Locuitorii Capitalei consideră că aspectul istoric al orașului trebuie păstrat și transmis generațiilor viitoare.

”Este necesar să păstrăm acest patrimoniu, pentru că ne amintește de unde am pornit, care sunt legăturile noastre cu trecutul și care sunt rădăcinile pe care ne putem sprijini pentru a merge mai departe, păstrând în același timp istoria poporului nostru”.

”-Acesta este patrimoniul nostru istoric, istoria pe care trebuie să o cunoaștem, să o vedem și să o transmitem din generație în generație.

-Clădirile moderne și partea istorică a orașului sunt acum în armonie sau încă nu s-a ajuns la asta?

-Nu, încă nu există armonie. Orașul este eclectic și, din câte știu, acest lucru le place și străinilor. Este ceva foarte neobișnuit”.

În timp ce în capitală apar tot mai multe construcții moderne, clădirile istorice continuă să se degradeze. Muzeograful Liubov Coșman consideră că noile construcții transformă Chișinăul într-un oraș fără identitate arhitecturală clară.

”Acum vedem diferite tipuri de construcții în oraș, dar nu mai vedem stilul și viața acestui oraș, pentru că nu mai observ elemente de baroc sau de gotic. Clădirile sunt construite haotic”, Liubov Coșman, muzeografă a Muzeului de Istorie a Chișinăului.

Urbanistul Victor Chironda afirmă că arhitectura modernă ar trebui să completeze imaginea istorică a orașului, nu să o distrugă.

”Nu este doar o problemă de estetică, dar și una ce ține de identitatea orașului. Pentru autoritățile municipale, păstrarea patrimoniului istoric trebuie să fie o prioritate strategică, deoarece pierderea unor astfel de clădiri este ireversibilă, iar odată cu ele se pierde și identitatea orașului”, Victor Chironda, urbanist.

Și ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că protejarea monumentelor arhitecturale trebuie să reprezinte o prioritate pentru autorități.

”Există diferite cazuri. Sunt exemple în care vedem o combinație foarte reușită între clădirile moderne și cele istorice. Aici se vede rolul Consiliului Național al Monumentelor Istorice, care permite realizarea unor astfel de proiecte sau intervine acolo unde acestea sunt nepotrivite. Din păcate, avem și exemple negative”, Cristian Jardan, ministrul Culturii.

Prima atestare documentară a Chișinăului datează din 17 iulie 1436. De-a lungul istoriei, orașul a acumulat straturi arhitecturale diverse: de la amprenta Imperiului Rus și cea a perioadei interbelice românești, până la urbanismul sovietic și tendințele contemporane.

Articolul Chișinăul modern se ridică printre clădirile istorice ale Capitalei. Ce spun locuitorii despre dezvoltarea urbană apare prima dată în INFO1.

Lucrările la monumentele istorice vor deveni mai clare și mai transparente, în urma adoptării noului regulament. Va fi introdus un Raport de conformitate, care va evalua starea monumentului înainte de intervenție. Vor fi introduse reguli clare, privind documentele necesare, procedurile de examinare și modalitățile de contestare a deciziilor. Pentru o transparență crescută, în Consiliu vor fi incluși reprezentanți ai societății civile. De asemenea, se va stabili un număr fix de 13 membri, care vor primi o indemnizație lunară.

Citește și: Fostul cinematograf „Gaudeamus” din Chișinău a fost demolat

„În termen de trei luni luni, CNMI va prezenta Guvernului și societății un raport public privind activitatea pe care o desfășoară. Trebuie să producem soluții pentru a lupta cu ruinarea monumentelor, încă fără a îngreuna activitatea oamenilor de bună credință”, a spus premierul Dorin Recean.

Potrivit unui comunicat emis de Guvern, aceste măsuri urmăresc accelerarea procesului de avizare a intervențiilor asupra monumentelor istorice, creșterea transparenței și asigurarea unei protecții mai eficiente a patrimoniului cultural.

Vezi și: VIDEO 80 la sută din monumentele istorice din Chișinău sunt într-o stare avansată de degradare

Articolul Monumentele istorice vor fi protejate mai eficient. Guvernul a aprobat un nou regulament apare prima dată în INFO1.

