”O dovadă în plus că trebuie să continuăm să consolidăm capacitățile noastre. Iată pentru cei care s-au grăbit sau o să se grăbească să critice ultimul pachet de sprijin din European peace facility, care a fost anunțat săptămâna trecută. Iată o dovadă în plus că trebuie să continuăm investițiile să protejăm infrastructura critică în primul rând, pentru a nu avea astfel de cazuri, a fi pregătiți pentru astfel de cazuri.”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Totodată, Grosu a declarat că ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, va fi cel mai probabil convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a-i fi transmisă o notă de protest. Referindu-se însă la o eventuală expulzare a diplomatului, Grosu consideră că o asemenea măsură nu ar ajuta Republica Moldova.

La rândul său, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, consideră că consolidarea sectorului de apărare nu va rezolva problema.

”Este un risc extrem de mare și noi condamnăm acest lucru, trebuie împreună să ne gândim ce putem face în acest sens. Am văzut că radarele de sute de milioane nu ajută. De aceea mie mi se pare, în opinia mea unica soluție ar fi totuși să susținem orice plan de pace, care va fi el.”, a spus președintele fracțiunii PSRM, Igor Dodon.

Liderul formațiunii politice Partidul Nostru, Renato Usatîi, avertizează că, prin astfel de acțiuni, Rusia ar putea testa capacitatea de apărare a Republicii Moldova.

”Oare rușii pe noi ne testează, mie îmi pare că ei fac la noi un test-drive, ca să vadă cum reacționează autoritățile și aici nu e de râs, deoarece știți cum, zboară o dronă, o dronă militară, nu este civilă – e evident. Acesta e lucru foarte urât și aici trebuie de discutat cu partenerii, trebuie de luat niște decizii, azi zboară una, mâine vor zbura trei. Ori macar să iasă în live și să spui: „Stimați agricultori scoateți și voi câte o praștie și încercați să dați jos și voi, dacă noi nu avem cu ce.”, a declarat președintele fracțiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi.

Întrebat ce părere are despre incident, liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a declarat că Republica Moldova are probleme mult mai grave.

”La noi agentura rusă survolează instituțiile statului de la nord la sud de la stânga la dreapta, noi avem SIS-ul plin cu agenți FSB, noi grațiem oamenii condamnați pentru trădarea de patrie, și îi dăm înapoi Federației Ruse ca să nu-i obijduim, și noi vorbim de drone? Ce mesaj transmitem noi? Eu condamn această mizerie care se numește survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova, noi nu acceptăm, nu tolerăm și condamnăm acțiunile agresive ale Federației Ruse, noi nu suntem de partea războiului.”, a spus președintele fracțiunii ”Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.

Blocul politic „Alternativa” nu propune soluții concrete, însă condamnă incidentul.

”Este foarte grav și acest lucru trebuie condamnat. Repet, ne aflăm la granița unui război cumplit care durează deja de mulți ani, iar acest fapt, evident, trebuie condamnat.”, a spus președintele fracțiunii ”Alternativa”, Gaik Vartanean.

Pe 13 mai, la ora 16:00, o dronă a intrat pe teritoriul Republicii Moldova dinspre Ucraina și a survolat țara din raionul Ocnița până în sud, la Giurgiulești. Pe aproape întreaga durată a zborului, aceasta a fost monitorizată de sistemele moldovenești de supraveghere. În perioada survolului, spațiul aerian din raioanele de nord și centru ale țării a fost închis temporar.

Articolul Drona care a traversat Moldova provoacă reacții politice: Unii fac apel la investiții mai mair în apărare apare prima dată în INFO1.

”Tot ce a putut realiza justiția reformată a Maiei Sandu e să condamne la 7 ani cu executare o femeie, o mamă, un lider de administrație locală, ales de popor. Repet, trăim într-un stat autocrat condus de indivizi lipsiți de empatie și de grijă pentru oameni și popor. La 28 septembrie vom salva țara de ei”, a scris Dodon.

Condamnarea Evgheniei Guțul de prima instanță a provocat reacții și în Rusia. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, a declarat că procesul și sentința sunt mostre de presiune deschisă asupra oponenților politici în timpul campaniei electorale.

”Da, e un exemplu de decizie motivată politic, exemplu de exercitare a presiunilor deschise asupra oponenților politici în campanie electorală. Vedem că opoziția este reprimată în Republica Moldova, oamenii pierd posibilitatea să voteze pentru cine își doresc”, a declarat Peskov.

De cealaltă parte, experții spun că cei care o apară pe Guțul sunt parte a unui sistem corupt, aliați direcți ai lui fugarului Ilan Șor și ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare.

”Acești oameni nu apără doar o persoană. Apără un sistem. Sunt aliați direcți ai lui Șor, ai rețelelor finanțate din Rusia și ai planului de destabilizare. Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Nu pentru că este, bașcan al Găgăuziei, mamă a doi copii sau manichiuristă ajunsă politician, ci pentru ce a făcut. Pentru că a semnat acte false, a acceptat bani ilegali din Rusia și a ajutat rețeaua Șor să cumpere putere”, a spus expertul în politici publice, Andrei Curăraru.

Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat deocamdată în legătură cu acest caz. Nici fugarul Ilan Șor refugiat la Moscova nu a comentat în vreun fel condamnarea acolitei sale, Evghenia Guțul.

Amintim că marți, 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău.

CITEȘTE ȘI Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare

Articolul Condamnarea Evgheniei Guțul, acuzații de justiție politizată din partea partidelor pro-ruse apare prima dată în INFO1.

Articolul Siegfried Mureșan: „Moldova a rezistat propagandei și a ales drumul european” apare prima dată în INFO1.

Articolul Mitropolia Moldovei acuză statul de intimidări: „Tortura morală trebuie să înceteze” apare prima dată în INFO1.

Președinta Maia Sandu și-a exprimat sprijinul pentru prim-ministra daneză.

„Violența nu își are locul în societățile noastre. Îi urez prim-ministrei putere în această perioadă”, a scris șefa statului pe X.

Premierul Marcel Ciolacu şi-a exprimat solidaritatea cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, în urma atacului suferit, declarându-se „șocat” de vestea atacului.

„Violenţa nu îşi are locul în societăţile noastre. Suntem solidari cu tine, dragă Mette, şi cu poporul danez”, a transmis Ciolacu.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene şi candidata principală a Partidului Popular European, de centru-dreapta, la alegerile europene, a condamnat atacul.

„Condamn acest act josnic, care contravine a tot ceea ce credem şi pentru care luptăm în Europa”, a spus ea, urându-i premierului danez „putere şi curaj”.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat „indignat” de atacul ”îngrozitor”, adăugând: „Condamn cu fermitate acest act laş de agresiune”.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris: „Atacul din această seară asupra premierului danez este îngrozitor. Violenţa nu-şi are locul în politică. Rămâi puternică, Mette!”, a îndemnat-o ea.

Amintim că, vineri seara, premierul Danemarcei a fost atacat în plină stradă. Bărbatul a fost reținut.

Articolul Val de reacții după atacul asupra premierului danez. Sandu: ”Violența nu își are locul în societate” apare prima dată în INFO1.

Charles Michel a scris pe rețeau X că Alexei Navalnîi  a luptat pentru libertate și democrației.

”Pentru idealurile sale, a făcut sacrificiul suprem.UE consideră că regimul rus este singurul responsabil pentru această moarte tragică. Transmit cele mai profunde condoleanțe familiei sale. Și celor care luptă pentru democrație în întreaga lume în cele mai întunecate condiții.Luptătorii mor. Dar lupta pentru #libertate nu se termină niciodată”, a scris oficialul.

Alexei @navalny fought for the values of freedom and democracy. For his ideals, he made the ultimate sacrifice.

The EU holds the Russian regime for sole responsible for this tragic death.

I extend my deepest condolences to his family. And to those who fight for democracy around…

— Charles Michel (@CharlesMichel) February 16, 2024

„Navalnîi a fost ucis cu brutalitate de Kremlin”, a reacționat președintele Letoniei.

”Indiferent ce crezi despre Alexei Navalnîi, ca politician, acesta tocmai a fost ucis cu brutalitate de Kremlin. Acesta este un fapt și este ceva ce ar trebui să se știe despre adevărata natură a regimului actual al Rusiei. Condoleanțele mele familiei și prietenilor”, a scris Edgars Rinkēvičs pe aceeași rețea.

Whatever your thoughts about Alexey @Navalny as the politician, he was just brutally murdered by the Kremlin. That’s a fact and that is something one should know about the true nature of Russia’s current regime. My condolences to the family and friends.

— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) February 16, 2024

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a venit cu un comentariu.

„Vești îngrozitoare despre Alexei Navalnîi… Dacă informația despre moartea sa în închisoarea rusă este adevărată, înseamnă o altă crimă teribilă a regimului lui Putin. Arată din nou de ce este necesară în continuare lupta împotriva autoritarismului”.

Și președintele Parlamentului European a reacționat.

”Lumea a pierdut un luptător al cărui curaj va răsuna peste generații. Îngrozită de moartea laureatului Premiului Saharov, Alexei Navalny. Rusia i-a luat libertatea și viața, dar nu și demnitatea. Lupta sa pentru democrație continuă. Gândurile noastre sunt alături de soția și copiii săi”, a scris oficialul.

The world has lost a fighter whose courage will echo through generations.

Horrified by the death of Sakharov Prize laureate Alexei Navalny.

Russia took his freedom & his life, but not his dignity.

His struggle for democracy lives on.

Our thoughts are with his wife & children. pic.twitter.com/JMSAkLpb0T

— Roberta Metsola (@EP_President) February 16, 2024

CITEȘTE ȘI: Echipa lui Alexei Navalnîi pune la îndoială informația despre moartea opozantului

Articolul Reacții internaționale după moartea lui Navalnîi: „A fost ucis cu brutalitate de Kremlin” apare prima dată în INFO1.