Într-o postare pe reţeaua socială X, preşedinţia turcă a menţionat că cei doi lideri vor discuta despre relaţiile bilaterale, evoluţia războiului ruso-ucrainean şi despre un posibil nou acord pentru transportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. „Situaţia între Ucraina şi Rusia şi ultimele contacte asupra relansării coridorului securizat în Marea Neagră” vor fi în centrul întâlnirii, se arată în acelaşi mesaj.

Într-un comunicat separat, Ministerul turc de Externe a precizat că întâlnirea Erdogan-Zelenski se va desfăşura la Palatul Dolmabahce din Istanbul, la fel ca în vizita efectuată de preşedintele ucrainean în iulie 2023. Preşedintele turc şi-a declarat săptămâna trecută sprijinul „în principiu” faţă de planul de pace în zece puncte prezentat în anul 2022 de preşedintele Zelenski, ce prevede retragerea necondiţionată a trupelor ruse din Ucraina, dar a cerut „mai multă diplomaţie”.

Erdogan a subliniat importanţa reluării negocierilor, pe care ţara sa le-a găzduit la Istanbul la începutul războiului declanşat de Rusia pe 24 februarie 2022, dar au fost sistate la sfârşitul lunii următoare fără niciun rezultat. Turcia şi-a manifestat disponibilitatea de a găzdui noi negocieri de pace ruso-ucrainene.

Respectivul plan de pace, enunţat de Zelenski la sfârşitul anului 2022, prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte pe care Rusia le consideră ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul.

De partea sa, Moscova a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le-a reproşat responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile de pace desfăşurate la Istanbul în martie 2022 pentru că aşa le-a cerut Washingtonul. Preşedintele Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce războiul din Ucraina continuă.

Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma vizitei efectuate la Istanbul de preşedintele Zelenski, a predat anul trecut în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie.

Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea către Ucraina a unor arme fabricate în Turicia, în special drone Bayraktar. Pe de altă parte, Turcia este criticată de ţările occidentale că joacă un rol în ocolirea sancţiunilor impuse Rusiei.

În acelaşi timp, Turcia s-a implicat activ în exporturile cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim securizat în Marea Neagră, în virtutea unui acord mediat de asemenea de ONU, dar din care Rusia s-a retras acuzând nerespectarea componentei înţelegerii referitoare la exporturile ruseşti de produse agricole şi îngrăşăminte afectate indirect de sancţiunile occidentale.

Articolul Zelenski efectuează o vizită oficială în Turcia. Va avea o întrevedere cu Recep Tayyip Erdogan apare prima dată în INFO1.

Doi dintre atacatori, o femeie și un bărbat, au fost uciși într-un schimb de focuri în fața tribunalului Çağlayan. Anadolu a difuzat imagini de pe camerele de supraveghere ale poliției care răspundeau la atac și care arată un atacator fugind de baricade înainte de a fi împușcat.

Al doilea atacator, o femeie și-a aruncat geanta și a alergat spre corpul primului atacator întins pe jos. Ea trage câteva focuri de armă spre baricade înainte de a fi împușcată de poliție și de a se prăbuși la câțiva metri de primul atacator. Anadolu a precizat că anchetatorii au găsit steaguri și bannere în geanta femeii.

În jurul complexului judiciar din partea europeană a Istanbulului a existat o securitate sporită, dar cazurile erau încă în curs de audiere. La tribunal se judecă în mod regulat cazuri de profil înalt, inclusiv acuzații de terorism.

Ministrul de interne, Ali Yerlikaya, a declarat anterior că atacatorii erau membri ai grupului armat marxist-leninist din Partidul Frontul Revoluționar de Eliberare a Poporului.

Șase persoane, inclusiv trei ofițeri de poliție, au fost rănite în atac, a precizat ministrul.

Partidul Frontul Revoluționar de Eliberare a Poporului, cunoscut sub numele de DHKP-C, a mai comis anterior atacuri în Turcia, inclusiv în 2015, când membri înarmați au luat ostatic și au ucis un procuror la același tribunal.

Președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, a dorit recuperare rapidă comunității judiciare din Turcia și poporului turc.

„Doresc o recuperare rapidă comunității noastre judiciare și poporului nostru pentru atacul terorist care a avut loc la tribunalul Çağlayan. Felicit forțele noastre de securitate care au dejucat atacul perfid prin intervenția lor în timp util”, a declarat Erdogan în provincia Kahmaranmaras în timpul unui discurs de comemorare a aniversării cutremurelor mortale.

Președintele Turciei a declarat că Turcia va continua să lupte împotriva tuturor „grupurilor teroriste” în urma atacului.

Articolul Atac asupra principalului tribunal din Istanbul: Au fost uciși atacatorii și o persoană, iar șase oameni au fost răniți apare prima dată în INFO1.

