După examenul din 12 iunie, absolvenți, părinți și profesori au transmis Ministerului Educației două petiții privind două subiecte care, în opinia autorilor, au fost prea dificile. Potrivit acestora, rezolvarea lor a consumat prea mult timp și a afectat desfășurarea întregului examen. Elevii susțin, de asemenea, că testul a fost semnificativ diferit de modelele pe baza cărora s-au pregătit pe parcursul anului. Prin petiții, aceștia au solicitat modificarea baremului de transformare a punctajului în note, pentru a compensa gradul de dificultate al testului.

Ministrul Educației, Dan Perciun, afirmă însă că datele analizate contrazic afirmațiile elevilor privind dificultatea excesivă a subiectelor. El a subliniat că, în procesul de evaluare, contează nu doar răspunsul final, dar și modul de rezolvare a exercițiilor.

,,Ceea ce este important să știm este că, de fapt, complexitatea unui item nu este determinată doar de formularea acestuia, dar și de baremul de evaluare. lar baremul în ultimii ani este construit în așa fel încât să avantajeze elevul. Dăm puncte nu doar pentru soluția corectă, dar și pentru tot drumul parcurs pentru a ajunge acolo”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Ministerul Educației susține că subiectele contestate de absolvenți nu au fost mai dificile decât cele din anii precedenți.

În acest an, peste șapte mii de candidați de la profilul real au susținut examenul la matematică. Sesiunea de bacalaureat 2026 se va încheia pe 19 iunie.

Articolul Ce spune Ministerul Educației despre notarea la examenul de Bacalaureat la matematică după valul de nemulțumiri apare prima dată în INFO1.

Potrivit instituției, alți 28 de absolvenți au primit câte trei note de zece. Totodată, 999 de elevi au fost notați cu zece la două probe.

Ministerul Educației precizează că notele de zece au fost acordate din oficiu în baza certificatelor care atestă competențe lingvistice în limbi străine, competențe în domeniul informaticii sau competențe de comunicare în limba română pentru alolingvi. De asemenea, de aceste facilități beneficiază elevii premiați la olimpiade republicane și internaționale.

În sesiunea de bacalaureat 2026, 3.791 de elevi au primit nota zece din oficiu la proba de limbă străină, 1.136 de elevi la informatică, iar 115 elevi la proba de limba și literatura română pentru alolingvi.

Reprezentanții Ministerului Educației susțin că aceste rezultate reflectă performanțele academice ale elevilor și contribuie la promovarea excelenței în sistemul educațional.

Articolul Excelență în educație. Patru absolvenți vor susține o singură probă la bacalaureat apare prima dată în INFO1.

,,Direcțiile depind astăzi foarte mult de Consiliile raionale, iar consiliile raionale sunt organe politice și atunci deciziile direcțiilor sunt influențate și pe alocuri sabotate. De exemplu pe grădinițe avem raioane care sută la sută din directorii de grădinițe sunt interimari. Sunt oameni care sunt ținuți în această incertitudine pentru că sunt mai ușor de controlat de autoritatea publică locală”, a subliniat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării (MEC).

Deasemenea, reforma va oferi o mai bună gestionare a cadrelor didactice.

,,Avem direcții astăzi, unde 75 la sută din funcții sunt vacante pe zona de funcționari publici. În medie 30 la sută sunt vacante în direcțiile de învățământ. Nu au suficient personal ca să-și poată executa pe deplin atribuțiile. Avem situații când un funcționar din direcție îi revine la 5 școli și avem situații când este un funcționar pe școală. Această schimbare va permite să creștem salariile, să avem o recrutare mai competitivă”, a adăugat ministrul Dan Perciun.

Reforma ,,Restart în educație” a fost anunțată recent de ministrul Educației și Cercetării și urmează să fie implementată până la sfârșitul acestui an. Aceasta a fost mărul discordiei între minister și primarul Capitalei Ion Ceban. Din acest motiv, joi, edilul a dat buzna în sala de plen și a încercat să suțină un discurs de la tribună. El a refuzat să părăsească sala și a fost scos cu forța de către agenții Serviciului Protecție și Pază de Stat. Ceban a vrut să vorbească în Parlament despre inițierea unui Referendum privind reforma administrativ teritorială și reforma „Restart în educație”, chiar dacă are reprezentați în Legislativ.

Articolul Crearea Agențiilor Teritoriale pentru Educație va contribui la depolitizarea deciziilor din domeniu, spune Dan Perciun apare prima dată în INFO1.

Campania se va desfășura în perioada februarie–mai și își propune să îi ajute pe absolvenți să cunoască oferta educațională a instituțiilor de învățământ superior din țară.

