Sfinții Constantin și Elena sunt considerați ocrotitori ai credinței creștine. Împăratul Constantin cel Mare este cunoscut pentru că a acordat libertate creștinilor în Imperiul Roman prin Edictul de la Milano, emis în anul 313, punând capăt persecuțiilor religioase. Mama sa, Elena, este venerată pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

În tradiția populară, sărbătoarea marchează și apropierea verii. În unele regiuni, oamenii evită muncile câmpului, considerând că astfel își protejează recoltele de pagube provocate de păsări sau de fenomenele naturii.

Totodată, există obiceiul ca în această zi să fie aprinse lumânări și să fie rostite rugăciuni pentru sănătatea și bunăstarea familiei. În multe localități sunt organizate hramuri, slujbe religioase și evenimente dedicate comunității.

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este marcată anual pe 3 iunie de către credincioșii ortodocși de stil vechi.

Articolul Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Constantin și Elena apare prima dată în INFO1.

În multe familii se păstrează obiceiul de a oferi daruri copiilor, care sunt puse peste noapte în ghetuțe. Se spune că cei ascultători primesc dulciuri, iar cei neascultători pot găsi o nuielușă.

Tot în această zi, gospodarii obișnuiesc să împartă mâncare celor nevoiași, în amintirea faptelor de milostenie ale sfântului. Sfântul Nicolae este considerat și ocrotitorul marinarilor și al călătorilor, iar tradiția spune că el apără oamenii de primejdii pe mare.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Nicolae, mii de persoane își marchează ziua onomastică. Potrivit datelor, 43.569 de persoane poartă prenumele Nicolae, 1.260 – prenumele Nicu, iar 12.726 – prenumele Nicoleta.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Nicolae apare prima dată în INFO1.

La Universitatea din Comrat studiază tineri de vârste și naționalități diferite, însă toți subliniază importanța legăturilor cu România și a cunoașterii limbii române.

,,În primul rând comunicare cu restul republicii, chiar și cu oamenii, care sunt frații noștrii – români, noi putem liber vorbi cu ei. Și este o oportunitate destul de mare chiar și actele în ziua de azi sunt făcute, scrise în limba română, și dacă vrem s-avem un post vacant mai înalt trebuie să cunoaștem limba de stat”, a spus un locuitor din sudul țării.

,,Pentru ei ar fi foarte bine, deoarece la noi limba de stat e limba română și vrei nu vrei trebuie să cunoască, pentru că unde nu s-ar duce să facă studii, să cere limba română”, a adăugat altă locuitoare a Găgăuziei.

,,Beneficiile de a vorbi limba română este din motiv că multe acte, care vin de la minister, sau de unde n-ar veni, vin în limba română, limba de stat și consider că ar trebui toți să cunoaștem aceste lucruri, cred că este un plus ca să cunoaștem limba română toți”, a precizat altă femeie.

Tatiana Velicova, profesoară la Universitatea de Stat din Comrat, a participat acum câțiva ani la un program de schimb academic în România, experiență care zice ea i-a schimbat viața.

,,România are foarte multe oportunități, ea este țara care e foarte aproape de Moldova cu viața culturală, avem și tradiții. Cred că trebuie să facem lucruri frumoase și în continuare și să știm limba română”, a afirmat Tatiana Velicova, profesoară a Universității din Comrat.

În urma vizitei, ea a început să studieze limba română și a decis că își dorește să-și continue studiile într-o universitate din România. În ciuda dificultăților întâmpinate, consideră acest parcurs atât captivant, cât și benefic.

,,Eu cred că în final eu voi primi certificat european, de nivel european și cred că va fi în portofoliu meu încă un subiect, că iată am făcut acest masterat, dar da nu este atât de ușor, deoarece trebuie să pregătim și prezentări în limba română, trebuie și să înțelegem foarte bine și să vorbim, ca să fie un rezultat”, a explicat profesoara.