Turcia, poziționându-se ca mediator între beligeranții războiului, a jucat un rol crucial în medierea acordului privind cerealele care a permis reluarea comerțului maritim din porturile ucrainene în iulie 2022. Însă, de la prăbușirea acordului în iulie 2023, în urma ieșirii unilaterale a Rusiei, Ankara a fost în contact atât cu Kievul, cât și cu Moscova, discutând opțiunile pentru restabilirea acestuia.

Erdogan a vizitat Rusia în septembrie 2023 și s-a întâlnit cu Putin pentru a discuta despre acordul privind cerealele și alte probleme.

Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție pentru orice discuții.

În ultimele luni, Rusia a semnalat că ar fi dispusă să discute o potențială soluționare pașnică a războiului pe scară largă din Ucraina.

Puțini în Occident și în Ucraina cred că astfel de negocieri ar fi de bună credință, deoarece Putin și-a reiterat recent și obiectivele sale maximaliste pentru război, subliniind că acestea au rămas aceleași din februarie 2022.

Vizitele internaționale ale lui Putin au fost reduse de când Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare în martie 2023 pentru rolul său în deportările de copii ucraineni. Turcia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI, ceea ce înseamnă că nu are obligația de a-l reține pe Vladimir Putin.

Articolul Putin intenționează să viziteze Turcia în februarie pentru a discuta despre Ucraina apare prima dată în INFO1.

După ce parlamentul va ratifica această inițiativă, Erdogan ar trebui să o promulge în câteva zile, lăsând Ungaria ca singurul stat membru care încă nu a aprobat aderarea Suediei. Ungaria se angajase să nu fie ultimul aliat care să ratifice, dar parlamentul său este în vacanță până în jurul jumătății lunii februarie. Premierul Viktor Orban a declarat marți că l-a invitat pe omologul său suedez să îl viziteze și să negocieze aderarea țării sale la bloc.

Guvernul suedez nu a avut niciun comentariu cu privire la procesul parlamentar din Turcia. Ungaria și Turcia întrețin relații mai bune cu Rusia decât alți membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, condusă de SUA.

Suedia, a cărei candidatură la aderare a marcat o schimbare istorică în politica sa de securitate, ar consolida apărarea NATO în regiunea Mării Baltice. Întârzierile provocate de Turcia i-au frustrat pe unii dintre aliații săi occidentali și i-au permis să obțină unele concesii.

Articolul Turcia este gata să aprobe candidatura Suediei la NATO după o lungă întârziere apare prima dată în INFO1.

Recep Tayyip Erdoğan a declarat că este gata să fie mediator și a amintit de importanța reluării coridorului cerealelor.

„Turcia își exprimă disponibilitatea de a-și asuma rolul de mediator și de a purta discuții pentru asigurarea păcii în Ucraina. Coridorul cerealelor trebuie să-și reia activitatea”, a spus președintele Turciei.

Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a scris pe pagina sa de pe o rețea de socializare că, în cadrul discuțiilor, a fost abordată și tema Formulei Păcii privind întoarcerea prizonierilor și deportaților.

„În timpul conversației, s-a acordat o atenție deosebită clauzei Formulei Păcii privind întoarcerea tuturor prizonierilor și deportaților. Medierea Turciei este foarte importantă, astfel încât să fie posibilă eliberarea atât pe tătarii din Crimeea, cât și pe toți ceilalți – adulți și copii, soldați și civili – care sunt ținuți în captivitate rusă”, a scris Volodmir Zelenski.

Anterior, președintele Turciei a propus servicii de mediere și în cursul unei întâlniri avute anterior cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

Articolul Erdogan s-a oferit să fie mediator la posibilele negocieri dintre Kiev și Moscova apare prima dată în INFO1.

Sâmbătă, înaltul diplomat american va avea o serie de întâlniri la Istanbul. Este de așteptat să se întâlnească cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Când Blinken a călătorit ultima dată în Turcia, în noiembrie, acesta nu s-a întâlnit cu liderul turc, dar s-a întâlnit cu omologul său turc, Hakan Fidan.

Turcia găzduiește conducerea Hamas, iar poziția lui Erdogan rămâne împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a războiului din Gaza.

În turneul său, secretarul de stat va călători, de asemenea, în Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Israel, Cisiordania, Egipt și Grecia. Aceasta este a patra călătorie a lui Blinken în regiune de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului.

Articolul Blinken a aterizat în Turcia. Oficialul încearcă să descurajeze un conflict mai amplu în Gaza apare prima dată în INFO1.

Şefii CIA şi Mossad s-au întâlnit la Doha, cu premierul Qatarului pentru a discuta despre posibila nouă fază şi ceea ce ar fi necesar pentru o prelungire a încetării a focului pentru mai mult decât câteva zile, a declarat sursa citată. Negociatorii din Qatar s-au întâlnit cu responsabili ai Hamas înainte de reuniune, pentru a evalua disponibilitatea acestora de a agrea noii parametri.

