Evenimentul a oferit reprezentanților mai multor comunități etnice posibilitatea de a discuta direct cu autoritățile despre problemele care le limitează integrarea deplină.

,, Stăm mai rău la capitolul implementare și bugetarea programelor menite să îmbunătățească inclusiv viața romilor. Trebuie să existe această dialogare deschisă cu instituțiile naționale și internaționale”, a afirmat Elena Sîrbu, directoarea generală a Platformei Femeilor Rome ,,Romni”.

La rândul său, reprezentantul comunității găgăuze, Chirill Jelezov, susține că locuitorii din sudul țării au acces limitat la învățarea limbii române.

,,Limba română este studiată ca limbă străină și nu este suficient pentru ca oamenii să se integreze pe deplin în societatea moldovenească. Limba română este mai cunoscută pentru generația tânără. Moldova nu oferă instituțiilor anumite cursuri pentru adulți”, a adăugat Chiril Jelezov, reprezentant al Comunității Găgăuze.

Organizatorii Forumului atrag atenția că vocea minorităților din țara noastră rămâne neauzită, iar problemele cu care se confruntă sunt adesea ignorate de autorități.

,, De exemplu Comisia Parlamentară în anul trecut nu a primit nici o lege, într-o țară multietnică să nu avem legi. Agenția Relații interetnice a implementat trei proiecte culturale, iarăși dansuri, mâncare cultură. Oamenii din comunitățile etnice nu se simt parte a Republicii Moldova”, a subliniat Mihai Peicov, directorul executiv al Centrului de Inițiative Civice pentru Minorități Naționale.

Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut că statul nu a făcut suficient, până acum, pentru integrarea minorităților etnice.

,, Cred că statul în Republica Moldova nu a făcut suficient sau nu a tratat până nu demult problema integrării minorităților etnice prin două prisme. Să îi ajutăm șă-și păstreze identitatea, limba, cultura și să îi integrăm în societatea Republicii Moldova”, președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, afirmă că alolingvii beneficiază de mai multe facilități în sistemul educațional, inclusiv cursuri de limba română sau materiale didactice.

,,Avem burse pentru cei care fac studii la liceu, în școlile profesionale, colegii, universătăți, țintite și orientate spre ai încuraja să investească în educație”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Incluziunea minorităților etnice este un proces în desfășurare în mai multe state europene, spune șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Mate Csisai. Potrivit acestuia, dialogul dintre autorități și comunități este esențial pentru consolidarea democrației.

,,Acestă participare a minorităților nu este doar importantă pentru că este o parte a angajamentelor în calea de integrare în UE, dar este importantă și pentru că face țara mai puternică”, a precizat Mate Csisai, șeful adjunct al Delegației UE în Republica Moldova.

Forumul Minorităților Naționale Etnice se află la cea de-a doua ediție.

Articolul Provocările comunităților etnice, discutate la Forumul Național al Minorităților Etnice. Cu ce probleme se confruntă apare prima dată în INFO1.

În cazul întreprinderilor mici situația este și mai dificilă: tinerii specialiști sunt puțini pe piața muncii, iar materia primă trebuie importată din străinătate și doar în cantități mari, spune Ludmila Matei, designer și manager al unei afaceri mici.

”Ne adaptăm la condițiile în care am crescut, în care trăim și muncim. Desigur, ne dorim mereu să îmbunătățim situația. Însă ne confruntăm constant cu lipsa personalului. Cu lipsa oamenilor, și cu faptul că Moldova nu dispune de materie primă proprie, de producție locală. De aceea, suntem nevoiți să importăm totul din alte țări”, Ludmila Matei, fondatoarea unui brand de haine.

Prețurile produselor moldovenești sunt uneori mai mari. Dar și costul real pentru fabricarea unui produs de calitate este adesea mult mai ridicat, subliniază Mariana Bulat, fondatoarea unui brand de haine pentru copii.

”Încercăm s-aducem țesături doar naturale pentru copii, ca să fie cât mai bine pentru pielea, pentru sănătate. Țesăturile le aducem din Spania, Italia.

– Înțelegem că-i scump?

– Este scump. Poate și prețul este un pic mai scump, dar totuși calitatea contează și sănătatea copiiilor tot”, Mariana Bulat, fondatoarea unui brand de haine.

Aceleași dificultăți le întâmpină și companiile mari, însă acestea se mai confruntă cu o provocare suplimentară – piața de desfacere.

”Piața externă are comenzile mult mai mari, noi luăm comenzi și mai mult la export. Noi pe intern practic doar pe sezoane coasem, doar între sezoane, comenzi mai micuțe pentru piața internă, dar cel mai mult pentru piața externă”, Elena Zagoreanu, șef interimar a secției marketing și vânzări brand de haine.

Potrivit datelor oficiale, pentru anul 2024, 9% din volumul total al producției din Moldova a revenit industriei textile. Începând cu luna iulie a acestui an, pentru a soluționa problema deficitului de personal din domeniu, guvernul și parlamentul au aprobat un proiect de lege prin care tinerii specialiști sub 35 de ani, angajați pentru prima dată în acest sector, vor beneficia lunar de 3.000 de lei acordați de stat.

