”Nu avem o estimare prea exactă, dar pentru referința, nu știu, dacă să dau estimare sau o aproximație asta deja se constitue titlu, dar nu exclud să depășească 1 mlrd pe an, doar din venituri rătate, din contul neimpozitării importurilor care în mod normal, un import s-ar impozita.”, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Amintim că anterior și prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că, în prezent, au loc discuții cu Ministerul Finanțelor privind introducerea unei taxe pentru coletele comandate de pe platformele online, indiferent de valoarea acestora. Deocamdată, nu este clar cum va arăta acest mecanism de taxare. Între timp, România a decis deja introducerea unei taxe fixe de 25 de lei românești pentru coletele cu valoare de până la 150 de euro, expediate din afara Uniunii Europene. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Articolul Statul pierde anual aproape 1 miliard de lei din coletele online neimpozitate apare prima dată în INFO1.

În total, în 2024, în Republica Moldova au ajuns 9,7 milioane de colete din străinătate. Cele mai multe mărfuri, în valoare de 300 de milioane de euro au venit din China, prin marketplace-uri precum Temu, Joom și AliExpress. Se întâmplă deoarece coletele în valoare de până la 150 de euro nu sunt impozitate. Fenomenul însă reprezintă o amenințare directă pentru afacerile moldovenești, susține antreprenorul Mircea Baciu.

”Aceste platforme au canale B2B, adică, teoretic, poți comanda 52 de perechi de adidași și le împarți în livrări zilnice de până la 150. Adică, nu mai este vorba de comerț en-gros la scară mică, ci de un canal legal civilizat, care ocolește legal plata TVA-ului, a taxelor și a tot ce trebuie. Dacă înainte oamenii, partenerii noștri, vindeau en-gros, astăzi oamenii pur și simplu comandă de la TEMU și vând pur și simplu, fără a plăti taxe sau altceva. Adică, sunt înregistrați ca persoane fizice, dar, de fapt, nu sunt persoane fizice, ci persoane juridice”, a spus antreprenorul Mircea Baciu.

Antreprenorii moldoveni spun că din cauza neimpozitării marketplace-urilor are de suferit nu doar mediul de afaceri ci și statul, care pierde venituri importante.

”Este o cotă destul de considerabilă și ea este în continuă creștere. Respectiv aceste vânzări online care vin de la agenți economici din afara țării, ele sânt în creștere și fraudează direct bugetul nostru de stat. – Cât pierde businessul, măcar aproximativ? E 10%, 20%? – Eu consider că unii agenți economici și-au pierdut chiar 20-30%, pentru că acei agenți economici care vând produse ieftine, practic ei au avut cel mai mult de suferit. Prin urmare ei nu-și mai pot plăti chiriile, nu-și mai pot plăti angajații și sânt la limita de faliment”, a declarat Sergiu Robei, distribuitor.

VO: Ministerul Finanțelor, structura responsabilă de politica fiscală și vamală din Republica Moldova, cunoaște despre această problemă și o studiază în detaliu, spune Corina Alexa, șefa Direcției impozite indirecte și reglementări vamale din cadrul Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, instituția nu are aceeași experiență, capacități și influență ca structurile europene, așa că are nevoie de timp pentru a dezvolta o serie de politici privind piețele online.

”Noi putem să prevedem niște măsuri care să condiționeze, sau să pună niște rigori suplimentare în momentul introducerii acestor mărfi pe teritoriu. De exemplu să setăm că nu este permisă introducerea, vorbesc teoretic, că nu este permisă introducerea coletului poștal dacă cel care a asigurat furnizarea lui nu este, sau nu are un reprezentant legal care o să reprezinte obligațiile fiscale pe teritoriu RM. Și asta este aspectul spre care noi tindem”, a spus șefa directiției impozite și reglementări vamale, Corina Alexa.

În octombrie, autoritățile ar putea propune modificări la legislație pentru a rezolva această problemă, spune Sergiu Arhirii, director adjunct al Serviciului Fiscal.

”Chiar dacă nu la moment, dar în perspectivă, aceste capacități statul Republica Moldova și le va dezvolta. Și la sigur prin prisma modificărilor care urmează vor fi operate la legislația vamală-fiscală, atunci vom avea și temeiul legal de a interveni în discuții cu acești giganți a comerțului electronic”, a declarat directorul adjunct al SFS, Sergiu Arhirii.

În Uniunea Europeană, dezbaterea privind impozitarea piețelor chineze a început în primăvara acestui an, din cauza nemulțumirii antreprenorilor europeni. Asta după ce UE a primit 4,6 miliarde de colete, majoritatea provenind din China. Pentru a-și proteja antreprenorii, autoritățile europene au început să caute soluții. Una dintre cele mai populare inițiative propuse a fost impunerea unei taxe de 2 euro pentru fiecare colet din afara UE, indiferent de valoarea acestuia. Într-un final, s-a decis ca până la sfârșitul lunii iulie, să fie introduse taxe fiscale suplimentare și TVA pentru astfel de colete.

