Al 21-lea pachet prevede sancțiuni pentru 218 entități noi. Printre acestea peste 100 de bănci și operatori de criptomonede, mai mult de 40 de nave din „flota din umbră”, precum și mai multe rafinării de petrol din Rusia și Belarus. Totodată, ca răspuns la atacurile neîncetate ale Rusiei asupra civililor, infrastructurii și patrimoniului cultural al Ucrainei, au fost sancționate peste 50 de entități din complexul militar-industrial, inclusiv actori-cheie implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune.

„Lovim regimul lui Vladimir Putin acolo unde îl doare cel mai mult: întrerupem sursele de finanțare pe care se bazează pentru a-și continua războiul. Acesta nu este sfârșitul sancțiunilor. Lucrăm deja la următoarele măsuri”, a scris șefa diplomației europene Kaja Kallas.

Negocierile țărilor membre UE privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni au început încă în luna iunie. Compromisul a fost găsit abia joi dimineață, după discuții îndelungate, dar fără rezultat, purtate în ziua precedentă. Situația a fost similară și săptămâna trecută: ambasadorii statelor UE s-au întâlnit de luni până miercuri, însă nu au reușit să ajungă la un acord și au amânat negocierile pentru încă o săptămână. Prim-ministrul pro-rus al Bulgariei a insistat ca din lista de sancțiuni să fie excluși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, precum și fondatorul Lukoil, Vagit Alekperov.

Articolul Uniunea Europeană adoptă cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în INFO1.

Potrivit declarației finale adoptate de liderii G7 și publicate de Palatul Élysée, războiul din Ucraina a fost principalul subiect al summitului. Documentul condamnă atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv asupra obiectivelor de patrimoniu cultural. Totodată, oficialii și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

„Apreciem reziliența Ucrainei și progresele înregistrate pe câmpul de luptă în ultimele luni și subliniem că există acum un nou impuls. Pentru a susține și accelera acest nou impuls, am convenit să sporim livrările de capacități de apărare antiaeriană, sisteme suplimentare și interceptoare, precum și capabilități cu rază lungă de acțiune”, se arată în declarația finală a G7.

În același timp, liderii G7 au promis sprijin suplimentar pentru sectorul energetic ucrainean, astfel încât țara să poată trece mai ușor peste iarna următoare.

„Ne angajăm să intensificăm presiunea asupra economiei de război a Rusiei. În acest context, vom înăspri sancțiunile, inclusiv cele care vizează sectoarele petrolului și gazelor”, se mai arată în document.

Declarația a fost susținută și de președintele Statelor Unite, Donald Trump. În cadrul summitului din Franța, liderul de la Casa Albă a afirmat că ia în calcul reintroducerea sancțiunilor împotriva exporturilor de petrol ale Rusiei, suspendate în contextul războiului cu Iranul.

„Da, probabil că în curând vom putea face acest lucru, deoarece petrolul circulă acum. Am ridicat atunci sancțiunile, pentru că, evident, nu am dorit să împiedicăm fluxul de petrol. Așadar, suntem într-o poziție în care putem face acest lucru în curând”, a subliniat Donald Trump, președintele SUA.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat intenția lui Donald Trump de a reintroduce sancțiunile împotriva sectorului petrolier rus.

„Am discutat cu liderii despre impunerea unor sancțiuni suplimentare. Flota din umbră este vizată în primul rând, dar și sancțiunile noastre „cu rază lungă de acțiune” dau roade [atacurile cu drone asupra rafinăriilor din Rusia n.r]. Vedem, în consecință, că prețul petrolului este în scădere și este bine că președintele Trump a luat această decizie în privința Iranului”, a relatat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

Statele Unite au suspendat sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, care au crescut vertiginos ca urmare a războiului cu Iranul. Prețurile însă au început să scadă după ce SUA și Iranul au convenit să semneze pe 19 iunie un armistițiu.

Articolul Sancțiuni mai dure contra Rusiei și sprijin consolidat pentru Ucraina, conform unui act adoptat la summitul G7 apare prima dată în INFO1.

,,Noile persoane incluse pe listă vizează membri ai entităților succesoare ale partidului politic interzis „ȘOR” și apropiați ai lui Ilan Șor, deja sancționat de UE. Aceștia au fost implicați activ în operațiuni finanțate din Rusia, menite să perturbe alegerile parlamentare din septembrie 2025, prin coordonarea schemelor de cumpărare de voturi și campanii de dezinformare. Unii dintre cei sancționați au legături și cu organizația „Evrazia”, cu sediul în Rusia, prin intermediul căreia au fost organizate recrutări, instruiri, propagandă și rețele operative pe teren”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului UE.