Gina Aurora Necula, profesoară la Universitatea de Lingvistică din București, a venit la Comrat în cadrul unui program de schimb. Ea spune că această experiență este extrem de valoroasă și, la fel de important, observă interesul studenților pentru limba și cultura română.

,,Se vede clar că studenții au competențe pasive de comunicare în limba română și important este să-i ajut să treacă de emoțiile care sânt firești atunci când nu utilizezi frecvent o anumita limbă, dar odată ce ei trec de bariera ceea, cum ziceți Dvs., ajung într-adevăr să-și actualizeze cunoștințe și să transforme acele cunoștințe din competențe pasive în competențe active de comunicare”, a spus Gina Necula, doctor conferențiar în cadrul Universității de Stat din Comrat.

Despre importanța relațiilor calde dintre cele două state a vorbit și rectorul Universității de Stat din Comrat, Serghei Zaharia.

,,Sărbătoare de astăzi este și trebuie să fie o sărbătoare a respectului, toleranței, cooperării și a deschiderei câtre noi, parteneriării reciproc, avantajează pentru instituțiile statelor noastre, aflate în slujbă educației, cultivării și pregătirii tineretului pentru generații viitorului. La mulți ani România! La mulți ani tuturor partenerilor noștrii! La mulți ani pentru prietenie, sănătate și pace!”, a declarat Serghei Zaharia.

Consulul General al României la Cahul, Gabriel Nicola, a amintit că Ziua României este marcată pe 1 decembrie, dată la care Transilvania a decis unirea cu România, subliniind totodată că prima a fost Basarabia.

,,Basarabia a luat prima aceasta decizia la 27 martie 1918, când Sfatul Țării a adoptat declarația de unire. Anul acesta marcăm 107 ani de acest eveniment unic care a creat România Mare. Aceasta nu a rezistat vicisitudinii istoriei, dar viitorul ne oferă noi oportunități de a ne reîntâlni sub aceeași cupolă – cea de a Uniunii Europene”, a afirmat Gabriel Nicola.

La universitatea din Comrat, Ziua României a fost sărbătorită două zile consecutiv.

Articolul Ziua României, marcată în acest an la Comrat: ,,O sărbătoare a respectului, toleranței, cooperării” apare prima dată în INFO1.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc astăzi pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil apare prima dată în INFO1.

Se consideră că Sfânta Parascheva este ocrotitoarea Moldovei. Preoții spun că Sfânta Parascheva protejează familia. În această zi este important să fim mai umili și să ne rugăm pentru mântuirea noastră.

Această sărbătoare mai este cunoscută, în popor, sub numele „Sfânta Vineri de Toamnă”. Conform, Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârșit numeroase vindecări miraculoase.

Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții. În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande, încep pregătirile de iarnă. „Domnișoarele nu trebuie să croșeteze sau să coase de Sf. Parascheva. Se spune că femeile care fac astfel de treburi nu se vor mărita degrabă”, susțin folcloriștii. La rândul lor, preoții afirmă că Sfânta Parascheva ocrotește familia, iar de ziua ei trebuie să fim mai smeriți, potoliți în acțiuni, să medităm și să ne rugăm pentru mântuirea noastră.

Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru.

Sfânta Parascheva s-a născut în sec. XI, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (Istanbulul de astăzi),din părinți bogați și credincioși. La vârsta de zece ani, se duce la Constantinopol, unde este învățată de călugări să se bucure de viața duhovnicească. Va merge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. Pleacă apoi către Țara Sfântă, iar după ce vede Ierusalimul, se așează la o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului. La 25 de ani, un înger îi spune în vis să se întoarcă la locurile părintești. Revine în Epivat, fără a spune cuiva cine este și de unde vine. După doi ani, trece la cele veșnice.

Moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. La sfârşitul sec. XIX moaştele sfintei au fost mutate la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Parascheva. Ce spune tradiția apare prima dată în INFO1.

De la ora 10:00, în Piața Marii Adunări Naționale, vor fi organizate târguri, concerte și recitaluri, care vor culmina cu un spectacol muzical.

