Delegațiile au fost împărțite la negocierile de la Geneva în două grupuri. Unul a discutat chestiunile politice, printre acestea se numără condițiile în care ar putea fi oprit războiul, garanțiile de securitate și problema apartenenței teritoriilor din Donbas. Al doilea grup a abordat „chestiuni militare”, adică modul în care pot fi puse în aplicare, din punct de vedere tehnic, deciziile politice pe câmpul de luptă. Șeful delegației ucrainene Rustem Umerov a declarat după negocieri că „progrese există, dar încă fără detalii”

„În cadrul delegației au fost abordate atât dimensiunile politice, cât și cele militare; au fost discutați parametrii de securitate și mecanismele de implementare a eventualelor decizii, o serie de probleme au fost clarificate, în timp ce altele rămân în curs de coordonare suplimentară. Există progrese, însă detalii nu pot fi dezvăluite în acest stadiu. Pasul următor este atingerea nivelului necesar de consens pentru a supune deciziile elaborate spre considerare președinților”, a spus Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Delegația rusă a fost condusă pentru prima dată, de când s-au reluat în februarie rundele negocierilor de pace, de consilierul președintelui rus Vladimir Putin, istoricul Vladimir Medinskii. La Kremlin, schimbarea componenței echipei de negociatori a fost explicată prin faptul că la Abu Dhabi au fost examinate exclusiv chestiuni militare, iar la Geneva pe agenda discuțiilor au fost incluse și aspecte politice. Medinski, a făcut doar o scurtă declarație în care a caracterizat negocierile drept „dificile”, dar „constructive”.

„După cum știți, negocierile au durat două zile. Ieri au fost foarte îndelungate, în diferite formate, iar astăzi au continuat aproximativ două ore. Au fost dificile, dar constructive”, a spus Vladimir Medinskii, consilierul lui Vladimir Putin.

Acum câteva luni, delegațiile s-au înțeles să nu ofere informații, deoarece „negocierile iubesc liniștea”. Detalii de după culise s-au strecurat însă de la președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Într-un interviu telefonic pentru publicația americană Axios, acesta a afirmat că președintele american Donald Trump exercită mai multă presiune asupra Ucrainei decât asupra Rusiei, pentru ca aceasta să-și retragă trupele din Donbas. Conform înțelegerii dintre SUA și Ucraina, acordul de pace ar trebui mai întâi votat de poporul ucrainean prin referendum, iar cedarea Donbasului nu ar obține sprijinul oamenilor, a afirmat Zelenski.

„Sper că este doar o tactică și nu o decizie definitivă a președintelui Trump. Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată asta. Niciodată. Nu mă vor ierta pe mine, nu vor ierta nici Statele Unite. Cred că, dacă vom include în document că rămânem acolo unde suntem pe linia de contact în Donbas, cred că oamenii ar susține acest lucru într-un referendum”, a spus Zelenski în interviu.

După aproape patru ani de război, Rusia controlează în prezent aproximativ 88% din regiunea Donbas. În privința regiunilor Herson și Zaporojie parțial controlate de Rusia, părțile au convenit să înghețe frontierele la linia actuală a frontului. La precedentele negocieri, desfășurate pe 4–5 februarie în Emiratele Arabe Unite, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 157 de prizonieri de război

Articolul Donbasul, în centrul negocierilor de la Geneva: Zelenski critică presiunea lui Trump pentru cedarea teritoriului apare prima dată în INFO1.

Volodimir Zelenski a sosit joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, deși își anulase anterior vizita. Liderul de la Kiev a precizat că va participa doar pentru a semna un acord cu Donald Trump privind soluționarea războiului, document care ar urma să includă garanții de securitate și finanțarea reconstrucției postbelice a Ucrainei. După discuțiile purtate cu ușile închise, Zelenski a declarat că întrevederea a fost productivă, însă fără a anunța semnarea vreunui acord.

