Nicușor Dan l-a întâmpinat pe Volodimir Zelenski joi dimineață la reședința sa din București. Liderul de la Kiev a salutat în română Garda de Onoare. La Cotroceni, Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au semnat mai multe documente, printre care un acord de parteneriat strategic, care a fost negociat încă în 2023. Prin documentul de 11 pagini, Ucraina și România se angajează să colaboreze mai strâns pentru întărirea securității celor două țări.

„Astăzi întâlnirea noastră și discuțiile se referă, în primul rând, la modul în care putem colabora mai mult și, inclusiv în domeniul economic, în linele poporilor noastre. Ce putem face mai mult și pentru securitatea națională ale statelor noastre”, a declarat președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Unul dintre documentele semnate declară intenția ca Ucraina și România să colaboreze pentru construirea de drone pe teritoriul românesc. Un alt document vizează cooperarea în domeniul energetic, precum construirea de două noi linii electrice între cele două țări.

„Momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să fac împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru, cum am spus, întreaga regiune”, a declarat președintele României Nicușor Dan.

Cu ocazia vizitei sale la București, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a semnat un decret prin care Ziua limbii române va fi marcată anual în Ucraina, pe 31 august. Este a doua vizită a lui Volodimir Zelenski în România de la invazia rusă din 2022. Liderul de la Kiev a mai vizitat Palatul Cotroceni în anul 2023, când a avut o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis.

Articolul Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au semnat un acord pentru a începe în comun construirea de drone în România apare prima dată în INFO1.

,, Avem istorie comună, avem cultură comună, dar Moldova este acum stat independent. În interiorul Moldovei, o treime din populație vrea să se reunească cu România, o treime din populație este cumva pro-rusă, iar cealaltă parte, mijlocul, vrea să păstreze Moldova așa cum este, ca stat independent. Așadar, eu, ca președinte al României, trebuie să respect decizia cetățeanului. Deci, România este pregătită? Nicușor Dan: Da!”, a afirmat Nicușor Dan, președintele României.

Nu este pentru prima dată când președintele României vorbește despre unirea celor două maluri. Anterior, Nicușor Dan a afirmat că integrarea europeană reprezintă una dintre căile prin care Republica Moldova și România pot fi mai aproape. Totuși, el a subliniat că orice decizie depinde de voința cetățenilor. La scurt timp, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unui interviu realizat de jurnaliștii britanici, că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens. Declarația șefei statului a stârnit critici dure din partea opoziției parlamentare, care a calificat-o drept trădare de patrie.

Articolul România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, afirmă liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan apare prima dată în INFO1.

Pe lângă rapoartele secrete transmise către centrala KGB din Belarus, Alexandru Balan ar fi declanșat și un atac informațional, plan pe care intenționa să îl realizeze inclusiv prin intermediul jurnalistului român Cristian Bogdan Cobuz, pe care ar fi încercat să îl folosească drept instrument de propagare a narativelor sale.

Acesta din urmă a fost audiat în calitate de martor de procurorii DIICOT și a mărturisit că, anul trecut, la București, Alexandru Balan i-ar fi cerut să realizeze și să publice un interviu în publicația sa online. Tema interviului ar fi fost „dezvăluiri” despre activitățile unui ofițer din conducerea SIS, însă scopul real ar fi fost atacarea Maiei Sandu, precum și a formațiunii pro-europene Partidul Acțiune și Solidaritate.

Atacul mediatic ar fi fost orchestrat pentru a avea un impact direct asupra alegerilor parlamentare din toamna anului 2025 din țara noastră și, prin urmare, pentru a schimba puterea de la Chișinău.

De asemenea, acțiunile vizau colaborarea dintre Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații și Securitate. Astfel, acesta i-ar fi solicitat lui Cristian Bogdan Cobuz să declanșeze o investigație de presă care să vizeze un angajat al SIS, detașat oficial la București pe relația de parteneriat cu Serviciul Român de Informații.

Mai exact, ar fi urmat să fie promovată informația potrivit căreia ofițerul moldovean ar fi cumpărat un apartament cu trei camere într-o zonă exclusivistă din București, deși avea un salariu oficial modest, iar adevăratul proprietar ar fi fost Sergiu Druță, un alt fost director adjunct al SIS.

Contactat de ONE TV, jurnalistul român a recunoscut că a avut mai multe întrevederi cu Alexandru Balan, subliniind că acestea au avut un alt scop decât spionajul.

 „M-am întâlnit de două ori cu domnul Bălan într-un cadru total în afara subiectului. Habar nu am ce-o spionat, habar nu am pe cine-o spionat, n-am nicio legătură cu povestea asta. Absolut ne-am întâlnit la o bere, fără nici o altă valență.  În dosar am calitate de martor, atât, da? Că m-am întâlnit cu el.”, a spus Cristian Bogdan Cobuz.

Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău nu au răspuns, până la momentul difuzării acestei știri, solicitării ONE TV de a comenta acest caz.