Astfel, pe listă se află Irina Vlah, lidera formațiunii „Inima Moldovei”, care ar fi avut un rol activ în organizarea unui miting electoral plătit în luna iulie 2025. Acesta a fost prezentat drept sprijin public pentru Blocul Patriotic, din care mai făceau parte Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, precum și formațiunea „Viitorul Moldovei”. Mai mult, Irina Vlah ar fi efectuat câteva vizite la Moscova înaintea alegerilor parlamentare, unde s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi primit instrucțiuni de coordonare electorală. Aceasta a reacționat printr-un mesaj pe pagina sa de Facebook, negând acuzațiile.

,,Asta e tot ce trebuie să știm despre UE, democrație și integrare europeană. Dar, lupta continuă și sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va triumfa”, a menționat Irina Vlah.

Următorul pe listă este Anton Tregub, curator rus al formațiunii conduse de Irina Vlah, care ar fi coordonat campania electorală prin încurajarea corupției și a cumpărării de voturi, fapt ce ar fi dus la excluderea formațiunii din alegeri. Anton Usov este un alt cetățean rus, care ar fi infiltrat în structuri bisericești și ar fi coordonat o campanie de influență, mobilizând preoți și oferind indicații privind modul în care enoriașii ar trebui să voteze. El este, de asemenea, responsabil pentru facilitarea plăților prin canale rusești și colectarea sistematică de date personale în cadrul evenimentelor religioase.

A fost sancționată și Alina Juc, care ar fi coordonat o rețea într-o operațiune secretă finanțată din Rusia, legată de Ilan Șor și de asociația „Evrazia”, menită să perturbe alegerile parlamentare din septembrie 2025.

În lista celor sanționați figurează și Iuri Vitneanski, membru al partidului „Renaștere”, din blocul „Victorie”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, implicat în răspândirea dezinformării și a tacticilor de intimidare, precum și în promovarea unor narațiuni privind presupuse amenințări la adresa neutralității sau „militarizării” Republicii Moldova.

La fel, s-a ales cu măsuri restrictive și Ruslan Garbalî, șeful organizației teritoriale „Vulcănești” a partidului „Renaștere”, precum și nașul de cununie al primarului Chișinăului, Ion Ceban, care ar fi fost implicat în organizarea de proteste plătite în marja votului de anul trecut.

Persoanelor vizate li s-au înghețat activele și li s-a interzis accesul pe teritoriul Uniunii Europene.

Articolul Șase persoane, sancționate de Consiliul UE pentru destabilizarea Chișinăului. Printre ele, Irina Vlah apare prima dată în INFO1.

Anunțul a fost făcut de șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din statele membre.

Potrivit oficialului european, noile sancțiuni ar urma să vizeze entități din complexul militar-industrial rus, persoane implicate în încălcarea drepturilor omului și structuri de propagandă.

Kaja Kallas a declarat că sancțiunile impuse până acum au provocat pierderi estimate între 1,2 și 1,5 trilioane de dolari economiei ruse.

„Putin pierde bani, oameni și avânt”, a afirmat șefa diplomației europene, subliniind că Uniunea Europeană va continua să crească presiunea asupra Moscovei.

În cadrul reuniunii a fost discutat și viitorul unui fond european de 6,6 miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei prin rambursarea livrărilor de armament și finanțarea unor noi achiziții militare.

În prezent, sancțiunile Uniunii Europene vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități din Rusia, prin restricții de călătorie și înghețarea activelor.

Articolul UE pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei. Aproximativ 80 de persoane și companii ar putea fi incluse apare prima dată în INFO1.

„Noi am reparat-o. Sperăm că și Uniunea Europeană va implementa înțelegerile. De asemenea, de mult timp nu există progrese privind noile sancțiuni împotriva Rusiei pentru acest război”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Potrivit Kievului, tranzitul de petrol prin conducta Drujba a fost întrerupt după ce, în ianuarie, conducta a fost avariată de o dronă rusească. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat până în prezent Ucraina că încetinește intenționat repararea conductei și s-a opus, în cadrul UE, acordării Kievului unui credit de 90 de miliarde de euro. Ucraina a anunțat reluarea livrărilor după ce Orban a pierdut puterea în urma alegerilor parlamentare din 12 aprilie, iar noul lider, Peter Magyar a promis că va ridica veto-ul.

Articolul UE aprobă împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în INFO1.

Deoarece internetul în Iran este deconectat intenționat, numărul real al victimelor este greu de estimat. Marți, Guvernul de la Teheran a estimat pentru prima dată neoficial pentru Reuters, că au fost ucise cel puțin 2000 de persoane. Numărul real, însă, al victimelor ar putea fi cu mult mai mare. Cu toate acestea, autoritățile iraniene nu recunosc responsabilitatea pentru masacrul populației civile și declară că protestatarii sunt o mișcare teroristă incitată de Occident și Israel.