 „Echipa americană va merge astăzi la Moscova. Da, au așteptat întâlnirea noastră cu președintele Trump. Acum se vor deplasa acolo, iar echipa mea se va întâlni cu delegația americană. Consider că aceasta va fi prima reuniune trilaterală, care va avea loc în Emirate. Întâlnirile sunt programate pentru mâine și poimâine și se vor desfășura pe parcursul a două zile”, a anunțat Volodimir Zelenski.

La Forumul Economic Mondial, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut unul dintre cele mai dure discursuri ale sale la adresa Europei. El a acuzat liderii europeni de lipsă de acțiune în fața agresiunii ruse și de o dependență aproape totală de Statele Unite în domeniul securității.

 „Europa trebuie să știe cum să se apere. A trecut un an și nimic nu s-a schimbat. De ce președintele Trump poate opri tancurile petroliere din flota fantomă pentru a confisca petrolul, dar Europa nu poate. Fiecare Victor [Orban n.r] care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap. În loc să devină o putere cu adevărat globală, Europa rămâne un caleidoscop frumos, dar fragmentat, de puteri mici și mijlocii”, a declarat Volodimir Zelenski.

Potrivit lui Zelenski, delegația ucraineană va fi formată din șeful Biroului Prezidențial, Kiril Budanov, secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, precum și alți câțiva oficiali de rang înalt. Deocamdată, Rusia nu a confirmat oficial participarea la negocierile programate să aibă loc în Emiratele Arabe Unite

Articolul Zelenksi: Ucraina, Rusia și SUA vor începe vineri primele negocieri trilaterale în Emiratele Arabe Unite apare prima dată în INFO1.

În cadrul unei conferințe de presă de la Casa Albă, Donald Trump a sugerat că Ucraina și-a pierdut teritoriile, iar accentul în negocieri este pe împiedicare Rusiei de a declanșa o nouă invazie.

„-Dacă se oferă o astfel de garanție de securitate, ce motiv ar avea Ucraina să renunțe la vreun teritoriu?
– Păi, uite, ei bine, să fim sinceri, ei au pierdut deja teritoriul. Adică, ei au… teritoriul este pierdut. Dar în ceea ce privește garanția de securitate, colaborăm cu Europa în acest sens. Europa ar avea un rol important în acest sens. Și lucrăm la garanția de securitate, astfel încât războiul să nu reînceapă”, a răspuns Donald Trump la întrebarea jurnaliștilor.

Declarația vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat în weekend la Berlin planul de pace cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff. Detaliile discuțiilor cu delegația americană nu au fost făcute publice. Totuși, într-un chat comun cu jurnaliști străini, Zelenski a transmis că Ucraina merge la un compromis și acceptă renunțarea la aderarea la NATO, cu condiția obținerii unor garanții de securitate solide, echivalente celor oferite de apartenența la Alianță.

„Garanții similare articolului 5, oferite Ucrainei de către SUA, precum și garanțiile de securitate din partea colegilor europeni și a altor state — Canada, Japonia — reprezintă o posibilitate de a preveni o nouă invazie rusă. Iar acesta este deja un compromis din partea noastră”, a scris Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a subliniat că garanțiile de securitate oferite Ucrainei trebuie să aibă un caracter juridic clar. Cu condiția că aceste garanții sun într-adevăr echivalente cu articolul 5 al NATO, astfel de garanții de securitate pentru Ucraina sunt o noutate bună și pentru Moldova, susține analistul politic Ion Tăbârță.

 „Pentru state precum Republica Moldova ar fi o noutate foarte bună, pentru că noi acum că trăim într-o relativă liniște, apărați de o invazie rusă de genul celui asupra Ucrainei, anume pentru că statul Ucrainean rezistă, armata, poporul ucrainean. Dacă Ucraina va avea astfel de garanții, ea va ține departe Rusia de teritoriul Republicii Moldova”,  spune directorul executiv al Centrului de informare și documentare NATO.

Deoarece deocamdată nu se cunosc toate detaliile, analistul politic Mihai Isac nu exclude că garanțiile de securitate promise Ucrainei ar putea reprezenta și o vulnerabilitate.