Luna trecută, procurorii DIICOT au trimis în instanță dosarul penal în care figurează fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, acesta fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete către KGB-ul din Belarus.

Transmiterea datelor ar fi avut loc la Budapesta, unde Balan s-ar fi întâlnit de cel puțin două ori cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat din Belarus, cărora le-ar fi furnizat informații clasificate în schimbul unor sume de bani.

Dacă va fi găsit vinovat, Balan riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.

Articolul Alexandru Bălan, fost șef adjunct al SIS, a urmărit destabilizarea relației dintre Nicușor Dan și Maia Sandu apare prima dată în INFO1.

Potrivit lui Nicușor Dan, în prezent, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin integrarea în Uniunea Europeană, obiectiv sprijinit și de România.

El a subliniat că, dacă în viitor opinia majoritară a cetățenilor moldoveni se va schimba, România va acționa în consecință. Până atunci, Bucureștiul respectă suveranitatea Republicii Moldova și deciziile luate în mod democratic.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran şi suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetăţenilor săi. Majoritatea opiniilor cetăţenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, frate mai mare, cum vreţi să îi spuneţi – identitate de cultură, de istorie – susţine obiectivul pe care cetăţenii Republicii Moldova şi l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă în viitorul mediu, îndepărtat majoritatea cetăţenilor vor avea o altă opinie, vom acţiona în consecinţă. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetăţenilor”, a spus Nicușor dan, potrivit Agerpres.

Anterior, Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum, însă a precizat că nu există, în acest moment, un sprijin majoritar pentru această opțiune. Șefa statului a reiterat că prioritatea Republicii Moldova este pacea, siguranța și aderarea la Uniunea Europeană.

Articolul Reacția președintelui României după declarațiile Maiei Sandu privind unirea: ”Moldova este un stat suveran” apare prima dată în INFO1.

Declarația șefului statului surprinde această nuanță în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru doi jurnaliști britanici că ar vota “da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România.

“Vom sprijini extinderea Uniunii Europene, cu accent pe aderarea Republicii Moldova”, a spus președintele.

Nicușor Dan a subliniat că este evident că agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, amintind că statul vecin “rămâne pentru noi o prioritate esențială de politică externă”.

“Nu cred că e cazul să mai explicăm de ce – nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește”, a adăugat șeful statului, accentuând ideea de românism dincolo de Prut și până la Nistru.

Totodată, președintele s-a referit și la obiectivul comun al României și Republicii Moldova de a se regăsi în interiorul Uniunii Europene.

“Vrem ca decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape, până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună“, a mai punctat Nicușor Dan, abordând voalat tema reunificării celor două maluri ale Prutului

El a făcut ulterior trimitere la propria experiență a României de stat membru al UE, precizând că aderarea la Uniune este și un excelent instrument de dezvoltare economică, de modernizare și de contracarare a ingerințelor externe la care statul vecin a fost supus în mod constant după declararea independenței.

“Pe o scenă globală adesea haotică, România va continua să fie un partener de încredere, vom urmări aceeași politică externă întemeiată pe triada Uniunea Europeană – NATO – Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, vom acorda o atenție sporită unor teme de o importanță imediată pentru noi: războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea cu partenerii noștri strategici și cu statele cu care împărtășim aceleași valori”, a enunțat președintele Nicușor Dan prioritățile politicii externe a țării noastre.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un amplu interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell despre provocările majore cu care se confruntă Chișinăul, de la propaganda rusă și interferențele Kremlinului până la presiunile asupra proceselor democratice din Republica Moldova. În cadrul dialogului, lidera de la Chișinău a abordat deschis și subiectul sensibil al relației cu România, afirmând pentru prima dată explicit că ar vota în favoarea unirii, dacă un asemenea referendum ar fi organizat.

De altfel, într-un interviu acordat anul trecut pentru presa germană în ajunul unei vizite la Berlin, președintele Nicușor Dan a declarat că “personal, îmi doresc o unire cu Moldova”, dar cât timp cetățenii țării vecine susțin forma actuală de stat, “România nu va întreprinde nimic”.

România este “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, a declarat și Eugen Tomac, consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, subliniind că obiectivul zero este acum integrarea în UE și că partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor.

Articolul Nicușor Dan abordează voalat unirea R. Moldova cu România în discursul către diplomații străini apare prima dată în INFO1.

Discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și magistrați au durat peste trei ore, iar procurorii sau magistrații prezenți au denunțat diverse probleme din sistem.

”Faptul că există, totuși, atâția colegi care acceptă public o astfel de discuție este îmbucurător, este un pas înainte spre transparență, spre soliditatea unor argumente și spre necesitatea unor modificări pe care credem noi, toate autoritățile care garantează aplicarea lor nu le mai pot întârzia”.

”Am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri, acestea nu cred că sunt simple accidente ci urmele unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție”. 

Cu o zi mai devreme, Nicușor Dan a anunțat că va iniția în luna ianuarie a anului viitor, imediat după sărbători, un referendum în rândul judecătorilor.