Potrivit Ministerului Educație, obiectivul strategic este ca, până în anii 2028–2029, șapte din zece absolvenți de liceu să aleagă să studieze în Republica Moldova. Ministrul Dan Perciun a declarat că autoritățile vor continua investițiile în universități, cămine, laboratoare și săli de studii, pentru a oferi tinerilor condiții mai bune de învățare.

În cadrul campaniei, elevii vor participa la tururi ghidate în universități, întâlniri cu profesori și studenți, precum și la activități de orientare în carieră. În luna februarie, liceeni din Chișinău vor vizita opt instituții de învățământ superior, iar elevii din Bălți vor avea, la rândul lor, vizite organizate la universitatea din oraș.

De asemenea, aproximativ 6.800 de elevi din raioane vor participa, în lunile martie și aprilie, la tururi organizate în universități, în zilele de sâmbătă sau în vacanță. Reprezentanții universităților vor merge și în licee pentru a prezenta ofertele educaționale și regulile de admitere.

Totodată, vor fi organizate târguri educaționale în opt centre raionale: Edineț, Cahul, Bălți, Căușeni, Soroca, Hîncești, Ungheni și Orhei. Acolo, elevii vor putea afla informații despre programele de studii, vor beneficia de ghidare în carieră și vor discuta cu specialiști din diverse domenii.

Campania „Învață în Moldova” a fost lansată în premieră în 2025. Potrivit datelor oficiale, anul trecut numărul studenților înmatriculați la universitățile din țară a crescut cu 11%, comparativ cu 2024.

Articolul Ministerul Educației lansează a doua ediție a campaniei „Învață în Moldova”. Ce activități vor fi organizate apare prima dată în INFO1.

Vehiculele vor ajunge în 13 raioane. Daniela Corciumari, șefa Direcției de Învățământ Soroca, a precizat că zilnic aproximativ 1.200 de elevi din raion fac naveta la școală cu microbuzul.

,, Am primit foarte multe solicitări din partea părinților pentru a-și transporta copiii la o școală mai bună, dar nu am putut să le satisfacem, deoarece nu aveam transportul necesar. Iată că, după cum a asigurat domnul ministru, de luni acesta va fi pus pe rută”, a spus Daniela Corciumari.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, aproximativ 20.000 de elevi din Republica Moldova folosesc zilnic microbuzele pentru a ajunge la școală. Ministrul a dat asigurări că anul viitor vor mai fi cumpărate încă 50 de vehicule.

,, Un mijloc de transport modern, dotat cu tot ce este necesar pentru un copil, poate însemna deseori șansa de a-și descoperi potențialul și de a-și dezvolta competențele necesare pentru a deveni un adult, cum se spune la noi. Ne dorim foarte mult să asigurăm pentru toți copiii asemenea condiții”, a adăugat Dan Perciun.

Microbuzele au fost cumpărate de Ministerul Educației și Cercetării și au costat aproximativ 24 de milioane de lei. Vara trecută, alte zece microbuze școlare, moderne și sigure, au fost achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Promovarea educației de calitate și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”, implementat de PNUD și UNICEF. Iar în anul 2024, alte 72 de microbuze școlare au fost achiziționate cu sprijinul Guvernului României și Guvernul Bulgariei și repartizate în toate raioanele țării.

Articolul Peste 700 de elevi vor ajunge la școală în siguranță. Ministerul Educației a cumpărat vehicule pentru transportarea lor apare prima dată în INFO1.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, spune că în prezent nu există o claritate în ceea ce ține de proiectul Stadionului Național.

”La Ministerul Infrastructurii nu există absolut nimic legat de stadioane la etapa actuală. În fiecare an bugetele se schimbă. În bugetul pentru 2025, acești bani nu au fost prevăzuți.
– Dar pentru 2026?
– La fel. Noi nu avem astfel de proiecte. Nu există un astfel de proiect și discuții la acest capitol. Vor fi eu cu cel mai mare drag, pentru că în realitate tot ce ține de sport, de tineret de promovare este o prioritate pentru Moldova. Și noi vom începe să lucrăm cu ministerul educației, pentru că el este responsabil.
– Adică așteptați o inițiativă de la ministerul educației ?
– Exact. Noi suntem ministerul care implementăm proiectele la celelalte ministere.”, a spus ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

”Am avut o discuție cu domnul Bolea la acest subiect. Deci vedem cum reușim în bugetul pentru 2026 să găsim aceste resurse doar pentru acest studiu.”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Lucrurile s-au împotmolit la studiul de fezabilitate, asta după ce în iunie 2024, Federația Moldovenească de Fotbal a achitat din propriile surse studiul de prefezabilitate, iar rezultatele acestuia au fost prezentate într-o conferință comună cu reprezentanții Guvernului.