 „Este prea devreme să înțelegem dacă aceste garanții vor reuși să substituie pe deplin articolul 5. Este important să înțelegem și pe ce perioadă sunt acordate aceste garanții de securitate. Pentru Republica Moldova este o vulnerabilitate desigur. Orice concesie făcută Federației Ruse, reprezintă o vulnerabilitate”,  consideră Mihai Isac.

Articolul 5 al NATO stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru în Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor statelor membre, obligând fiecare membru să ia măsuri necesare, inclusiv folosirea forței armate.

Articolul Trump: Ucraina a pierdut deja teritoriile. Lucrăm la garanții de securitate apare prima dată în INFO1.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit în weekend la Berlin împreună cu delegația de negociatori, înainte de a participa luni la un nou summit cu liderii europeni. Detaliile discuțiilor cu partea americană nu au fost făcute publice. Totuși, într-un chat comun cu jurnaliști străini, Zelenski a transmis că Ucraina merge la un compromis și acceptă renunțarea la aderarea la NATO, cu condiția obținerii unor garanții de securitate solide, echivalente celor oferite de apartenența la Alianță.

„Garanții similare articolului 5, oferite Ucrainei de către SUA, precum și garanțiile de securitate din partea colegilor europeni și a altor state – Canada, Japonia – reprezintă o posibilitate de a preveni o nouă invazie rusă. Iar acesta este deja un compromis din partea noastră”, a scris președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a subliniat că garanțiile de securitate oferite Ucrainei trebuie să aibă un caracter juridic clar. Cea mai sensibilă temă din discuțiile cu partea americană rămâne însă problema cedării unor teritorii în cadrul unui eventual acord de pace. Chiar în timpul negocierilor de marți, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, secretar al Consiliului de Securitate al țării, a scris pe platforma X că discuțiile din ultimele două zile au fost productive, au adus progrese reale și că un acord comun cu Statele Unite ar putea fi finalizat până la sfârșitul zilei

Articolul Ucraina renunță la NATO în schimbul garanțiilor de securitate apare prima dată în INFO1.

Discuțiile dintre Volodimir Zelenski, șeful NATO și liderii instituțiilor europene s-au axat pe două direcții-cheie. În primul rând, pe colaborarea cu SUA în negocierile planului de pace, în contextul în care Donald Trump promovează o agendă care prevede cedarea unor teritorii ucrainene. În al doilea rând, a fost abordată susținerea Ucrainei prin programul PURL, prin care statele europene cumpără armament de la SUA. Totodată, șefa Comisiei Europene a anunțat progrese privind utilizarea activelor rusești înghețate.

„UE rămâne fermă în sprijinul său pentru Ucraina. Propunerile noastre de finanțare sunt pe masă. Scopul este o Ucraină puternică, atât pe câmpul de luptă, cât și la masa negocierilor”, a scris Von der Leyen după discuții.

Volodimir Zelenski s-a aflat luni seara la Bruxelles, imediat după ce, în aceeași zi, a fost la Londra, unde a participat la discuții cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii. Discuțiile au durat aproape două ore și au avut loc la reședința premierului britanic. Rezultatele acestora nu au fost făcute publice. Totuși, înaintea întâlnirii, liderii europeni au declarat că susțin ferm o pace durabilă și justă pentru Ucraina.

„Suntem alături de Ucraina. Dacă va fi o încetare a focului, aceasta trebuie să fie justă și de lungă durată. Suntem aici aici pentru a vă susține conflict și în negocieri”, a declarat prim-ministrul Marii Britanii

Întâlnirea liderilor celor patru state a vizat concluziile negocierilor dintre delegațiile Ucrainei și SUA din Florida privind planul american de pace. Problema teritorială rămâne însă nerezolvată.

„Cred că este foarte importantă unitatea dintre Ucraina și Europa și de asemenea unitatea dintre Europa, Ucraina și SUA. Sunt probleme pe care nu le putem rezolva fără SUA, sunt altele pe care nu le pute rezolva fără Europa. De asta trebuie să luăm careva decizii importante”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru Politico, Donald Trump a reluat retorica acuzatoare la adresa lui Zelenski. Deși Constituția Ucrainei nu permite organizarea alegerilor în timp de război, Trump a declarat că ar fi momentul oportun pentru scrutin.

