Prevederile acordului se vor aplica și cetățenilor slovaci care activează în Republica Moldova.

Potrivit documentului, persoanele eligibile vor putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate, pensie de urmaș, precum și de indemnizații acordate în cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale.

Totodată, Republica Slovacă va acorda, conform legislației sale, pensie de invaliditate, pensie pentru văduvi și văduve, pensie de orfan, pensie anticipată și pensia a 13-a.

Acordul a fost semnat la 26 martie 2026, la Bratislava. În prezent, Republica Moldova are semnate 23 de acorduri internaționale în domeniul securității sociale, dintre care 18 sunt deja aplicate.

Articolul Moldovenii stabiliți în Slovacia vor putea solicita pensii și prestații sociale apare prima dată în INFO1.

”Baza creșterii pensiilor se face în baza inflației, pentru că noi trebuie să ajutăm populația astfel încât, pensia să reflecte creșterea prețurilor. De aceea, indicele principal de creștere sau de indexare este anume inflația.”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Cheltuielile estimate pentru majorarea prestațiilor sociale se ridică la peste două miliarde de lei. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în Republica Moldova sunt aproximativ 672 de mii de pensionari. Dintre aceștia peste 530 de mii ridică pensii pentru limita de vârstă. Alți peste 94 de mii primesc pensii de dizabilitate, 12 400 pensii de urmaș. Iar pentru vechimea în muncă primesc pensii peste 23 de mii de prsoane. Potrivit CNAS, pensia medie în țara noastră este de 4.431 de lei.

Articolul Pensiile din Moldova cresc cu 6,84% de la 1 aprilie. Pensia minimă ajunge la 3 264 lei apare prima dată în INFO1.

Unii oameni recunosc că au muncit, cel puțin o dată, fără contract oficial.

”În vânzări, la piață, adică în buticuri, eu cred că fiecare al doilea așa lucrează. Neoficial, nu ai nimic, la medic trebuie să achiți, concediu nu ai.”

”La început e bine, dar mai târziu, apar mai multe probleme.”

lții spun însă că preferă un loc de muncă legal, care le oferă siguranță și beneficii sociale.

”Din start m-am angajat oficial. Este asigurare medicală, socială, respectiv, achitarea de impozite care, să sperăm, ne va garanta o pensie, cât de cât.”

”Îți adaugă la pensie pe viitor, să am o pensie bună, la 70 de ani, cât o să am, decât cinci lei, mai bine trei mii.”

Inspectoratul de Stat al Muncii a lansat încă din 2022 un program național pentru combaterea muncii nedeclarate. Proiectul include formarea profesională, integrarea șomerilor și protejarea drepturilor salariaților. Rezultatele sunt vizibile: în 2025, numărul cazurilor depistate a crescut de peste două ori față de anul precedent.

”În 2024 au fost depistate. Trei mii 88 de cazuri, în 2025 au fost depistate opt mii 86. Punem un accent deosebit pentru formalizarea lucrătorilor pentru a perfecta contractul individual de muncă în urma depistărilor.”, a spus directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vasilenco.

Munca la negru afectează direct stabilitatea sistemului de asigurări, a subliniat ministra Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „1 la 1” de la ONE TV.

”Fiecare a cincea persoană lucrează la negru -Asta ce înseamnă? -Acele persoane lucrează informal sau nu declară tot salariul, sau primește o parte din salariu oficial și cealaltă în plic sau lucrează în totalitate la negru.”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Altă provocare majoră este raportul fragil dintre angajați și pensionari. Soluția rămâne trecerea la economia albă.

”Noi avem aproximativ 770.000 de pensionari și peste 800.000 de angajați. Ce se va întâmpla dacă numărul angajaților va fi mai mic decât cel al pensionarilor? Va trebui să regândim inclusiv modul în care creștem veniturile la bugetul asigurărilor sociale. Una dintre soluțiile care trebuie să ne preocupe înainte să ajungem în această situație este trecerea salariilor „pe alb”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în 2025, peste 20 de mii de persoane au fost angajate oficial, cu aproximativ șase mii mai multe decât în 2024.

