Cei mai entuziasmați au fost, ca de obicei, copiii. Medeea Dimcea ne-a spus că a venit pentru prima dată la un astfel de atelier.

,, Prima dată fac așa ceva, până acum doar cu acuarele, ca la copii. Mai întâi facem cu creionul, avem exemple și apoi aici avem ceară și avem un fel de linguriță cu un ac, niciodată nu am văzut așa ceva. Eu știu să desenez, dar îmi imaginez cei care nu prea desenează. Ne adună pe noi, ne încălzește, eu cred că e foarte interesant”, a spus o persoană.

La atelier au venit și persoane care nu sunt la prima experiență.

,,- Este destul de ușor dacă deja te-ai obișnuit cu asta. Un ornament floral

– Și ce semnifică? Cred că ar semnifica niște flori.  La început a fost destul de greu, nu eram obișnuită cu asta, trebuia și chișița să o țin corect, dar după aceea, cu timpul, am mai exersat și mi-a ieșit”, a adăugat altă persoană.

Participanții au fost ghidați pas cu pas de meșteri iscusiți.

,, Se strânge bine și, cu un bețișor, luăm culori și aplicăm pe ou, pe acest șervețel, haotic, cum dorești”, a menționat Lidia Cioban, meșter popular.

Ulterior, meșterul le-a vorbit despre tehnici, ornamente și importanța păstrării tradițiilor.

,, Ornamentele sunt tradițiile noastre românești, moldovenești, pe care le promovăm și vrem să le ducem mai departe. Asta și este încondeierea, ca o picătură, adică niște picături de sânge pe ou, iar culoarea roșie este culoarea Domnului”, a adăugat Lidia Cioban.

Reprezentanții muzeului spun că atelierul nu este doar o lecție de desen, dar este și o formă de rezistență culturală prin care meșteșugul încondeierii este revitalizat.

,, Încondeierea ouălor, acest meșteșug a dispărut din peisajul cultural al țării odată cu instaurarea regimului sovietic, dar muzeografii, știind și păstrând tradiția, împreună cu meșterii, au încercat să revitalizeze acest meșteșug prin intermediul atelierului de creație.  Sunt 24 de ani de când, an de an, chiar și în perioada pandemică, s-a organizat acest atelier, unde toți doritorii care vor să învețe acest meșteșug vin, îl învață și îl promovează mai departe”, a spus Elena Gumenea, șefa Secției relații cu publicul din cadrul Muzeului de Etnografie.

Încondeierea ouălor de Paște este o tradiție străveche, practicată în țările din Europa Centrală și de Est.

Articolul Tradiții pascale la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Capitală: atelier de încondeiere a ouălor apare prima dată în INFO1.

Informația despre redenumirea Muzeului Istoriei GULAG în Muzeul Memoriei a fost anunțată inițial de criticul de artă Ksenia Korabelnikova pe canalul său de Telegram. O sursă a agenției Interfax a confirmat că proiectul este real și că angajații instituției au fost deja informați. Deschiderea noului muzeu este planificată pentru anul 2026. La conducerea instituției a fost numită Natalia Kalashnikova, care din aprilie 2025 dirigează muzeul „Smolenskaia Kreposti”.

Potrivit autorităților din Moscova, noua instituție va avea la bază materiale de arhivă din cadrul proiectului „Fără termen de prescripție”. În descrierea acestuia se precizează că expoziția va aborda etapele crimelor de război comise de naziști.

Oficial, activitatea muzeului GULAG a fost suspendată încă din noiembrie 2024 din cauza unor încălcări ale normelor de securitate la incendiu. Apărătorii drepturilor omului au subliniat atunci că prin închiderea instituției se vreau ștergerea memoriei istorice despre crimele de stat din perioada sovietică și justificarea acțiunilor lui Iosif Stalin.

„Pericolul despre care noi am vorbit și am avertizat devine realitate. De aceea, toți cei care lucrează cu acest trecut, obligă ca acesta să nu fie uitat, nu sunt convenabili [Kremlinului n.r]. Muzeul „GULAG” este în această listă, da și nu doar acesta. În această listă sunt noi toți, oamenii obișnuiți, toți cei care nu vor să renunțe la memoria sa”, a spus Elena Jemkova, director executiv al Societății Internaționale ,,Memorial”.

Muzeul Istoriei GULAG funcționa din 2001 și era singura instituție de stat din Rusia dedicată exclusiv victimelor represiunilor staliniste. Acolo erau expuse documente, obiecte personale și mărturii ale celor persecutați. În 2021, muzeul a fost desemnat drept cel mai bun din Europa.