„Da, cred că este momentul potrivit. Cred că este un moment important pentru a organiza alegeri. Ei folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri, dar cred că poporul ucrainean ar trebui să aibă această alegere. Și poate că Zelenski ar câștiga. Nu știu cine ar câștiga. Dar nu au mai organizat alegeri de mult timp”, a afirmat președintele SUA, Donald Trump.

Trump a lansat acuzații și la adresa Europei.

„Europa nu se descurcă bine în multe privințe. Nu fac o treabă bună. Vorbesc prea mult și nu produc rezultate. Vorbind despre Ucraina: discută, dar nu obțin rezultate. Iar războiul continuă fără oprire”, a mai spus Donald Trump.

În contextul discuțiilor despre pace, marți, Volodimir Zelenski s-a aflat într-o vizită la Vatican, unde s-a întâlnit pentru a doua oară cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul umanitar oferit Ucrainei. Potrivit publicației Axios, negociatorii lui Donald Trump, emisarul special Whitkoff și ginerele său, Jared Kushner, continuă să analizeze propunerile de pace ale Ucrainei și Rusiei și exercită presiuni asupra ambelor părți pentru a accepta concesii. Planul inițial de pace al SUA, elaborat împreună cu Rusia și format din 28 de puncte, a fost redus la 20, în urma negocierilor cu partea ucraineană.

Articolul UE pregătește miliarde rusești pentru Ucraina. Trump: europenii vorbesc prea mult și nu produc rezultate apare prima dată în INFO1.

Agenția Bloomberg a publicat transcrierea completă a discuției telefonice de aproape 5 minute din 14 octombrie dintre Steve Witkoff, și consilierul lui Putin, pe politică externă. În timpul discuțiilor, Whitkoff i-ar fi oferit consilierului lui Putin recomandări privind mesajele pe care Vladimir Putin ar trebui să i le transmită lui Donald Trump: să-l felicite pentru realizările recente, să reafirme sprijinul Rusiei și să-l prezinte pe Trump drept un „om al păcii”. Liderul de la Casa Albă a declarat că asemenea discuții sunt obișnuite în negocieri.

„-Ați auzit despre această înregistrare pe care a publicat-o Blommberg, despre cum Witkoff instructează rușii cum să vorbească cu dumneavoastră?
-Ei bine, nu am ascultat-o. Dar este o chestie obișnuită. Pentru că Witkoff trebuie să le prezinte acest plan ucrainenilor și trebuie să „vândă” [prezinte n.r] Ucraina rușilor. Așa procedează un negociator. Trebuie să spună: uitați, ei vor asta, trebuie să îi convingeți de asta. Este o practică absolut standard în orice negociere”, a declarat președintele american, Donald Trump.

O a doua convorbire, dintre Ușakov și Kiril Dmitriev, publicată tot de Bloomberg, arată cum consilierii Kremlinului discutau despre transmiterea către americani a propunerilor Moscovei privind planul de pace, astfel încât acestea să fie prezentate public ca inițiative americane. Discuția a avut loc pe 29 octombrie, înainte ca SUA să prezinte planul. Jurnaliștii au observat că unele formulări erau neobișnuite pentru limba engleză și reprezentau o calchiere din limba rusă. Kiril Dmitriev a numit informațiile un fals, iar Iurii Ușakov a negat că planul a fost elaborat de Kremlin.

-Planul de pace, în ansamblu, nu a fost discutat în detaliu cu nimeni. L-am văzut, ni l-au transmis, însă discuțiile încă nu au avut loc.
-Ministrul a spus că pe canale neoficiale am primit documentul. Nnu avem încă oficial nicio hârtie [plan de pace n.r].
-Da, un document oficial nu există, dar o versiune pe hârtie există”, a spus Iurii Ușakov, consilierul lui Putin pe politică externă.