Articolul Moldova ratează încasări importante din neimpozitarea comerțului online. În 2024 a pierdut 100 de milioane de euro  apare prima dată în INFO1.

Articolul Moldovagaz a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 600 de milioane de lei. Raportul financiar nu a fost aprobat apare prima dată în INFO1.

Incidentul a afectat grav transportul public, activitatea economică și viața de zi cu zi a cetățenilor. Asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează că prejudiciul pentru aceștia ar putea ajunge la 1,3 miliarde de euro. În special în domeniul ospitalității și comerțului, iar suma ar putea fi chiar mai mare.

Președintele CEOE, Antonio Garamendi, a declarat marți că impactul acestei pene de curent este „uriaș”. Acesta a subliniat că rafinăriile din țară vor întârzia câteva săptămâni până când vor fi repornite.

Un alt punct de discuție a fost declarația Ministerului Muncii din Spania. Acesta a precizat că angajatorii ar trebui să își asume costul absențelor de la muncă cauzate de pană de curent.

Pana de curent a început luni, la ora 13:30 (ora României), afectând nu doar activitatea economică, dar și viața cotidiană a cetățenilor din regiunile peninsulare ale Spaniei și Portugalia. Potrivit autorităților, până marți dimineață, la ora 8:00 (ora României), 99,95% din cererea de energie electrică în zona peninsulară era din nou acoperită, iar situația revenise aproape complet la normal.

Articolul Pană de curent în Spania: Pierderi economice de 1,6 miliarde de euro și impact major asupra industriei apare prima dată în INFO1.

150 de oameni lucrează pentru eradicarea focarelor. Potrivit conducerii fermei, pierderile estimate depășesc 440 de milioane de lei.

Înhumarea porcilor are loc sub supraveghere strictă, iar autoritățile dau asigurări că lucrările se desfășoară conform normelor de mediu și nu prezintă pericol pentru locuitorii din zonă. Ministerul Agriculturii a precizat că măsurile sunt necesare pentru a proteja securitatea alimentară a țării și a limită impactul economic major asupra sectorului zootehnic.

Autoritățile îndeamnă populația să colaboreze activ în depistarea altor posibile surse de răspândire. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor  a anunțat că oferă o recompensă de 50 de euro pentru fiecare caz raportat de mistreț mort, găsit în păduri sau în apropierea localităților.

CITEȘTE ȘI: Focar de pestă porcină: 65 000 de animale vor fi sacrificate în Anenii Noi

Articolul 10.000 de porci, sacrificați la ferma din Roșcani. Pierderile estimate depășesc 440 de milioane de lei apare prima dată în INFO1.

Dacă în urmă cu cinci ani divizia Gazprom Export avea 600 de angajați, astăzi a ajuns la doar câteva zeci, activitatea sa reducându-se la litigii comerciale cu foștii clienți din UE. Mai mult, compania se pregătește să concedieze 1.500 de angajați din sediul central Lakhta Center, reprezentând 40% din personalul central, scrie hotnews.ro.

Gazprom a mizat pe o revenire rapidă a Europei la gazul rusesc, însă realitatea a fost diferită. SUA au devenit cel mai mare exportator de gaz lichefiat către Europa, iar ponderea Gazprom pe piața UE a scăzut de la 35% la doar 7%. Uniunea Europeană își propune să elimine complet dependența de combustibili fosili rusești până în 2027.

Pariul pierdut pe revenirea Europei

Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost greşită, mizând pe faptul că Europa va reveni rapid la gazul rusesc din cauza costurilor ridicate ale energiei.

În schimb, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, crescând livrările de trei ori din 2021 până acum. În prezent, cota Gazprom pe piaţa UE a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană şi-a propus să elimine complet dependenţa de combustibili fosili ruseşti până în 2027.

Trump şi speranţa reluării exporturilor

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a adus un impuls temporar pentru Gazprom, acţiunile sale crescând la 180 de ruble pe fondul speculaţiilor că un posibil acord de pace în Ucraina ar putea duce la reluarea exporturilor spre Europa.

Totuşi, Germania a reiterat că nu va reveni la gazul rusesc, iar orice tentativă de a redeschide gazoductul Nord Stream 2, care lega Rusia de Germania, este aproape imposibilă, mai ales că infrastructura a fost grav deteriorată, potrivit Financial Times.