„Astăzi, punem temelia unui stadion care nu va fi doar o arenă sportivă, ci un simbol al unității noastre naționale. Aici se vor scrie noi povești de succes, aici vor crește noi eroi, aici vom învăța împreună ce înseamnă să crezi în tine și în echipa ta. La acest stadion vom trăi împreună emoțiile victoriei și vom găsi puterea de a merge mai departe. Construcția stadionului face parte dintr-un efort mai larg al Guvernului, pentru a susține și promova sportul.”, spunea atunci ministrul Educației, Dan Perciun.

Înainte de a construi ceva, este nevoie de un studiu de fezabilitate. Este vorba despre un document care evaluează capacitatea proiectului de a îndeplini anumite cerințe tehnice. De asemenea, tot el conține informații ce susțin rentabilitatea investiției. Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării, Andrei Spînu, spune că cele 10 milioane de lei pentru studiu au fost identificate, înainte de plecarea sa de la minister.

”Când am plecat de la Guvern erau identificate și acele 10 milioane de lei pentru studiul de fezabilitate din fondul Dezvoltare Național de Dezvoltare Regională. Urmează ca noul Guvern să decidă. Dacă decizia va fi că nu se continuă atunci nu se vor găsi bani. Eu sper ca acest proiect să aibă continuitate. Să fim pregătiți cu studiul de fezabilitate, eventual proiectare și să găsim surse financiare. Dacă vom face lucrurile vorect putem găsi și parteneri privați.”, spunea Andrei Spînu.

Iar fostul prim-ministru, Dorin Recean, a promis personal membrilor echipei naționale de fotbal că Stadionul Național va fi gata în cinci ani.

”În cinci ani vom avea un stadion de categoria 4 UEFA de 20-25 de mii de persoane. Și realist, toate etapele care trebuie să le parcurgem, în cinci ani vom avea un stadion conform standardelor UEFA.”, declarat anterior fostul prim-ministru, Dorin Recean.

Acum lucrurile nu sunt tocmai definitivate și nu există o claritate dacă proiectul va fi dus până la capăt.

”Priorități sunt și altele, dar acesta este unul care trebuie menținut pe agendă. Trebuie să valorificăm oportunitatea instrumentului unui parteneriat-public privat cum s-a făcut în Albania, de exemplu.
– Domnul Perciun a declarat anterior că acele 10 milioane de lei pentru studiul de prefezabilitate nu vor fi alocate în acest an.
– Haideți să avem o discuție și după…
– Dar când?
– Acum nu știu.”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În Parlament, pe lista PAS au acces doi deputați cu trecut sportiv. Vice-campioana olimpică la lupte, Anastasia Nichita, susține că țara noastră ar trebui să aibă un stadion național.

”Evident. Cu siguranță. Asta o să contribuie și la bugetul federațiilor și la bugetul de stat și dezvoltarea Moldovei pe plan internațional.”, a declarat deputatul PAS, Anastasia Nichita.

Și dublul campion al Republicii Moldova la fotbal, Maxim Potîrniche, susține ideea, însă este mai reticent atunci când vine vorba de sursele financiare necesare. Dacă se va ajunge la etapa de construcție a stadionului, costurile ar putea ajunge la aproximativ 85 de milioane de euro.

”Republica Moldova trebuie să tindă să facă un parteneriat public privat. Să regîndim acest concept, pentru ca el să aibă o conotație pozitivă, pentru că am mai avut la nivel de stat un parteneriat public privat care nu a dat bine la public. S-a făcut cu anumite încălcări. Trebuie să construim opiective mari de infrastructură sportivă cu ajutorul agenților economici, pentru că acesta este viitorul nostru. Statul nu-și poate permite o asemenea investiție și nu cred că trebuie să o facă.”, a declarat deputatul PAS, Maxim Potîrniche.

Ideea edificării unui stadion național a apărut în vestiarul echipei naționale de fotbal după remiza, scor 1 la 1 cu Albania din noiembrie 2023. Potrivit estimărilor studiului de prefezabilitate, valoarea totală a proiectului de construcție a Stadionului Național este de aproximativ 85 de milioane de euro. Sursele potențiale de finanțare ar putea fi atât din partea Guvernului Republicii Moldova, cât și din partea sectorului privat, dar și a partenerilor externi. Stadionul Național ar urma să fie construit în preajma Arenei Chișinău din orașul Stăuceni, o suburbie a municipiului Chișinău, situată în apropierea sectoarelor Rîșcani și Ciocana.