Planul de pace la care se face referire a fost ulterior transmis drept ultimatum Kievului și era alcătuit din 28 de puncte, printre care cedări teritoriale, reducerea armatei în jumătatea și angajamentul de a nu adera la NATO. Ulterior, Ucraina și SUA ar fi elaborat o versiune nouă, cu 19 puncte, care evită subiectele sensibile. Acest plan ar fi pe placul Kievului și urmează ca ultimele detatlii să fie negociate într-o întâlnire personală dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Articolul Scandal în culisele negocierilor dintre SUA și Rusia. Bloomberg a publicat două convorbiri telefonice secrete apare prima dată în INFO1.

Atacul s-a produs în noaptea de luni spre marți și a vizat întreg teritoriul Ucrainei, însă capitala a fost cea mai afectată. În districtul Dnipro din Kiev, o clădire cu nouă etaje a fost lovită de resturi de dronă, ceea ce a provocat un incendiu la etajele 6 și 7. O persoană a fost ucisă, iar cel puțin 17 oameni, printre care trei copii, au fost salvați de pompieri.

„Am mare noroc că sunt viu și nevătămat. Astea haine mi-au adunat puțin câte puțin oamenii. Locuinșa a ars complet. Am ieșit dezbrăcat de sub dărâmături și din mijlocul flăcărilor”, a afirmat un suprviețuitor.

Locuitorii din zonă spun că în apropiere nu există nicio infrastructură strategică.

 „Am auzit și am văzut acele drone „Șahed”. De ce se tot învârteau? Le-am văzut cum zburau în cerc în jurul blocului nostru, după care explozia puternică. De unde au apărut? Ce caută aici? Nu-i nicio întreprindere pe aici”, a declarat Ludmila, locuitoare a unui bloc din apropiere.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a spus că: „În total, rușii au lansat 22 de rachete de diferite tipuri, inclusiv aerobalistice, și peste 460 de drone, dintre care majoritatea erau drone Șahed de fabricație rusă-iraniană.”  a preciat Zelenski. Președintele Ucrainei a mai vorbit și despre dronele care au intrat în spațiul aerian al Moldovei și României.

Peste Prut, una dintre drone a pătruns la o distanță record: la 100 de kilometri de frontieră. A traversat trei județe și a căzut în grădina unui cetățean din Vaslui. Presa română a publicat imagini cu drona, care pare să fie același model prăbușit și în Moldova. Forțele aeriene române au ridicat avioane NATO în aer, dar, după analiza riscurilor, au decis să nu o doboare.

„Nu au tras în acea dronă. Au avut permisiunea de a angaja. Din nou, ca de fiecare dată, ca și data trecută, în momentele… voi discuta și cu ei, voi vedea raportul misiunii, dar cel mai probabil analizând potențialele daune colaterale care ar putea face trâgând cu armament deasupra teritoriului României, au hotărât să nu angajeze”, a spus Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării al României.

Atacul s-a produs în ziua în care la Abu Dhabi se află delegațiile din USA, Rusia și Ucraina, pentru a discuta posibilitatea unui acord de pace. Pe 25 noiembrie s-au împlinit 1.371 de zile de când Rusia a atacat țara vecină

Articolul Atac sângeros asupra Kievului în timpul negocierilor de pace apare prima dată în INFO1.

În declarația sa, Serghei Lavrov a precizate că Federația Rus a pregătit un memorandum prin care ăși prezintă poziția sa cu privire la toate aspectele legate de depășirea în mod fiabil a cauzelor principale ale crizei.

”Delegația noastră, condusă de Vladimir Medinski, este gata să prezinte acest memorandum delegației din Ucraina. Vom oferi toate explicațiile necesare în cadrul celei de-a doua runde de negocieri”, a declarat Lavrov.

Amintim că, pe 16 mai, la Istanbul au avut loc primele discuții directe de pace de când a început războiul dintre Rusia și Ucraina.  Negocierile au durat câteva ore și nu au avut niciun rezultat concret.

CITEȘTE ȘI Negocierile de pace de la Istanbul s-au încheiat. Zelenski: Prioritatea Kievului este încetarea completă a focului

Articolul Moscova propune Kievului o nouă rundă de negocieri la Istanbul, pe 2 iunie apare prima dată în INFO1.