Direcţia către China – o alternativă limitată

În fața pierderii pieței europene, Gazprom încearcă să își redirecționeze exporturile către China. În prezent, însă, singura conductă activă este Power of Siberia, cu o capacitate de 38 de miliarde metri cubi pe an, mult sub nivelul exporturilor europene din trecut.

O a doua conductă va fi finalizată în 2027, iar negocierile pentru Power of Siberia 2 sunt blocate de diferențele de preț.

Potrivit experților, până în 2030, veniturile din export ale Gazprom ar putea scădea cu 55-80% față de 2022.

Gazprom, în declin ireversibil

Gazprom a fost considerată mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.

În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul a impus Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la preţuri reglementate, ceea ce ar putea creşte şi mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.

Cu pieţele externe închise, venituri în scădere şi restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin ireversibil, un contrast puternic faţă de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă şi un actor dominant pe piaţa europeană a gazului.

Articolul Gazprom, în declin financiar: pierderi uriașe și restructurări masive apare prima dată în INFO1.

Potrivit sursei citate, Gazprom a înregistrat în 2023 pierderi de aproape 7 miliarde de dolari, fiind primul an cu pierderi din ultimele două decenii. Compania, care anterior avea Europa drept piață principală de desfacere, se concentrează acum pe creșterea exporturilor către Asia, în special China, ca parte a strategiei Kremlinului de reorientare spre Est, scrie Reuters.

În Rusia, prețurile gazelor sunt reglementate de guvern, iar Gazprom susține că nivelul actual nu permite realizarea investițiilor necesare pentru întreținerea și extinderea infrastructurii de gaze.

„Nivelul actual al prețurilor reglementate nu asigură resurse financiare suficiente pentru investițiile necesare în întreținerea și dezvoltarea infrastructurii de gaze, în beneficiul consumatorilor ruși.”, spune Alexei Sakharov, manager Gazprom.

Vorbind în cadrul unei comisii parlamentare, Sakharov a subliniat că Gazprom dorește să-și păstreze monopolul asupra exporturilor de gaze prin conducte, chiar și în contextul reducerii livrărilor către Europa.

„În ciuda scăderii volumului exporturilor de gaze către Europa, acest aspect rămâne relevant, având în vedere reorientarea fluxurilor de export ale Rusiei către Est și către țările din Sudul global.”

Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Gazprom intenționează să livreze Iranului până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual, o cantitate comparabilă cu capacitatea pierdută în urma avarierii conductei Nord Stream 1.

CITEȘTE ȘI: VIDEO „Gazprom” ar putea concedia 1.600 de angajați pentru reducerea cheltuielilor

Articolul Gazprom cere majorarea prețurilor la gaze pe piața internă, după pierderi record apare prima dată în INFO1.

Reprezentantul „Gazprom”, Serghei Kuprianov, a confirmat autenticitatea documentului pentru Forbes, dar a refuzat să ofere alte comentarii, spunând doar: „Documentul este veridic.”

În scrisoare, Iliuhina a menționat că numărul angajaților din structurile administrative ale companiei a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani, ajungând la peste 4100. Fondul anual de salarizare depășește 50 de miliarde de ruble.

Vicepreședinta a propus, de asemenea, revizuirea sistemului de salarizare, în încercarea de a reduce costurile și de a eficientiza activitatea companiei. Decizia finală urmează să fie luată de conducerea „Gazprom”.

În luna decembrie, acțiunile companiei „Gazprom” au scăzut cu 2,41%, ajungând la 106,1 ruble, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2009. Această scădere a fost determinată, printre altele, de refuzul Uniunii Europene de a prelungi contractul de tranzit pentru gazul rusesc prin Ucraina. În 2023, Gazprom a raportat pierderi de 7 miliarde.

Articolul VIDEO „Gazprom” ar putea concedia 1.600 de angajați pentru reducerea cheltuielilor apare prima dată în INFO1.

Compania a raportat primele pierderi anuale începând din 1999. Acţiunile Gazprom înregistrau luni un declin de peste 5,5% la Bursa de la Moscova, ajungând la cel mai redus nivel din 10 octombrie 2022, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Până în 2022, Europa era principala piaţă pentru Gazprom, dar exporturile de gaze au scăzut semnificativ din cauza consecinţelor politice create de războiul din Ucraina.

Conform calculelor Reuters şi a datelor Gazprom, Rusia a livrat în total aproximativ 63,8 miliarde metri cubi (bcm) de gaze către Europa, prin diverse rute, în 2022. Volumele au scăzut cu 55,6% anul trecut, la 28,3 bcm, comparativ cu un vârf de 200,8 bcm pe care l-a pompat Gazprom în 2018 spre UE şi alte ţări, cum ar fi Turcia.

Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale şi unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Articolul Gazprom a înregistrat pierderi de aproximativ şapte miliarde de dolari apare prima dată în INFO1.