„Informaţiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia şi România către Ucraina. Unul dintre ei, un ucrainean de 21 de ani, a fost reţinut aici, în Polonia, lângă Varşovia. Colegii săi, care călătoreau spre România, au fost reţinuţi de serviciile speciale româneşti la Bucureşti”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale din Polonia.

Procuratura Naţională Poloneză a declarat că transporturile de colete au fost interceptate de România înainte de a provoca vreun prejudiciu. Procurorii spun că transporturile urmau să ia foc spontan sau să explodeze în timpul transportului, iar scopul acţiunilor planificate era de a intimida populaţia şi de a destabiliza ţările UE care susţin Ucraina.

Dobrzynski a mai spus că, în ultimele luni, Agenţia de Securitate Internă din Polonia a reţinut 55 de persoane care au acţionat în detrimentul Poloniei şi în numele serviciilor secrete ruse.

Anterior, oficialii europeni au acuzat Rusia pentru detonarea unor colete transportate de DHL şi DPD în Europa în 2024. Serviciile de securitate au declarat că a fost parte a unui test pentru un complot rus de a declanşa explozii pe zborurile de marfă către Statele Unite. Rusia a negat existenţa unor astfel de planuri, menţionează Reuters.

Polonia afirmă, de asemenea, că este ţinta unor tactici precum incendii provocate şi atacuri cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza ţările care susţin Kievul în războiul rus din Ucraina. Moscova, din nou, a negat aceste acuzaţii.

Articolul Polonia și România au dejucat un complot rus de expediere a unor colete explozive. Opt persoane, reţinute apare prima dată în INFO1.

Potrivit Financial Times, diplomații ruși au fost acuzați că se află în spatele unor acțiuni de sabotaj împotriva statelor NATO. E vorba de incendii, atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii critice sau incursiuni cu drone.

„Ei sunt detașați într-un loc, dar lucrează în altul”, a declarat un diplomat european.

Noile reguli prevăd că diplomații ruși acreditați într-un stat membru vor fi obligați să notifice autoritățile atunci când intenționează să călătorească în altă țară din UE. Măsura este susținută în special de Republica Cehă. Țara invocă principiul reciprocității.

„Nu există un Schengen pentru Rusia. Nu are sens ca un diplomat rus acreditat în Spania să vină oricând la Praga”, a declarat ministrul ceh de externe, Jan Lipavský.

Republica Cehă a fost, de altfel, victima unuia dintre cele mai grave atacuri atribuite serviciilor ruse. E vorba de explozia din 2014 la un depozit de muniții din Vrbětice, soldată cu doi morți.

Pachetul de sancțiuni propus la Bruxelles are nevoie de sprijin unanim. Ungaria, ultima țară care se opunea, și-a retras recent veto-ul. Totuși, discuțiile s-au complicat după ce Austria a cerut ridicarea sancțiunilor asupra unor active legate de un oligarh rus.

Ambasadorii europeni urmează să reia miercuri negocierile asupra pachetului de sancțiuni. Dacă va fi aprobat, acesta va include atât restricțiile de circulație pentru diplomații ruși, cât și noi măsuri economice împotriva Moscovei.

Articolul UE limitează deplasările diplomaților ruși din cauza riscului de sabotaj apare prima dată în INFO1.

Biroul procurorilor a declarat că declanșarea investigației a venit ca urmare a informațiilor obținute în cadrul anchetei asupra unui cetățean ucrainean, închis mai devreme pentru planificarea unui sabotaj în favoarea Rusiei.

„Probe obținute în acest caz indică suspiciunea că un grup criminal organizat, activ în Polonia, s-a ocupat de recrutarea și organizarea unor acțiuni de sabotaj pentru agenții de informații străine. Acțiunile serviciilor secrete străine vizau generarea de neliniște publică și crearea unui sentiment de neputință în rândul autorităților statului prin sabotaj și subversiune”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Procurorii au precizat că printre cei șase inculpați se află trei polonezi și trei belaruși.

Acuzațiile se referă la un atac prin incendiere comis asupra unei facilități de depozitare a paleților din Marki, în aprilie 2024. Se presupune că a fost comandat de o agenție de informații străină. De asemenea, include o tentativă de incendiere a unui depozit din Gdansk, în martie 2024. Dar și atacuri prin incendiere asupra unui restaurant din Gdynia în 2023.

Patru dintre inculpați au fost acuzați de acte de sabotaj comise pentru serviciile secrete străine. Grupul se confruntă și cu alte acuzații legate de trafic de arme, trafic de droguri și alte infracțiuni. Potrivit declarației procurorilor, doi dintre acuzați și-au declarat nevinovăția. Alți doi au recunoscut parțial faptele. Unul dintre ei a recunoscut toate acuzațiile care i se aduc.

Articolul Polonia acuză șase persoane de sabotaj. Varșovia susține că Rusia și Belarus sunt implicate apare prima dată în INFO1.

Ministerul Energiei nu a oferit detalii privind amploarea scurgerii și impactul acesteia asupra râului Coca, unde se află principala hidrocentrală a țării. Totuși, Ministerul Mediului a avertizat că acest eveniment ar putea avea consecințe asupra mediului prin poluarea apelor. Pe 13 martie, o altă conductă s-a rupt, deversând aproximativ 3.800 de barili de petrol în râuri și pe litoralul Pacificului. Au fost contaminate sursele de apă ale populației. Guvernul a catalogat și acel incident drept un posibil sabotaj.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Energiei, scurgerea actuală a fost localizată în provincia Napo, în estul țării. Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a împiedica extinderea poluării către hidrocentrala Coca Codo Sinclair, care produce 1.500 MW, acoperind aproximativ 30% din necesarul energetic național. În prezent, centrala funcționează la o capacitate de 1.100 MW, însă autoritățile analizează posibilitatea de a o închide temporar pentru a proteja infrastructura. Ministerul Energiei a dat asigurări că aprovizionarea cu electricitate nu va fi afectată, întrucât termocentralele și celelalte baraje vor compensa eventualele pierderi.

În 2024, Ecuadorul s-a confruntat cu întreruperi masive de curent, de până la 14 ore pe zi, din cauza celei mai severe secete din ultimele șase decenii. În acest context, ministrul energiei, Inés Manzano, a denunțat existența unor planuri deliberate de sabotare a infrastructurii petroliere.

Președintele în exercițiu, Daniel Noboa, ales în noiembrie 2023, se pregătește pentru turul doi al alegerilor prezidențiale. Situația energetică și acuzațiile de sabotaj au devenit subiecte centrale în campania electorală pentru mandatul 2025-2029.

Articolul Scurgere de petrol în Ecuador. Ar putea fi o provocare în ajun de alegerile prezidențiale apare prima dată în INFO1.