Închiderea definitivă a instituției are loc în paralel cu o inițiativă legislativă în Duma de Stat. Un grup de deputați a propus un proiect de lege privind prevenirea „eschivării de la obligația de a apăra patria” și a „denaturării adevărului istoric”. Documentul prevede crearea unui registru oficial al persoanelor care răspândesc „istorii distorsionate”, fără a defini clar acest termen. Proiectul a fost deja votat în primă lectură.

Articolul Singurul muzeu din Rusia dedicat milioanelor de victime ale represiunilor sovietice urmează să fie închis definitiv apare prima dată în INFO1.

Invitaţi de pe patru continente, printre care premierul Greciei sau prinţul moştenitor al Omanului, au fost primii care au putut admira în toată splendoarea Marele Muzeu Egiptean. La ceremonie a participat şi ministrul Apărării, aflat în Egipt pentru a semna un acord privind cooperarea militară între cele două ţări. Pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, autorităţile au expus 50.000 de artefacte provenite de la 30 de generaţii de faraoni, notează Observatornews.

„Acesta este cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații, civilizația egipteană, a cărei strălucire și grație nu se estompează niciodată. Acest edificiu glorios nu este doar o casă pentru păstrarea relicvelor prețioase, ci mai degrabă o mărturie vie a geniului egiptean”, a declarat Abdel-Fattah el-Sisi, preşedintele Egiptului.

Spectaculos la interior, muzeul a fost eclipsat o singură seară de spectacolul din afara lui. Dronele au recreat faraoni, piramide şi sarcofage, iar focurile de artificii au luminat cerul.

„Anul trecut, muzeul a deschis publicului 12 galerii, dar după această mare deschidere, cel mai prețios artefact al țării va fi în sfârșit expus: sicriul aurit al regelui Tutankhamon. Sicriul a trecut printr-un proces de restaurare de 8 luni, o premieră de la descoperirea mormântului, acum peste 100 de ani”, a transmis Fay Abuelgasim, jurnalistă Associated Press.

Guvernul egiptean speră că muzeul va atrage cinci milioane de turişti anual, lucru care va ajuta la refacerea industriei turistice şi a economiei, ambele afectate puternic de pandemia Covid. Marele Muzeu Egiptean va fi deschis publicului de marţi.

Articolul Moment istoric la Giza, unde a avut loc inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean. 50.000 de artefacte expuse în fața lumii apare prima dată în INFO1.

Reprezentanții Ministerului Culturii afirmă că proiectul are ca scop stimularea curiozității copiilor față de cultură, istorie și cunoaștere, oferind în același timp un mediu atractiv și prietenos pentru toți vizitatorii.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii, prezent la inaugurarea expoziției, a menționat că acest  proiect are drept obiectiv atragerea tinerei generații în sălile de muzeu.

 „Muzeul de astăzi nu vorbește doar despre trecut, ci și despre prezent și, desigur, despre viitor. Inițiativa Muzeele Viitorului, desfășurată în Republica Moldova, are un scop major: să inspire modernizarea și să promoveze noi forme de povestire pentru temele abordate în muzee. Este un proiect menit să atragă tânăra generație în sălile de muzeu, iar prezența numeroasă a tinerilor la inaugurarea acestei expoziții este o mare bucurie. Cea mai importantă misiune a acestui proiect este asigurarea continuității, iar noi, în cadrul ministerului depunem toate eforturile pentru ca astfel de expoziții inovatoare să fie reflectate și în legislația Republicii Moldova.”

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava, a precizat că acesta este cel de-al treilea proiect implementat la Muzeul Național de Istorie, în cadrul proiectului Muzeele Viitorului, implementat cu susținerea Ministerului Culturii, a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și a Proiectului USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală.

Șeful proiectului USAID, Kirk Ramer, a  remarcat că proiectele de acest tip joacă un rol esențial în consolidarea atractivității turistice a Moldovei prin diversificarea experiențelor culturale și educative disponibile vizitatorilor.