Unii locuitori ai Capitalei consideră că vina principală o poartă autoritățile, care dau dovadă de nepăsare.

”Se află chiar în centrul capitalei si toti turiștii care vin prin parc, la bustul lui Ștefan Cel Mare și o văd și pe ea, ar trebui renovată, dar cred că în următorii ani nu va fi nimic.

-De ce?

-Așa e la noi”

”-Cum arăta pe vremuri, cât de frumoasă era?

-Era frumoasă, nu erau crăpături, avea o față curată, era o plăcere de a intra și de a trece pe lângă. Acuma când mergi nici nu îți este a întoarce capul să te uiți”

Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului cultural, susține că monumentul istoric trebuie readus la starea de altădată.

”Constatăm că clădirea are probleme de rezistență și arhitectul și inginerul trebuie să îi dea rezistență, pentru că este instituție publică și trebuie consolidată.Vedeți tot ce este de la corniș în sus trebuie să fie consolidat, restaurat, reconstituit. Sistemul de climă trebuie să plece din fasadă, trebuie să fie autentică așa cum am descoperit-o în imaginile de epocă”, Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului cultural.

Tot în centrul orașului Chișinău, pe strada București, se află și casa sculptorului Alexandru Plămădeală, cel care a realizat monumentul domnitorului Ștefan Cel Mare și bustul lui Alexei Mateevici. Deși clădirea are statut de monument istoric de categoria națională, casa arată jalnic, spun trecătorii.

”E un păcat că e o persoană care a contribuit la crearea de operelor de artă a poporului nostru și e un păcat”.

”Autoritățile lasă într-o parte clădirile istorice care ar putea să ne reprezinte iar persoanele de peste hotare ar putea să le vadă și noi să ne mândrim pentru noi este o mândrie”.

”Strategia culturii 20 aprobată în 2014 aici la Guvern, anexa 3 vorbea despre milioanele planificate pentru acest domeniu, însă au rămas doar milioane desenate nu și imolimentate, executate, valorificate pe destinația acestor monumente care statul are obligația să le conserveze, să le restaureze și să le pună în valoare. La nivel local legea spune că se alocă finanțare pentru patrimoniul cultural istoric iarăși ceea ce nu se întâmplă. Acest domeniul cu regret în ultimii 30 de ani rămâne abandonat”, Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului cultural

Și blocul I al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice este un monument istoric care se degradează pe zi ce trece. Administrația instituției spune că nu are bani pentru a repara clădirea.

”Clădirea este din 1906 și nu a fost reparată din anii 90, am schimbat acoperișul, am mai făcut câteva lucrări de întreținere dar, spre regret nu avem resurse financiare fiindcă noi suntem finanțați din bugetul de stat după numărul de studenți, surse alternative ca contracte nu avem și aici, nu putem să facem o restaurare”, Victoria Melnic, rector AMTAP.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, recunoaște că imobilul reprezintă un risc major pentru studenți, dar susține că se caută o nouă locației pentru Academie. Totuși, ministrul nu a oferit alte detalii.

”Nu este proiectată pentru activitatea academică în mare parte această activitate mutilează și modifică esența acestui monument. Este o problemă complexă dacă noi identificăm un alt spațiu și evacuăm studenții din această clădire incuiem și nu începem un proces de restaurare asta va însemna și o degradare și mai rapidă și vandalizare a clădirii”, Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

Am întrebat responsabilii de la Ministerul Culturii care va fi soarta acestor monumente istorice, însă răspunsul a fost unul neașteptat. Ministerul Culturii trebuie doar să verifice corectitudinea restaurării monumentelor.

”Toate necesită intervenție imediată, dar asta nu înseamnă că trebuie să intervenim imediat în panică și disperare. Noi punem accent pe corectitudinea intervenției, pe utilizarea monumentului ceea ce este un element important, fiindcă starea în care au ajuns monumentele în mare parte se explică prin utilizarea neconformă a clădirii pentru activitățiile care sunt amplasate”, Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

În municipiul Chișinău sunt 758 de imobile cu statut de monument istoric, dintre care 305 sunt cu statut national, iar 453 sub protecția autorităților locale.

Articolul VIDEO 80 la sută din monumentele istorice din Chișinău sunt într-o stare avansată de degradare apare prima dată în INFO1.