Articolul Textilele – ramură strategică. Producătorii se confruntă cu lipsa materiei prime și deficit de personal apare prima dată în INFO1.

Potrivit apicultorilor, în mai multe regiuni ale țării se atestă o stagnare a activității albinelor în cuib, acestea manifestând un zbor redus sau chiar inexistent, inclusiv în perioadele favorabile culesului. Lipsa aportului de nectar și polen a dus la formarea insuficientă a rezervelor de hrană, iar familiile nu ating dezvoltarea optimă pentru intrarea în iernare. În consecință, se estimează un randament de producție sub media multianuală, cu riscuri privind starea coloniilor la ieșirea din iarnă.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a subliniat că aspectele prezentate urmează a fi examinate la nivel instituțional. Se va discuta identificarea unor mecanisme potrivite de sprijin.

Conform datelor ANSA, în 2024, sunt autorizate 3089 de stupine. În sistemul informațional BeeProtect sunt înregistrați aproximativ 2000 de apicultori, atât profesioniști, cât și amatori. Efectivul total de familii de albine este de circa 206.000.

Pentru anul 2024, producția de miere este estimată la aproximativ 5000 de tone. În primele șapte luni ale anului 2025, s-au exportat 2404 tone de miere, în valoare de 6,43 milioane dolari. 

Articolul Apicultura din Moldova, marcată de o serie de provocări. Ce dificultăți întâmpină apicultorii apare prima dată în INFO1.

„Am discutat despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare. Despre interferențele rusești, nevoia de sprijin extern și importanța menținerii parcursului european”, a menționat Mureșan.

Eurodeputatul român a dat asigurări că PE va fi și în continuare alături de Moldova:

„Moldova va avea nevoie de noi, de sprijin politic, financiar și instituțional. Alegerile din toamnă nu sunt doar despre viitorul Moldovei, ci și despre securitatea noastră comună și despre stabilitatea la granițele Uniunii Europene.

Vicepremierul Mihai Popșoi se află în perioada 14-15 iulie într-o vizită de lucru la Bruxelles.

Articolul Mureșan: Parlamentul European este alături de Moldova în combaterea provocărilor de securitate apare prima dată în INFO1.

”Comparativ cu 2022 când instituția a susținut angajarea a peste 8400 de persoane. În acest an este un rezultat dublu față de anul 2022. Și cu aproximativ 33 la sută mai mult decât în 2023. Dacă ne uităm la faptul că în 2023 în Republica Moldova am avut aproximativ 48 de mii de persoane șomere, iar Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă a reușit plasarea cel puțin 39 la sută dintre toți șomerii din Republica Moldova. Prin intermediul Ocuparea Forței de Muncă noi am reușit să reducem numărul de program care beneficiau de ajutor social de 10 ori în medie în acest an”, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Autoritățile responsabile își propun ca în anul 2025 să lupte cu munca nedeclarată.

”Vom crește țintirea controalelor. Noi lucrăm acum cu o bază de date într-un mod mai eficient. Practic fiecare al treilea control al colegilor identifică munca informală”, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Un alt fenomen îngrijorător, menționat de ministrul Buzu, este reticența unei părți a populației apte de muncă de a se angaja, ceea ce contribuie la menținerea unui nivel ridicat al sărăciei.

”Noi avem problema faptului că multe persoane apte de muncă, dar nu caută un loc de muncă. În 2019 aveam 455 de mii de persoane apte de muncă care erau înafara pieței muncii și nu căutau un loc de muncă. Noi am redus această cifră 376 de mii, dar oricum este o cifră foarte mare”, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Ministrul Buzu a menționat că atunci când Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene, va accesa mai multe resurse pentru a sprijini cetățenii.

Articolul Ministerul Muncii: Combaterea sărăciei și violenței, dar și progrese semnificative în 2024 apare prima dată în INFO1.

,,Efectul agresiunii afectează grav Ucraina prin pierderi de vieți omenești și distrugerea infrastructurii civile. Aceste efecte se resimt și asupra economiei Republicii Moldova. Totuși, datorită ajutorului partenerilor din lumea liberă, țara noastră devine din ce în ce mai rezilientă”, a spus ministrul de Externe.

Mihai Popșoi a mai adăugat că în Republica Moldova zilnic se încearcă tirajarea informațiilor false, iar puterea de la Chișinău nu va permite răspândirea lor.

,,Zilnic, suntem nevoiți să combatem multiple falsuri și încercări de manipulare. Nu vom permite forțelor străine să-și promoveze interesele meschine pe teritoriul țării noastre. Vom continua să depunem toate eforturile necesare pentru ca Republica Moldova să-și consolideze locul în marea familie europeană. Viitorul nostru este în Uniunea Europeană, acolo unde prosperitatea și dezvoltarea sunt garantate”, a spus Popșoi.

Mihai Popșoi s-a mai referit la măsurile întreprinse de autoritățile naționale pentru sporirea capacităților de apărare, reziliență și securitate ale țării noastre.

Articolul Mihai Popșoi, la Praga: Nu vom permite forțelor străine să-și promoveze interesele meschine pe teritoriul Moldovei apare prima dată în INFO1.