Oamenii din zonă au povestit, îngroziți, despre cele întâmplate. Un bărbat spune că o cunoștea pe una dintre victime.

„Îl Cheamă Mihailo, are 43 de ani. Am auzit că e sub dărâmături, deoarece explozia a fost deasupra, la etajul șapte. Discutam des cu el despre muzică. Era o persoană foarte educată”, a povestit un bărbat.

Printre persoanele rănite grav se numără două femei de peste 60 de ani, un bărbat de 35 de ani, precum și două adolescente.

 „Dormeam, dar ne-am trezit după ce a zburat chiar în noi. Iată acolo e camera copilului, iar drona – acolo. A rămas doar peretele. Doar m-am rănit la picior și puțin aici, atât. Salvă Domnului, am rămas în viață ca prin minune”, a adăugat altă persoană.

Între timp, la Kiev, într-o vizită surpiză a ajuns joi prințul britanic Harry. Imaginile surpinse îl arată cum acesta coboară din tren, unde a fost întâmpinat de mai multe persoane.

Este a doua vizită a prințului Harry în Ucraina de la începutul războiului, în 2022. În aprilie 2025, acesta a vizitat, împreună cu soția sa, Meghan Markle, un centru de recuperare din Lvov, pentru militarii răniți.

Articolul Cel puțin trei persoane au murit în orașul ucrainean Dnipro, iar alte zece au fost rănite după un atac rusesc apare prima dată în INFO1.

În orașul Sumî, situat în apropierea frontierei cu Rusia, unde 15 persoane au fost rănite, majoritatea vârstnici.

Potrivit autorităților locale, alte persoane au fost rănite în regiunile Harkov și Dnipropetrovsk, precum și în orașul Sloviansk.

Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat două rachete și 143 de drone, dintre care o rachetă și 116 drone au fost doborâte de sistemele de apărare.

În timpul intervențiilor, salvatorii au fost nevoiți să își întrerupă activitatea de mai multe ori din cauza riscului unor noi atacuri.

Articolul Cel puțin 25 de răniți după un nou val de atacuri cu drone lansate de Rusia în Ucraina apare prima dată în INFO1.

Textul ar fi fost modificat astfel încât să includă referințe la relațiile dintre Rusia și Ucraina, fiind reluate narative propagandistice despre conflictul dintre cele două state, acuzații la adresa Kievului și justificări ale invaziei. De asemenea, în material apăreau formulări care făceau trimitere la idei de tip propagandistic și la retorica războiului.

Mai multe școli ar fi executat indicațiile primite, fără a cunoaște natura reală a inițiativei.

Acesta nu este primul caz de acest fel. Același pranker ar fi trimis anterior mesaje și „ordine” false către instituții de învățământ din Rusia, determinându-le să participe la acțiuni absurde, prezentate drept proiecte educaționale sau patriotice.

Articolul Prank în școli din Rusia: profesori puși să citească un discurs al lui Hitler la indicația partidului creat de Putin apare prima dată în INFO1.

Ambasada țării noastre în Rusia menționează că ,,în scopul asigurării respectării drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului moldovean, a înaintat demersurile necesare către autoritățile ruse competente, solicitând furnizarea de informații detaliate privind cazul, precum și organizarea unei întrevederi consulare cu persoana reținută”, se arată în mesajul publicat de autorități.

Amintim că, pe 14 aprilie, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a anunțat reținerea a trei bărbați, cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei și Rusiei, suspectați de pregătirea unui atac terorist care ar fi vizat un oficial militar rus de rang înalt. Potrivit instituției, un scuter electric ar fi fost minat în apropierea unui centru de afaceri, iar în portbagaj ar fi fost descoperit un acumulator extern exploziv, a cărui detonare ar fi putut provoca victime multiple.

