‘Europa nu își mai permite să trateze siguranța medicamentelor ca pe o problemă secundară. Orice altă poziție ar fi o greșeală gravă de calcul, una care ar putea transforma dependența noastră de medicamentele esențiale în călcâiul lui Ahile al securității Europei’, se arată într-un editorial publicat pe site-ul Euronews.

Miniștrii sănătății din Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Slovenia, care semnează textul, subliniază că ‘este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei’.

Apelul celor 11 miniștri ai sănătății din UE este făcut public cu o zi înainte de o reuniune la care Comisia Europeană își prezintă propunerea privind Legea medicamentelor critice, care urmărește să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE și să reducă dependența acesteia de Asia.

Miniștrii europeni menționați subliniază că între 80 și 90% dintre antibiotice sunt produse pe continentul asiatic, în principal în China, ceea ce reprezintă o dependență care a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.

Unele dintre aceste medicamente produse în principal în afara Uniunii, precum antibioticele, anestezicele și tromboliticele, nu sunt ‘vitale doar pentru sănătatea civilă, ci și pentru scenariile militare și de urgență’, subliniază cei 11 miniștri care semnează scrisoarea.

‘Europa, care era cândva lider în producția de medicamente, depinde acum de Asia pentru 60% și până la 80% din aprovizionarea sa farmaceutică. Presiunea prețurilor asupra medicamentelor generice ieftine, împreună cu costurile mai mari ale forței de muncă și de mediu, au fost principalii factori ai acestei schimbări’, apreciază ei.

Țările UE au cerut încă din 2023 crearea legii medicamentelor critice pe care Comisia o va propune marți, pe baza lecțiilor învățate din pandemie, pentru a promova producția farmaceutică în Europa și a diversifica oferta.

‘Cu toate acestea, de la apelul nostru din mai 2023, realitatea geopolitică s-a schimbat rapid: securitatea a devenit prioritatea numărul unu pentru liderii europeni’, notează miniștrii.

Prin urmare, cei 11 miniștri europeni cer ‘ca UE să integreze această lege în cadrul mai amplu de securitate a Europei, similar modului în care Legea de producție de apărare din Statele Unite ale Americii desemnează lanțurile de aprovizionare farmaceutice ca o chestiune de securitate națională’.

Legea americană permite monitorizarea lanțurilor de aprovizionare, identificarea vulnerabilităților, direcționarea investițiilor pentru a favoriza producția națională sau emiterea de contracte care impun aprovizionarea cu prioritate a guvernului.

‘O parte din finanțarea acesteia trebuie să fie integrată în planurile de cheltuieli pentru apărare ale UE, inclusiv în mecanismele financiare ale noului pachet de apărare. La urma urmei, fără medicamente esențiale, capacitatea de apărare a Europei este compromisă’, atrag atenția miniștrii semnatari.

Legea va trebui să răspundă fragmentării Europei în ceea ce privește depozitarea acestor medicamente critice într-un mod care să garanteze ‘că medicamentele esențiale sunt disponibile, atunci când sunt necesare și acolo unde sunt necesare’.

Articolul Unsprezece țări europene cer ca noile fonduri de apărare ale UE să includă medicamentele esenţiale apare prima dată în INFO1.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va lua de asemenea parte în timpul zilei la reuniunea aşa-numitului grup „Bucureşti 9” (Formatul Bucureşti), la Riga.

Din grup fac parte România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi cele trei state baltice: adică, statele de pe flancul estic al NATO.

Grupul a fost fondat în urma anexării ilegale de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, la iniţiativa Poloniei şi României.

Următorul summit ordinar al NATO urmează să aibă loc la Washington, între 9-11 iulie. Pe agenda summitului se află sprijinul pentru Ucraina, care se confruntă de peste doi ani cu atacul Rusiei.

Totodată, va fi sărbătorită cea de-a 75-a aniversare a Alianţei de apărare transatlantice. NATO a fost fondată la Washington în 1949, de SUA, Franţa, Regatul Unit şi alte nouă state occidentale.

Actuala gazdă, Letonia, precum şi Estonia, Lituania, România, Bulgaria şi Slovacia au aderat la NATO în 29 martie 2004, în timp ce Republica Cehă, Polonia şi Ungaria au aderat cu cinci ani mai devreme, în 12 martie 1999.

Cele nouă state din centrul şi estul Europei au îngrijorări legate de securitatea lor în faţa războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi – exceptând Ungaria – sunt printre cei mai fermi susţinători ai Kievului.

Articolul Îngrijorări de securitate în contextul războiului din Ucraina: 9 ţări de pe flancul estic al NATO se reunesc la Riga apare prima dată în INFO1.