Nu se ştie deocamdată rezultatul discuţiilor între Qatar şi Hamas. Directorul CIA, William Burns, s-a aflat la Doha „pentru întâlniri privind conflictul între Israel şi Hamas, inclusiv discuţii despre ostatici”, a declarat un oficial american sub rezerva anonimatului, fără să ofere detalii.

William Burns, David Barnea, şeful serviciului israelian Mossad, şi premierul Qatarului, şeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani, s-au întâlnit cu oficiali egipteni, la o zi după ce Qatarul a anunţat prelungirea cu două zile a unui acord iniţial de încetare a focului de patru zile în Gaza, care urma să expire în noaptea de luni spre marţi. Qatar, unde şi-au găsit refugiu mai mulţi lideri politici ai Hamas, a condus negocierile dintre gruparea teroristă şi Israel.

Erdogan salută armistițiul din Gaza

Erdogan a salutat, miercuri, armistiţiul în războiul din Gaza şi schimbul de ostatici şi prizonieri între Israel şi Hamas, vorbind despre o „oprire temporară a vărsării de sânge” în enclavă.

Turcia, care susţine soluţia cu două state la acest conflict vechi de decenii, a criticat puternic Israelul pentru atacul său terestru şi aerian împotriva Fâşiei Gaza, lansat ca represalii pentru atacul Hamas de pe 7 octombrie.

„Vedem schimburile de ostatici, pauza umanitară ca pe o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte oprirea vărsării de sânge”, a spus Erdogan.

Adresându-se parlamentarilor, Erdogan a criticat atacul de represalii al lui Benjamin Netanyahu, adăugând că premierul israelian va fi amintit ca „măcelarul din Gaza”.

„Declaraţiile guvernului Netanyahu ne reduc speranţele că pauza umanitară poate fi transformată într-o încetare durabilă a focului”, a adăugat Erdogan, fără a da detalii, reiterându-şi opinia că în Gaza „are loc un genocid”.

El a spus că va discuta despre situaţia din Gaza în timpul unei vizite în Dubai la sfârşitul acestei săptămâni, adăugând că Turcia va intensifica eforturile diplomatice pentru o încetare completă a focului şi schimburi de ostatici în zilele următoare. Spre deosebire de majoritatea aliaţilor săi occidentali şi de unele state din Golf, Turcia, membră a NATO, nu consideră Hamas ca fiind grupare teroristă.

Turcia găzduieşte unii membri ai mişcării, dar, în acelaşi timp, nu a luat măsuri pentru a reduce legăturile comerciale sau din domeniul energiei cu Israelul. Nicio mare companie turcă nu a luat decizia de a-şi muta afacerile. Erdogan a declarat că Turcia „a finalizat în mare măsură” evacuarea cetăţenilor săi din Gaza.

Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a precizat că Turcia se aşteaptă să primească, miercuri, 50 de pacienţi din Gaza, ca parte a unui program de evacuare medicală care a adus peste 150 de persoane, majoritatea bolnavi de cancer şi însoţitorii lor, pentru tratament. Koca a spus că cei 50 de evacuaţi, dintre care majoritatea sunt copii şi tineri, vor sosi la Ankara miercuri după-amiază din Egipt.

El a adăugat că cel mai tânăr evacuat este un bebeluş de 7 luni.

Articolul Israel și Hamas discută o posibilă nou fază a armistițiului. Ar putea începe eliberarea bărbaților și soldaților apare prima dată în INFO1.

Suedia a dorit iniţial să se alăture la NATO în vara lui 2022. Cu toate acestea, de atunci aderarea ţării a fost blocată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Motivul invocat a liderului de la Ankara a fost „indulgenţa faţă de militanţii kurzi refugiaţi pe teritoriul ţării”. La fel, Erdogan a cerut extrădarea a zeci dintre ei. După ce Suedia și-a înăsprit legislația anti-terorism și a fost de acord să colaboreze mai strâns cu Turcia în ceea ce privește preocupările sale de securitate, se pare că Turcia va debloca aderarea Suediei la NATO.

Însă, Recep Tayyp Erdogan nu a precizat cât timp va lua ratificarea acordului de aderare la NATO pentru a fi votat de către legislativul turc.

O presupusă dată de aderare a Suediei este 28-29 noiembrie, așa cum secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menţionat o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre ale Alianţei în acele zile.

Suedia, împreună cu Finlanda, au decis să ceară aderarea la NATO după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Finlanda a fost admisă în NATO pe 4 aprilie 2023 şi a devenit cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Articolul Suedia ar putea adera la NATO în noiembrie apare prima dată în INFO1.