Serviciul rus a publicat și imagini video în care suspecții ar recunoaște faptele. În înregistrare, presupusul cetățean moldovean afirmă că ar fi trebuit să transmită online consecințele exploziei. Acesta susține că ar fi fost contactat de un cetățean ucrainean, în decembrie 2025, care i-ar fi propus să se implice în acest plan.

Articolul Un moldovean, reținut și pus sub acuzare în Rusia pentru că ar fi fost implicat în pregătirea unui act terorist apare prima dată în INFO1.

Potrivit investigației, este vorba despre Institutul de Stat de Cercetare Științifică și Testare în Medicină Militară al Rusiei. Instituția ar fi, în prezent, singura structură militară care are, oficial, dreptul de a efectua experimente pe oameni. În institutul condus de Serghei Cepur lucrează aproximativ 700 de angajați.

„Potrivit informațiilor oficiale, până în 2011, institutul s-a ocupat de studierea proprietăților armamentului rusesc, iar în 2015 a primit dreptul de a organiza cercetări în interesul apărării și securității naționale a Federației Ruse și de a efectua teste ale produselor dezvoltate, prezentate drept echipamente medicale și medicamente pentru militari”, a declarat Katia Arenina, jurnalistă de investigație a publicației „Proiekt”

În 2018, în cadrul institutului a fost deschis un centru științific-clinic cu 100 de paturi. Acesta include o secție de terapie intensivă, secții de terapie și chirurgie, precum și un departament de anesteziologie și resuscitare. În primul an de activitate, au fost efectuate peste 300 de observații asupra militarilor implicați în testarea medicamentelor, vaccinurilor și armamentului.

 „Сepur a vorbit personal despre acest lucru în primăvara anului 2023, la o conferință a militarilor ruși. „Cea mai importantă sarcină este determinarea tipului necesar de muniție pentru a distruge inamicul. Doar din teorie, este imposibil să tragi aceste concluzii. La poligon, voluntarii adăpostiți în fortificații au fost supuși tirurilor de artilerie de la diferite distanțe, după care le-au fost măsurați indicatorii. Astfel de „inovații” ”, a mai spus Katia Arenina.

Institutul este considerat un participant-cheie în programul de dezvoltare a armelor chimice în Rusia. O investigație comună realizată în 2020 de Bellingcat, The Insider, Der Spiegel și Radio Svoboda arată că directorul Serghei Cepur ar fi menținut legături cu membri ai serviciului militar de informații GRU în perioada pregătirii tentativei de asasinat asupra familiei Skripal cu agentul „Noviciok”. Numele acestuia apare și în investigațiile privind otrăvirea lui Alexei Navalnîi.

Articolul Investigație independentă „Proiekt”: experimente pe oameni în laboratoare militare ruse apare prima dată în INFO1.

Potrivit autorităților din regiunea Habarovsk, muncitorii chinezi au ieșit la protest după ce angajatorul le-ar fi reziliat contractele de muncă, invocând calitatea slabă a lucrărilor și nerespectarea termenelor-limită. Aceștia au cerut plata salariilor restante și inițierea unor negocieri cu administrația companiei. Presa rusă remarcă faptul că, deși protestul nu era autorizat, poliția și Garda Națională nu au intervenit pentru a face arestări. În schimb, autoritățile ruse au reținut și bătut, la sfârșitul lunii martie, 18 persoane care au participat la manifestații împotriva blocării internetului. Potrivit unor analiști politici, faptul că protestul nu a fost reprimat indică un calcul pragmatic al autorităților: o reacție dură ar putea afecta relațiile cu China sau ar expune public problemele economice. Situația apare în contextul în care economia Rusiei este afectată de sancțiuni și de costurile războiului, ceea ce generează probleme de lichiditate și întârzieri de plăți în unele sectoare, inclusiv construcții și energie.

Articolul Protest rar în Rusia: Muncitori chinezi și-au cerut achitarea salariilor la un șantier petrolier apare prima dată în INFO1.