,,Am luat această decizie pentru că, prin mesajele primite de la magistrați, peste 2000 de pagini, mi-au fost semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de Justiție. În esență, concluzia majorității acestor sesizări primite este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane”. 

La începutul acestei luni, România a fost zguduită de un scandal uriaș din sistemul de justiție, declanșat de investigația Recorder. Peste 500 de procurori și judecători de peste Prut au semnat un mesaj public de susținere pentru colegii care au avut curajul să vorbească despre presiunile și problemele grave din interiorul sistemului. După dezvăluirile din anchetă și protestele masive din București și alte orașe, instituțiile statului au dispus verificări, iar președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situația este „foarte serioasă”. Tot atunci, liderul de la Cotroceni a invitat magistrații la o discuție.

Articolul Președintele României vrea să verifice, prin referendum, dacă CSM acționează în interes public apare prima dată în INFO1.

Conform presei de la București, parada a început cu defilarea pe jos a diferitelor detașamente din cadrul Armatei Române, precum și a detașamentelor străine din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.

Au urmat detașamente ale diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente ale țărilor care formează Grupul de Luptă condus de Franța, la Cincu.

Pe sub Arcul de Triumf au defilat, pe rând, detașamente ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

La eveniment au fost prezenți președintele României, Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, liderul PSD, vicepremierii Oana Gheorghiu şi Marian Neacşu, miniştrii Alexandru Rogobete, Oana Ţoiu, Ciprian Şerban, Radu Miruţă, Cătălin Predoiu, fostul preşedinte Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, judecători ai Curţii Constituţionale și reprezentanţi ai corpului diplomatic.

Articolul Grandioasă paradă militară de Ziua Națională a României: Aproape 3.000 de soldați au defilat pe străzile Capitalei apare prima dată în INFO1.

Slujba de sfințire a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Daniel, înconjurați de un sobor de peste 60 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. În cuvântul său, Bartolomeu I a spus că pictura în mozaic a Catedralei Naționale este „o lucrare care coboară în chip tainic și adevărat cerul pe pământ”.

Patriarhul Daniel a mulțumit tuturor guvernelor României din perioada 2010–2025 pentru sprijinul acordat finalizării proiectului.

La eveniment au fost prezenți președintele României, Nicușor Dan, alături de familie, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, membri ai Guvernului.

La ceremonia religioasă a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Evenimentul a adunat și mii de credincioși care au urmărit slujba pe ecrane montate în fața Catedralei.

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative în România datează încă de după Războiul de Independenţă din 1877–1878. Amplasamentul actual, pe Dealul Arsenalului din Bucureşti, a fost aprobat în anul 2005 după mai multe reluări şi amânări. Construcţia a început efectiv în 2010, iar până în 2025 s-au investit aproximativ 270 de milioane de euro.

Proiectul „ EuRopact Moldova – angajament media pentru integrare europeană” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Catedrala Națională din București a fost sfințită. A fost prezentă și Maia Sandu apare prima dată în INFO1.

„Începerea procesului formal de aderare cu capitolele. Asta e discuția, dar asta este ambiția. Dar cum se poate face asta din punct de vedere tehnic o să vedem azi”, a declarat Nicușor Dan, înaintea reuniunii de la Bruxelles.

Recent, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, au declarat că UE este pregătită să deschidă primul capitol de negocieri.

Republica Moldova are statut de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022.

CITEȘTE ȘI: Radu Magdin: UE caută soluții pentru a ocoli blocajul ungar

Proiectul „ EuRopact Moldova – angajament media pentru integrare europeană” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul VIDEO Aderarea Republicii Moldova la UE, pe agenda reuniunii Consiliului European de la Bruxelles apare prima dată în INFO1.

„Explozia produsă într-un bloc de pe Calea Rahovei din București este o tragedie cutremurătoare care nu trebuia să se întâmple. Gândurile mele se îndreaptă către cei răniți, către familiile îndoliate și către toți cei care trec acum prin clipe teribile. Este revoltător și inadmisibil ca, în România anului 2025, siguranța cetățenilor să fie pusă în pericol din cauza neglijenței sau a unor decizii iresponsabile”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că este nevoie de asumarea responsabilității „de către toți cei implicați, indiferent că vorbim despre instituții publice sau firme private”.

„Cei care au știut și nu au acționat, cei care au permis, prin inacțiune sau neglijență, ca acest lanț de greșeli să culmineze cu moarte și distrugere, trebuie să răspundă. Am solicitat instituțiilor responsabile să comunice toate datele relevante pe măsură ce le obțin. Nu putem aștepta ani de zile pentru o anchetă care să se încheie în uitare. Cetățenii României așteaptă adevărul și acțiuni concrete”, a adăugat președintele.

CITEȘTE ȘI Trei persoane au murit în urma exploziei într-un bloc de locuințe din București

Articolul Președintele României cere asumarea responsabilității după explozia din București: ”Este revoltător și inadmisibil” apare prima dată în INFO1.