Șeful Administrației Militare Regionale Kiev, Mykola Kalașnîk, a raportat că în urma atacului a murit o persoană și alte trei au fost rănite. El a adăugat că datele exacte privind victimele nu se cunosc deocamdată.

S-au auzit mai multe explozii în timpul nopții, în timp ce sistemele de apărare aeriană erau active.

În urma atacului masiv din timpul nopții, au izbucnit incendii în mai multe comunități teritoriale din regiunea Kiev.

Regiunile Dnipropetrovsk și Donețk au fost, de asemenea, vizate în atacurile de peste noapte.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au declarat că au interceptat 88 de drone, în timp ce alte 128 au dispărut de pe radare, probabil folosite ca momeli pentru a suprasolicita apărarea aeriană.

Cel mai mare atac cu drone anterior din timpul invaziei pe scară largă a avut loc pe 23 februarie, când 267 de drone au pătruns în spațiul aerian ucrainean, a declarat atunci purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat.

În ciuda presiunii internaționale tot mai mari pentru un armistițiu necondiționat, Moscova și-a intensificat atacurile. Aceasta arată o rezistență continuă și dispreț față de eforturile diplomatice.

Delegația rusă prezentă la discuțiile de pace din 16 mai, la Istanbul, a reiterat cereri ample. Rusia vrea Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO, la sprijinul militar extern. Totodată, îi cere să abandoneze cererile de despăgubiri. De asemenea, cere Kievului să accepte controlul rus asupra Crimeei și a celor patru regiuni ocupate. Cererile au fost respinse categoric de Kiev.

Donald Trump a încercat să intermedieze un acord, însă nu a impus noi sancțiuni Moscovei.

Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat propus de SUA, valabil 30 de zile, în luna martie. Rusia a ignorat oferta și a continuat să lovească orașele ucrainene cu rachete, drone și bombe ghidate.

Atacul de noaptea trecută are loc la doar două zile după ce Ucraina și Rusia au purtat primele negocieri directe de pace din 2022.

Articolul Rusia a lansat asupra Ucrainei cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei. Sunt victime apare prima dată în INFO1.

Un oficial ucrainean a declarat că nu a existat niciun acord cu privire la ora la care ar putea începe joi discuțiile.

Putin a propus duminică negocieri directe cu Ucraina joi, la Istanbul, „fără nicio condiție prealabilă”. Kremlinul a păstrat suspansul privind cine va merge în Turcia până miercuri noapte. Atunci a anunțat că din delegație vor face parte consilierul prezidențial Vladimir Medinsky și ministrul adjunct al apărării Alexander Fomin.

Numele lui Vladimir Putin nu a apărut pe listă.

După ce Moscova a anunțat componența delegației, un oficial american a declarat că Trump nu va participa nici el. Liderul american declarase anterior că ia în considerare varianta de a merge la Istanbul.

Ce s-ar putea negocia la Istanbul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îl provocase pe Putin să participe la discuții „dacă nu îi este frică”.  Zelenski a spus anterior că va lua parte la discuții numai dacă va fi prezent și Putin.

În discursul său video nocturn de miercuri, Zelenski declarase că Ucraina va decide cu privire la pașii săi pentru discuțiile de pace din Turcia odată ce va exista claritate cu privire la participarea lui Putin.

„Răspunsurile la toate întrebările despre acest război – de ce a început, de ce continuă – toate aceste răspunsuri sunt la Moscova”, a transmis Zelenski.

„Cum se va termina războiul depinde de lume”, a adăugat el.

Zelenski susține o încetare imediată a focului de 30 de zile. Putin, însă, a declarat că dorește mai întâi să înceapă negocieri în cadrul cărora ar putea fi discutate detaliile unei astfel de încetări a focului.

CITEȘTE ȘI: Kaja Kallas: Nu cred că întâlnirea dintre Zelenski și Putin va avea loc cu adevărat

Articolul Negocierile de pace de la Istanbul: Donald Trump și Vladimir Putin au semnalat că nu vor participa apare prima dată în INFO1.