Articolul Fiecare a cincea persoană din Moldova lucrează la negru. Sistemul de pensii, în pericol apare prima dată în INFO1.

,, Aproximativ 6%, ceea ce deja este un pas pozitiv. Vă dați seama că rata de inflație scade sub 4%. E o creștere reală a veniturilor. Ne-am dorit și mai mult, dar cel puțin e o creștere reală, raportat la inflație o să crească pensiile în primul rând și lucrăm asupra legii salarizării unde o să revizuim salariile din sectorul bugetar și vom veni cu niște propuneri de balansare”, a relatat prim-ministru Alexandru Munteanu.

Expertul în economie Viorel Gîrbu susține că în comparație cu alte țări, creșterea va fi neesențială.

,,E o creștere care compensează deprecierea acestei indexații ca urmarea a inflației și atât. Guvernul în linii mari ține ca pensia să fie la mărimi similare la care a fost și în perioada anterioară. Dar pensia moldovenească faceți comparație cu statele din regiune, ne uităm la vest și observăm că în România, statele europene, noi suntem la cel mai mic nivel. Din acest motiv eu nu cred că vorbim despre o schimbare esențială. Pensia medie abia acoperă minim de existență și această realitate va rămâne și de acum în colo. Trebuie să înțeleg și realitățile în care trăim avem o economie slabă, avem exod masiv a forței de muncă”, a adăugat expertul în economie Viorel Gîrbu.

Pensia medie constituie în prezent 4407 lei. Pensia minimă pentru un stagiu complet constituie 3055 lei, iar pentru un stagiu de 40 de ani sau mai mult este de 3300 de lei. În Republica Moldova, indexarea pensiilor se face de două ori pe an: la 1 aprilie și 1 octombrie.

Articolul Pensiile vor fi indexate din aprilie cu 6%, a anunțat prim-ministrul Alexandru Munteanu apare prima dată în INFO1.

În domeniul social, se mai propune implementarea politicilor active de ocupare a locurilor de muncă, cu suport pentru cel puțin 100.000 de persoane.

Pe zona de îngrijire a copilului, programul anunță extinderea indemnizației lunare de 1.000 lei pentru mai mulți beneficiari. Totodată, se vrea crearea a minimum 5.000 de locuri noi de creșă.

Documentul mai prevede acces garantat la servicii publice și măsuri de suport pentru toți adulții și copiii reveniți din diasporă. O altă măsură ține de creșterea continuă a pensiilor, inclusiv prin semnarea unor noi acorduri de pensii.

Pentru persoanele vulnerabile, viitorul Guvernul anunță majorarea cu 30% a numărului de beneficiari – vârstnici, adulți și copii cu dizabilități. Este introdus și un suport anual monetar unic pentru familiile cu copii cu dizabilități.

Munteanu susține că obiectivul social central este „să nu lăsăm pe nimeni în urmă”.

CITEȘTE ȘI: Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a prezentat lista completă a miniștrilor din viitorul Guvern

Articolul „Guvernul Munteanu” promite salarii și pensii mai mari, locuri noi de creșă și sprijin pentru cei vulnerabili apare prima dată în INFO1.

”Am ajuns la un indicator de aproximativ 40 la sută din salariul mediu pe economie. Adică salariul minim în raport cu salariul mediu pe economie, în jur de 40 la sută. Ceea ce este încă insuficient față de obiectivul setat de directiva UE privind salariile adecvate care e de 50 la sută. Obiectivul setat pentru 2030 e un salariu minim de 10 mii de lei”, Marcel Spatari, fost ministru al Muncii.

Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, salariul minim pe economie a crescut în 2025 cu 87 la sută. În anul 2021 acesta era de 2 935 de lei

Articolul Salariul minim ar putea ajunge la 10.000 de lei până în 2030, spune fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari apare prima dată în INFO1.