„Muzeul de Afară” a fost realizat de designerul industrial Mihai Stamati împreună cu  o echipă de designeri de produs și artiști din diferite localități ale țării,

Ne-am propus să realizăm o instalație exterioară – un spațiu care să atragă vizitatorii în curtea muzeului și, treptat, să-i îndrume în interior. Ideea este să captăm atenția copiilor, dar și a adulților, și să îi inspirăm să exploreze muzeul, căutând printre rafturile mici originalele pieselor expuse în exterior. Am ales colecțiile cele mai delicate și mai puțin observate de obicei: vase sfero-conice de mici dimensiuni, câțiva tăurași, oițe, căprițe și căței modelați cu mult timp în urmă, poate chiar de copii sau de adulți, având scopuri mitologice. Am creat aceste obiecte la scară mare, astfel încât să poată fi atinse, urcate, sau să se poată juca copiii pe ele – o interacțiune care nu este posibilă cu colecțiile din muzeu. Scopul nostru este să aducem ceva nou: o reinterpretare a acestor obiecte antice, transformate în structuri de joacă supradimensionate”, a explicat designerul.

Instalațiile expoziției sunt inspirate de vasele mici sfero-conice din secolul XIV și figurinele de ceramică din cele mai îndepărtate timpuri.

Prin combinația de materiale naturale – lemn, beton, metal și rășină – acestea creează un complex ludic ce explorează multiple modalități de joacă și învățare. Instalațiile sunt dotate cu elemente interactive ce includ fascicule de lumină, „geamuri” din rășină colorată, detalii vegetale, precum frunze, semințe, și imitații de fosile, cum ar fi scoici și pești.

Articolul FOTO Expoziția „Muzeul de Afară”, inaugurată la una din cele mai importante instituţii muzeale din țară apare prima dată în INFO1.

Articolul Noi reglementări pentru muzee: Accent pe digitalizare și muzee virtuale apare prima dată în INFO1.

Ina Bilețchi este de meserie profesoară de limba română, dar de mai mulți ani conduce Școala de Arte „Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din orășelul Cornești, raionul Ungheni.

Profesoara a decis să deschidă în incinta instituției un muzeu inedit în care expune obiecte pe care le adună deja de 30 de ani de prin toată țara, dar și din România și Bucovina. Obiectele adunate de-a lungul anilor în acest muzeu sunt mărturii ale vieții și meșteșugurilor folosite de strămoșii noștri.

Cea mai mare colecție și cea mai mare mândrie a muzeului sunt prosoapele albe brodate care datează din 1950, dar și cele pe pânză neagră care au peste 100 de ani.

Directoarea școlii a adunat și zeci de obiecte minuscule, din lemn și lut, folosite pe timpuri în bucătărie.

Din obiectele vechi, chiar foarte vechi am această râșniță, strămășii o foloseau pentru măcinatul zahărului, pe ici se introducea, pe ici se strângea cafeaua sau zahărul.

Dragostea pentru obiecte vechi își are rădăcinile din copilărie. Ina Bilețchi ne-a povestit că, fiind orfană încă din fragedă copilărie, orice obiect vechi găsit de ea avea o valoare deosebită. Printre primele lucruri pe care le-a păstrat cu grijă au fost iile naționale cusute și brodate de către mama sa, care sunt și acum laq loc de cinste în muzeul său.

„Tata, fiind dirijor de fanfară, mai lucra pe la casa de cultură și, mergând pe la casa de cultură, îmi plăcea să amenajez câte un colț, un prosop, să fie frumos amenajat. În așa fel, inițial am început să colectez cămăși”, a spus Ina Bilețchi, colecționar.

De-a lungul anilor, Ina Bilețchi a adunat mii de obiecte, începând de la ii, catrințe, opinci, icoane, obiecte de meșteșugărit, până la covoare, vase și instrumente muzicale. Fiecare dintre acestea au fost adunate de la oameni. Pentru fiecare obiect nutrește o dragoste aparte, cunoscându-i istoria și locul din muzeu. Cei mai interesati de obiectele vechi și istoria lor sunt copiii, spune profesoara.

„Hai să facem astăzi o lecție în muzeu, cu toate clasele primare am făcut lecții aici în muzeu. Dacă i-aș aduce să îi întreb ce este obiectul ăsta și pentru ce este, toți copii vor ști, ei sunt bucuroși să afle cum se folosește, cum să sufle la instrument, să pună mâna, copii sunt impresionați”.

Cu fusul și furca în mână Ina Bilețchi, le arată de fiecare dată copiilor care intră în muzeu cum se confecționau hainele în trecut. Profesoara visează să construiască o Casă-muzeu în orașul Cornești, unde să primească vizitatori din toată țara.