”Internetul a fost tăiat doar după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că toată dezordinea este organizată din exteriorul țării. Suntem pregătiți pentru orice scenariu și sperăm că Washington va alege calea înțeleaptă”, Abbas Araghichi, ministrul de externe al Iranului.

Președintele american Donald Trump a avertizat anterior autoritățile de la Teheran că vor urma măsuri dure în cazul vor fi vărsări de sânge, fără a exclude chiar o intervenție militară în Iran. Marți, după anunțarea unor sancțiuni împotriva partenerilor comerciali ai Iranului, Trump a transmis, într-o postare pe propria rețea de socializare, că exclude orice negociere cu regimul de la Teheran atât timp cât acesta își ucide propriii cetățeni. Liderul de la Casa Albă li s-a adresat și protestatarilor, afirmând că „ajutorul este deja în drum”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Cu un anunț de susținere a venit și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Ea anunțat că se pregătește un pachet de sancțiuni pentru toți responsabilii de masacru.

Numărul tot mai mare de victime din Iran este înfricoșător. Condamn fără echivoc folosirea excesivă a forței și restricționarea continuă a libertăților”, a scris șefa Comisiei Europene.

Marți se împlinesc 16 zile de la declanșarea protestelor masive din Iran, la care participă sute de mii de oameni din zeci de orașe. Mișcarea, asemănătoare cu o revoluție a pornit pe fondul nemulțumirilor legate de inflația galopantă. În doar câteva zile, prețurile produselor de bază, precum uleiul și carnea de pui, au crescut brusc, iar unele alimente au dispărut de pe rafturi. Potrivit Bloomberg, manifestațiile s-au transformat rapid în cea mai gravă criză de la Revoluția Islamică, de acum aproape 50 de ani.

Articolul SUA și Comisia Europeană anunță sancțiuni împotriva Iranului, după reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale apare prima dată în INFO1.

Spionul rus Serghei Skripal, despre care se crede că lucra în realitate pentru serviciile britanice, și fiica sa, Iulia, au fost găsiți inconștienți pe o bancă publică din orașul englez Salisbury, în martie 2018. Agentul neurotoxic Noviciok fusese aplicat pe mânerul ușii casei lor. Amândoi au supraviețuit datorită intervenției medicale rapide, însă trăiesc în prezent sub protecție specială. Atacul a avut și o victimă colaterală. Britanica Dawn Sturgess a murit patru luni mai târziu, după ce a intrat în contact cu flaconul în care se afla toxina, aruncat de agenții ruși.

Ancheta a fost condusă de fostul judecător al Curții Supreme a Marii Britanii, Anthony Hughes. Acesta a afirmat într-o conferință de presă că o astfel de operațiune nu ar fi fost posibilă fără autorizarea președintelui rus.

„Am ajuns la concluzia că operațiunea de asasinare a lui Serghei Skripal a trebuit să fie autorizată la cel mai înalt nivel, într-adevăr de președintele Putin.” 00:10 MUSCA 01:29 „Există o legătură cauzală directă între acțiunile tuturor acelor persoane și moartea lui Dawn Sturgess”, a declarat Anthony Hughes, anchetatorul principal de caz.

După publicarea raportului, Ministerul britanic de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. Premierul Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin poartă responsabilitatea morală pentru atac și a anunțat sancțiuni împotriva Serviciului rus de spionaj extern și a celor 11 agenți identificați.

„Raportul este clar: responsabilitatea morală îi revine lui Putin. Este o dovadă suplimentară a activității ostile șocante și iresponsabile pe teritoriul Regatului Unit. De aceea este atât de important să impunem cele mai stricte sancțiuni asupra GRU, pentru prima dată”, a declarat Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii

Moscova a negat implicarea. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că Rusia „nu recunoaște sancțiunile ilegale impuse sub pretexte inventate.”

Articolul Anchetă: Putin a autorizat personal otrăvirea cu Novichok a lui Skripal apare prima dată în INFO1.

Decizia instanței a fost publicată în data de 17 noiembrie pe site-ul Consiliului European. În document mai este specificat că Maria Albot nu are voie să folosească sau să primească fonduri sau resurse economice, direct sau indirect.

Experții în justiție de la Chișinău susțin că sancțiunile impuse de UE rămân în vigoare, chiar dacă au fost contestate de Albot.

„ Acele argumente care au fost furnizate de către doamna Albot au fost considerate neîntemeiate de către tribunalul general a Curții de Justiției a Uniunii Europene. Respectiv, restricțiile care au fost aplicate dumneaei rămân valabile și la moment trebuie să așteptăm hotărârea motivată pentru a înțelege în primul rând care au fost argumentele doamnei pentru a spune că aceste restricții sunt neîntemeiate. Și doi care au fost argumentele tribunalului care a respins cererea dumneaei, a declarat expertul în justiție, Alexandru Bot.”