Urmează să fie create condițiile necesare pentru persoanele care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al Republicii Moldova sau la cel al Ucrainei. Astfel încât, aceștia să își poată valorifica drepturile, indiferent de țara în care aleg să trăiască. Se estimează că de acest acord vor beneficia circa 20 de mii de cetățeni.

Republica Moldova a semnat acorduri similare cu 20 de state, printre care Spania, Italia și Germania. Acestea oferă protecție socială cetățenilor moldoveni care au muncit peste hotare, asigurându-le accesul la pensii și alte beneficii sociale recunoscute reciproc.

Articolul Moldova și Ucraina vor negocia recunoașterea reciprocă a pensiilor și altor beneficii sociale apare prima dată în INFO1.

Veniturile proprii ale fondului, formate din contribuțiile angajatorilor, se ridică la 12 trilioane de ruble. Ceea ce este suficient pentru a acoperi 70% din cele 17 trilioane necesare pentru plata pensiilor și indemnizațiilor. Restul ar trebui să provină din bugetul federal. Totuși, transferurile de stat au fost reduse cu o treime, de la 5,47 la 3,64 trilioane de ruble, ca urmare a scăderii veniturilor din petrol și gaze cu aproape 20%.

Situația este dificilă și în sistemul medical. Fondul de Asigurări Medicale Obligatorii va avea un deficit de 89 de miliarde de ruble. Adică va fi de aproape cinci ori mai mare decât anul trecut.

Pentru a acoperi lipsa de fonduri, guvernul ia în calcul majorarea contribuțiilor pentru întreprinderile mici și companiile IT. Din 2026, cota redusă pentru sectorul IT va crește de la 7,6% la 15%. Iar alte facilități fiscale ar putea fi eliminate în sesiunea de toamnă a Dumei de Stat.

Economiștii avertizează că aceste măsuri riscă să afecteze sectoarele inovatoare și afacerile mici, însă autoritățile afirmă că, fără aceste ajustări, sistemul de pensii și sănătate ar deveni nesustenabil.

Presiunea asupra bugetului federal este amplificată de scăderea drastică a veniturilor din petrol și gaze și de creșterea constantă a cheltuielilor militare. În 2025, deficitul bugetar general este estimat la 5,7 trilioane de ruble – de aproape cinci ori peste planul inițial.

Articolul Rusia nu mai are bani pentru pensii și asigurări: Deficit record de 780 miliarde de ruble în 2025 apare prima dată în INFO1.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că anii de muncă și contribuțiile plătite în ambele state se cumulează. Acest lucru permite accesarea pensiei chiar dacă, separat, perioadele lucrate nu ar fi suficiente.

Republica Moldova are în prezent 16 acorduri bilaterale de securitate socială cu state membre ale Uniunii Europene. Autoritățile poartă negocieri pentru acorduri similare cu Franța, Canada, Slovacia, Slovenia, Cipru, Albania și Ucraina.

CITEȘTE ȘI: Acordul dintre Moldova și Italia, aproape de implementare: diaspora ar putea beneficia de pensii proporționale

Articolul De la 1 septembrie, moldovenii pot depune cereri de pensionare și pentru stagiul din Italia apare prima dată în INFO1.

Acordul prevede recunoașterea stagiului de cotizare și a contribuțiilor achitate în ambele țări. Totodată, prevede plata directă a pensiei, indiferent unde locuiește beneficiarul. Cererile vor putea fi depuse din țara de reședință.

O altă prevedere a proiectului este evitarea dublei contribuții pentru cei care lucrează temporar în celălalt stat.

Acordul va intra în vigoare la scurt timp după finalizarea procedurilor interne de aprobare a Aranjamentului tehnic de către partea franceză.

Articolul Veste bună. Moldovenii stabiliți în Franța vor putea beneficia de pensii și alte prestații sociale apare prima dată în INFO1.