„Foarte mult mi-am dorit sofcă, nu am avut sofcă, lada de zestre, nu m-am lăsat până nu am plecat în satul vecin, cu o mașină, m-am bucurat foarte mult că omul a vrut să mi-o dea am adus-o, foarte mult mi-am dorit, aici era ceva imitat. Și cel mai interesant că în sofcă era un țol și fotografia bătrânei de la care am luat sofca”.

Nu trece nicio zi ca ușa muzeului să nu fie deschisă pentru cei curioși să facă o incursiune în trecut, iar profesoara îi primește cu drag pe toți doritorii pentru a le arăta obiectele cu care se mândrește, pentru a le povesti istorii frumoase din trecut și pentru a le alinta urechile cu cântece populare.

Articolul Obiecte din trecut, adunate din toată țara la Muzeul din Cornești. Instituția deține exponate de peste un secol apare prima dată în INFO1.

Articolul Statuete din aur și bijuterii evaluate la un milion de euro, furate dintr-un muzeu din nordul Italiei apare prima dată în INFO1.

Oficialii au discutat diverse teme, cu un accent special pe un proiect de memorandum între cele trei entități: Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, și USAID Moldova.

Proiectul va face parte din patrimoniul Moldovei și va ajuta la dezvoltarea turismului, industriei și culturii, mai ales în zonele de la țară. Planul include lucrul cu două agenții naționale, Agenția Națională pentru Turism și Agenția Națională a Viei și Vinului, care vor juca un rol important în punerea în practică a acestor planuri.

Articolul În Moldova, ar urma să fie creat primul muzeu al vinului și viței de vie apare prima dată în INFO1.

Victor Organ a observat că multe dintre fotografiile vechi sunt pe cale de dispariție din cauza degradării și a decis să facă o arhivă proprie de fotografii. Astfel, a decis să ofere posibilitatea și publicului larg să aibă acces și a decis să le expună în muzeele regionale.

Prin programul „Muzeele Viitorului”, el a demarat în acest an procesul de colectare, digitalizare și restaurare a fotografiilor localnicilor din șase sate: Horești, Trușeni, Sofia, Mereni, Călărași și Taraclia. Sute de fotografii, selectate în baza criteriilor precum vechimea, istoria și procedeul artistic, au fost restaurate cu grijă. Prin acest proiect, Victor și-a propus să colaboreze cu muzeele regionale, pentru a actualiza expozițiile existente.

Inițiativa este unul dintre cele 10 proiecte câștigătoare ale programului „Muzeele Viitorului”, implementat de Centrul Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, susținut de Ministerul Culturii, USAID Moldova, Ambasada Suediei și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate Reziliență Rurală (RCRA).

Articolul Memoria vizuală a Moldovei: Sute de fotografii istorice au fost expuse în muzeele regionale apare prima dată în INFO1.

Guvernul mongol a menționat într-un comunicat că printre artefactele semnificative se numără o scrisoare a primului prim-ministru al Mongoliei, prin care se proclamă independența față de dinastia Manchu a Chinei, scrisoare aflată în prezent la British Library din Londra. De asemenea, documentul guvernamental menționează că artefacte legate de Rashid al-Din, om de stat persan care a servit la curțile mai multor conducători mongoli ai Persiei în secolele XIII și XIV, sunt păstrate la Muzeul din Edinburgh.

În ultimele decenii, multe țări, inclusiv fostele colonii ale imperiilor europene, au cerut returnarea artefactelor culturale și istorice luate cu ani în urmă, multe dintre ele găzduite în muzee reticente în a-și preda colecțiile. Mongolia a făcut recent câteva progrese în revendicarea artefactelor sale culturale. La începutul acestui an, Statele Unite au returnat fosile de dinozaur scoase din Mongolia, inclusiv craniul unui alioramus, o versiune mai mică a unui tiranozaur rex care a trăit acum 70 de milioane de ani, scrie Digi24

La un forum recent desfășurat în Rusia, Ministrul Culturii din Mongolia, Nomin Chinbat, a solicitat ajutorul Moscovei pentru a identifica și returna artefactele care au fost expediate în Rusia pentru cercetare și restaurare acum un secol. Printre acestea se numără artefacte datând din perioada dinastiei Hunnu, de acum 2.000 de ani, descoperite în Noyon Uul, locul de înmormântare, de către exploratorul rus Pyotr Kozlov în anii 1920.

Articolul Mongolia solicită Rusiei și Regatului Unit să-i restituie artefactele culturale importante apare prima dată în INFO1.