Potrivit publicației ruse Meduza, Rusia a pierdut 45% din venituri din vânzările de petrol și gaze, din cauza atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii.

După mai multe lovituri recente asupra porturilor ruse de la Marea Baltică, aproape 40% din capacitatea acesteia de a exporta petrol a fost oprită. În aceste condiții, veniturile totale ale bugetului rus au scăzut cu 8,2%. Conform presei din Rusia, prăbușirea veniturilor are loc în timp ce cheltuielile statului au crescut cu 17%.

Articolul Veniturile din petrol și gaze ale Rusiei s-au înjumătățit în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu 2025. apare prima dată în INFO1.

Articolul Putin anunță armistițiu de Paște în Ucraina pentru două zile apare prima dată în INFO1.

Conform actului, narativele promovate în spațiul public au prezentat cooperarea cu NATO, apropierea de UE, modernizarea armatei și parteneriatele de securitate ca pași care ar conduce la militarizarea Moldovei, pierderea neutralității și implicarea în război. Iar unul dintre cele mai răspândite mesaje a fost că în țară va avea loc „scenariul Ucraina”, iar un parcurs pro-occidental al Chișinăului ar face inevitabilă confruntarea militară.

,,Primăvara și vara anului trecut, populația a fost ținta unor idei precum „stat capturat de Bruxelles”, colonizare economică, control extern asupra instituțiilor și marginalizarea regiunilor. Potrivit specialiștilor, astfel s-a încercat crearea percepției că autoritățile de la Chișinău și-ar fi pierdut autonomia decizională, iar relația cu Occidentul trebuie respinsă în favoarea reapropierii de Federația Rusă. În luna august 2025, proiectul „Apără credința” al organizației „Ador Orașul Meu” a fost prezentat drept inițiativă de asistență juridică pentru clericii Mitropoliei Moldovei. Evenimentul a fost acompaniat de prezența avocaților străini Gonzalo Boye și William Julie, implicați în apărarea Evgheniei Guțul, generând impresia unor încălcări grave ale drepturilor, transmise către organizațiile internaționale”, se arată în același articol.

Actorii pro-ruși au exploatat, de asemenea, teme sensibile pentru cetățeni, precum creșterea prețurilor la utilități și ineficiența serviciilor publice. Toamna și iarna, campaniile de dezinformare s-au concentrat pe localități cu nivel de trai scăzut și pe comunitățile religioase. Mesajele au fost distribuite în special pe Facebook și Instagram și adaptate în funcție de vârstă, identitate și vulnerabilitatea socială a publicului țintă.

,,Raportul Centrului subliniază că aceste tactici urmăresc să submineze încrederea moldovenilor în parteneriatele internaționale și să promoveze reapropierea de Rusia, folosind în mod strategic dezinformarea și manipularea opiniei publice”, au conchis jurnaliștii sursei citate.

Articolul Cum încearcă Rusia să discrediteze NATO și UE în țara noastră. Raport al Centrului pentru Comunicare Strategică apare prima dată în INFO1.

Rusia a obținut doar 4 puncte din cele 100 posibile. Același scor l-au obținut doar trei țări: Iran, China și Pakistan. Un scor de zero puncte are doar Coreea de Nord. Autorii ratingului explică scorul Rusiei prin blocarea sau restricționarea sistematică a marilor platforme internaționale de internet, inclusiv rețele sociale precum YouTube, Instagram, Facebook, dar și a mass-mediei independente. Pe primele trei locuri s-au clasat Belgia, Costa Rica și Danemarca, fiecare cu 92 de puncte. Moldova ocupă locul 29, cu 84 de puncte, la fel ca Austria, Muntenegru și Luxemburg. România are un scor de 64 de puncte, iar Ucraina de 44 de puncte.

Articolul Acces limitat la internet și cenzură tot mai dură: Rusia se apropie în clasament de regimul din Coreea de Nord apare prima dată în INFO1.