Articolul Stadionul Național, tot pe hârtie: Proiectul nu a ajuns încă pe masa Ministerului Infrastructurii apare prima dată în INFO1.

Potrivit MEC, în urma licitațiilor publice au fost achiziționate utilaje pentru procesarea mecanică a alimentelor, aparate de gătit și tratament termic, frigidere, vitrine. Au fost procurate și mașini de spălat vase, mese și dulapuri din inox, hote, aparate de aer condiționat și boilere. De asemenea, au fost procurate și echipamente auxiliare, precum dozatoare de apă, uscătoare de mâini, cuptoare cu microunde și mobilier pentru spațiile de servire.

Valoarea contractelor atribuite variază între 0,9 și 24,0 milioane lei, în funcție de categoria de bunuri furnizate. Livrările sunt deja în curs, iar instalarea echipamentelor și mobilierului urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului, a precizat MEC.

Ministerul Educației a precizat că pentru suma rămasă, aproximativ 40,7 milioane de lei, au fost lansate noi proceduri de achiziții. Din acești bani urmează să fie procurat mobilier școlar, tehnică de calcul și birou etc.

Articolul Cantinele școlare din Chișinău, modernizate. MEC a cheltuit circa 58 de milioane de lei apare prima dată în INFO1.

MEC a precizat că, până în prezent, 403 instituții de învățământ s-au conectat la platforma MPay și pot primi donații. Dintre acestea, 101 instituții au beneficiat deja de contribuții financiare din partea părinților, absolvenților sau altor persoane fizice și juridice. Alte instituții se află în proces de aderare, iar lista acestora este actualizată constant.

„Instituțiile care beneficiază de donații sunt obligate să publice rapoarte semestriale privind utilizarea fondurilor, fie pe paginile web oficiale ale acestora, fie pe panourile informative”, a concretizat MEC.

Orice persoană poate contribui financiar la susținerea școlilor din Republica Moldova, utilizând MPay.

Instituțiile care doresc să se alăture acestei inițiative pot solicita conectarea, urmând pașii descriși AICI.

Serviciul guvernamental de plăți electronice MPay este un sistem modern, eficient și securizat.

Articolul Școlile din Republica Moldova pot primi donații direct prin MPay apare prima dată în INFO1.

Pilotarea noii funcții se va face pe parcursul următoarelor zece luni.

„Proiectul vine să completeze eforturile MEC de a crea un mecanism sustenabil de incluziune pentru copiii de etnie romă. Împreună cu experții lucrăm la elaborarea unei curricule pentru educația accelerată, pentru copiii care niciodată nu au fost înscriși la școală, inclusiv cei de etnie romă”, susține Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la MEC.

Reprezentanții MEC spusn că mediatorii se vor ocupa și de incluziunea copiilor romi refugiați din Ucraina. E vorba de cei care se confruntă cu dificultăți suplimentare de integrare în instituțiile de învățământ din țara noastră.

Proiectul-pilot face parte din inițiativa „Facilitarea accesului și menținerii copiilor în afara educației, în special din comunitatea romă, prin Mediatori educaționali”. Inițiativa a fost derulată de UNICEF Moldova și Fundația pentru Dezvoltare din R. Moldova, cu sprijinul MEC.

Articolul Copiii, ajutați să se integreze în școli. Funcția de mediator educațional, pilotată în trei localități din țară apare prima dată în INFO1.

Testarea națională pentru clasele primare se va desfășura în perioada 12–21 mai. Elevii vor susține examene la limba și literatura română (pentru alolingvi) pe 12 mai, la matematică pe 14 mai, la limba de instruire pe 19 mai, iar la limba maternă (ucraineană, bulgară sau găgăuză) pe 21 mai.

Examenele de absolvire a gimnaziului vor avea loc între 4 și 15 iunie. Prima probă, la istoria românilor și universală, va fi pe 4 iunie, urmată de matematica pe 8 iunie, limba de instruire pe 11 iunie și limba română pentru alolingvi pe 15 iunie.

Sesiunea de bacalaureat 2026 va începe pe 2 iunie și se va încheia pe 19 iunie. Elevii vor susține examene la limba și literatura română (2 iunie), limba de instruire (5 iunie), limba străină I (9 iunie), matematică, istorie, arte sau sport – în funcție de profil (12 iunie). Disciplinele la alegere sunt programate pentru 16 iunie. Proba la limba maternă (ucraineană, bulgară sau găgăuză) va avea loc pe 19 iunie.

Articolul A fost aprobat orarul examenelor naționale pentru anul de studii 2025–2026 apare prima dată în INFO1.