Între orele 14:00 și 18:00, pe scena principală vor evolua artiștii Maria Iliuț, Veta Ghimpu-Munteanu, Suzana Popescu, Nicolae Palit, Natalia Munteanu, Constantin Rotaru, alături de ansamblurile „Fluieraș”, „Hora Chișinăului” și „Romanița”.

Totodată, pe bulevardul Ștefan cel Mare este amenajată o zonă de tip street food, care se întinde de la strada Aleksandr Pușkin până la strada Vasile Alecsandri.

Seara pe scena din PMAN sunt așteptați Orchestra Fraților Advahov, Lupii lui Calancea, Frații Advahov și alți artiști.

În acest an, Chișinăul sărbătorește 588 de ani de la prima atestare documentară. 14 octombrie este declarată zi nelucrătoare pentru sectorul public din Capitală.

De Hramul orașului Chișinău transportul public va activa în regim special. 

Articolul Locuitorii şi oaspeţii Capitalei sărbătoresc astăzi Hramul oraşului Chișinău. Programul evenimentelor apare prima dată în INFO1.

Potrivit tradiţiei creştine, Cuviosul Andrei, stareţul Mănăstirii „Maica Domnului” din Constantinopol, şi ucenicul său Epifanie au avut o viziune. În faţa lor a apărut Sfânta Fecioară Maria, care se ruga pentru creştini. Ea era înconjurată de îngeri şi sfinţi, printre care Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Apostol Evanghelist Ioan. Ulterior, Maica Domnului şi-a scos vălul de pe cap şi l-a întins peste oameni.

În această zi, credincioşii cer protecţie şi ajutor de la Fecioara Maria.

În tradiţia populară, astăzi, toamna se întâlneşte cu iarna.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Acoperământul Maicii Domnului. Ce spune tradiţia apare prima dată în INFO1.

Despre moartea de mucenic a Sfântului Ioan Botezătorul vorbesc evangheliştii Marcu şi Matei. La porunca împăratului Irod Antipa, capul proorocului a fost tăiat şi adus pe tavă, aşa cum i-a cerut Salomeea, de care era îndrăgostit. Acesta a fost pus pe o tavă şi înmânat Salomeei, fiica Irodiaei.

Ucenicii lui Ioan au luat trupul decapitat al Sfântului şi l-au îngropat în Sevastia, iar pedeapsa lui Dumnezeu i-a ajuns pe ucigaşi aici, pe pământ. Potrivit legendei, Salomeea a avut o moarte cumplită, iar Irod, a fost acuzat de trădare.

În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, 11 septembrie este zi de post aspru.

Astăzi nu se taie nimic, totul se rupe cu mâna şi nu se lucrează. Tradiţia spune că din această zi, vremea începe să se răcească.

Articolul Creştinii ortodocşi de stil vechi prăznuiesc astăzi Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul apare prima dată în INFO1.

În această zi credincioşii prăznuiesc moartea, învierea şi înălțarea Fecioarei Maria. Legenda spune că, înainte de adormirea sa, cea care L-a născut pe Iisus Hristos a ţinut post. Se consideră că cele două săptămâni, în care creştinii au avut interdicţie pentru unele alimente, deschid porţile unui nou anotimp şi încheie anul bisericesc.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi se despart lunile călduroase de cele reci.

În unele localități, astăzi, se sărbătorește hramul.

Articolul Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca „Sfânta Maria Mare” apare prima dată în INFO1.

Această zi le aminteşte creştinilor ortodocşi despre minunea de pe muntele Tabor, atunci când Iisus Hristos le-a dezvăluit apostolilor că este fiul lui Dumnezeu.

Potrivit obiceielor, în această zi oamenii aduc la biserică struguri pe care îi sfinţesc şi apoi îi împart enoriaşilor care au venit la slujbă.

De dimineaţă, în lăcaşurile sfinte sunt oficiate liturghii speciale.

Articolul Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului. Ce spune tradiția apare prima dată în INFO1.