Maria Albot este una dintre persoanele de încredere a lui Ilan Șor. Ea a deținut funcții de conducere în una dintre fundațiile acestuia,„Miron Șor”. Albot mai este implicată în dosarul „Frauda bancară”. Totodată, ea mai este bănuită de coordonarea activității fostului ”Partid Șansa”, scos în afara legii. Maria Albot este căsătorită cu Sergiu Albot, care a fost șef la Banca Socială și vicepreședinte al Unibank, două instituții implicate în furtul miliardului. Numele Mariei Albot a figurat și în raportul Kroll în calitate de persoană care a cumpărat un pachet de 4,98% din acțiunile Băncii Sociale.

Amintim că, în 2023 și 2024, Consiliul Uniunii Europene a aplicat sancțiuni mai multor persoane pentru încercări de destabilizare în Republica Moldova. Printre aceștia se numără fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, fondatoarea și directoarea organizației „Evrazia”, Nelli Parutenco, Chiril Guzun, fost polițist de frontieră,liderul grupării paramilitare „Scutul Poporului și Victor Petriv, membru al Adunării Populare din autonomia Găgăuză, liderul unei formațiunii politice pro-ruse care a fuzionat cu partidul „Renaștere” al lui Șor. Tot în 2023, UE i-a sancționat pentru tentative de destabilizare pe Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Igor Ceaika și Vladimir Plahotniuc, iar Grigore Caramalac și Alexandr Kalinin, au fost sancționați pentru acțiuni contra Ucrainei.

Articolul Consiliul European a respins cererea Mariei Albot care a solicitat ridicarea sancțiunilor impuse de UE apare prima dată în INFO1.

Potrivit presei locale, instanțele au considerat abonarea drept „participare la activitatea unei organizații indezirabile” și au reținut inclusiv publicarea unor mesaje presupus „antirusești”. Juristul organizației „Pervîi Otdel”, Evgheni Smirnov, afirmă că nu există precedente în Rusia pentru pedepsirea simplului abonament la o rețea socială a unei organizații interzise.

Cazurile apar în contextul extinderii presiunilor asupra spațiului digital. În paralel, FSB a deschis un dosar penal împotriva lui Mihail Hodorkovski și a altor membri ai Comitetului Antirăzboinic, acuzați de „tentativă de preluare violentă a puterii”. Organizația a fost declarată indezirabilă în 2024. Din 1 septembrie 2025 Rusia aplică sancțiuni pentru căutarea de „materiale extremiste” online. Folosirea VPN fiind considerată circumstanță agravantă.

Articolul Rușii, amendați pentru simpla abonare la canale de Telegram „indezirabile” apare prima dată în INFO1.

A doua cea mai importantă companie petrolieră rusă „Lukoil” a anunțat încă pe 27 octombrie că este în căutare de cumpărători pentru activele sale din străinătate și că ar putea cere SUA o derogare. O mare parte dintre aceste active sunt concentrate în companiile din Europa de Est. În acest context mai multe țări din regiune, printre care România și Bulgaria caută soluții de urgență și nu exclud chiar naționalizarea activelor Lukoil. Compania rusă este spre exemplu a treia mare rafinărie de Petrol din România. Prin intermediul ei, peste Prut se acoperă aproximativ 20% din volumul de consum de carburanți. În cazul în care rafinăria nu va mai funcționa, România va fi nevoită să crească importurile, fapt care potrivit analiștilor, ar duce la o creștere a prețurilor cu peste 10 la sută. Din aceste considerente autoritățile române depun efort pentru a prelua controlul asupra rafinării.

”Există un interes ca ea să fie preluată, însă nimeni nu ne obligă ca să ne grăbim cu procesul acesta. Da, există și varianta care are nevoie de un cadaru normativ special. Există și varianta ca pe o perioadă limitată ea să fie preluată de statul român.” , a spus președintele României, Nicușor Dan.

În pragul iernii, cu probleme mai mari s-ar putea confrunta Bulgaria. Companiei Lukoil îi aparține singura rafinărie de petrol din țară. Dacă uzina se închide din 21 noiembrie, Bulgaria va pierde peste 60% din produsele petroliere.

”Suntem în contact cu partenerii noștri americani și cu instituția care monitorizează respectarea acestor sancțiuni, pentru a asigura aplicarea lor corectă și continuarea funcționării rafinăriei.”, a spus ministrul bulgar al Justiției.

În aceste condiții, joi seara Parlamentul Bulgariei a respins vetoul președintelui țării, care s-a opus unui proiect de lege ce deschide calea spre naționalizarea activelor rafinăriei. În prezent Lukoil asigură aproximativ 2% din producția mondială de petrol.

Articolul „Lukoil” cere SUA amânarea sancțiunilor ce urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie apare prima dată în INFO1.