a spus la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe de la NATO că situaţia din Ucraina este „solicitantă şi dificilă” şi că apreciază tot ce au făcut aliaţii, dar a subliniat că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta ţara invadată de Rusia.

De asemenea, Stoltenberg a spus că pentru a putea „organiza şi lansa ofensive”, Ucraina trebuie să ştie pe ce se poate baza, respectiv „ce tip de echipament, şi ce tip de sprijin, şi ce tip de mentenanţă”.

Secretarul general al NATO a afirmat că este important, în contextul situaţiei din Ucraina, ca aliaţii să ia decizii rapid.

„Asta înseamnă, bineînţeles, şi SUA, pentru că SUA nu sunt singurul susţinător pentru Ucraina. De fapt, aliaţii europeni şi Canada furnizează cu aproximaţie 50% din ajutorul militar pentru Ucraina. Deci acesta este un efort comun al SUA, aliaţilor europeni şi Canadei. Dar, bineînţeles, SUA sunt cel mai mare aliat şi furnizează cel mai mare ajutor militar. Iar faptul că nu a existat un acord în Congresul SUA asupra unui sprijin suplimentar are consecinţe„, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.

Secretarul general al NATO a reiterat că acesta este unul dintre motivele pentru care Ucraina trebuie să raţionalizeze numărul de obuze de artilerie trase pentru a rezista Rusiei, care are o „putere militară copleşitoare”.

„Iar răspunsul la acest lucru este de a lua decizia inclusiv în Congresul SUA. Orice întârziere are consecinţe reale pe câmpul de luptă. M-am întâlnit cu senatori, membri ai Camerei Reprezentanţilor şi m-au asigurat că există o majoritate mare în Congresul SUA pentru sprijin. Aşa că problema este acum să transformăm această majoritate din decizie în vot. Şi sper că acest lucru se va întâmpla cât de curând posibil”, şi-a exprimat speranţa Stoltenberg.

„Mă aştept ca SUA să ia acum o decizie pentru că este în interesul de securitate al SUA să se asigure că preşedintele Putin nu învinge în Ucraina, nu în ultimul rând pentru că, dacă ar învinge, asta va încuraja alţi lideri autoritari, inclusiv Beijingul, să folosească forţa militară şi să încalce legea internaţională„, a subliniat Stoltenberg.

Întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţia liderilor ucraineni că Rusia pregăteşte o contraofensivă majoră în mai sau iunie, Stoltenberg a evitat un răspuns concret.

„Vedem o creştere de forţe militare ruse, vedem cum primesc muniţie din Coreea de Nord şi Iran. O cantitate semnificativă de arme şi muniţie. Vedem că Rusia a fost capabilă să-şi pună economia pe picior de război şi vedem cum Rusia este dispusă să plătească un preţ foarte mare în termeni de oameni şi material pentru câştiguri marginale pe câmpul de luptă din Ucraina cu puţin sau fără respect pentru vieţile umane”, a mai spus el.

Articolul Stoltenberg face apel către SUA să ofere ajutor Ucrainei. „Este și în interesul lor de securitate” apare prima dată în INFO1.