Ei nu dețineau documente justificative pentru prezența în zonă.

În cadrul verificărilor extinse, în apropiere de localitatea Costuleni au fost identificați alți doi bărbați, cetățeni români, ascunși în vegetație lângă un autoturism cu numere de înmatriculare italiene.

Potrivit autorităților, aceștia urmau să primească câte 2.500 de euro pentru a-i ajuta pe cetățenii din Sri Lanka să treacă ilegal frontiera. La fața locului au fost depistate și opt plăci de polistiren. Acestea  ar fi urmat să fie utilizate pentru traversarea înot a râului Prut.

Judecătoria Ungheni a emis mandate de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele celor doi cetățeni români. Vehiculul implicat a fost indisponibilizat, în vederea confiscării.

Conform legislației în vigoare, organizarea migrației ilegale se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și cu amendă între 6.000 și 8.000 de unități convenționale.

Articolul Doi cetățeni din Sri Lanka, opriți la frontiera moldo-română. Poliția de Frontieră a reținut și două călăuze române apare prima dată în INFO1.

Străinii, însă, intenționau să ajungă în spațiul european, printr-o schemă ilegală pusă la cale de trei cetățeni moldoveni.

Tentativa a fost contracarată la frontiera de stat.

„Datorită măsurilor speciale de investigație efectuate și schimbului rapid de informații între structurile regionale ale Poliției de Frontieră, grupul a fost identificat și reținut înainte ca infracțiunea să fie consumată”, informează Procuratura Generală.

În momentul reținerii, au fost descoperite și două bărci gonflabile pregătite pentru traversarea ilegală a râului Prut, precum și mijlocul de transport cu care victimele urmau a fi transportate pe teritoriul Republicii Moldova.

Cetățenii moldoveni au fost plasați în arest preventiv pe 30 de zile, fiind suspectați de organizarea unei scheme de migrație ilegală.

Cetățenii străini au fost expulzați în țările lor de origine.

Alte persoane implicate în această schemă urmează a fi identificate în cadrul acțiunilor de urmărire penală.

Articolul VIDEO Trei cetățeni moldoveni, arestați pentru 30 de zile. Ar fi pus la cale o schemă de migație ilegală apare prima dată în INFO1.

Lilian Carp a declarat că individul a venit în Moldova în anul 2020, prin regiunea transnistreană. În mai 2022 el a solicitat azil pe teritoriul țării noastre. Imediat după asta, Biroul Migrație și Azil a inițiat procedurile de verificare.

„SIS a oferit informații că cetățeanul este în căutare internațională și că trebuie să fie respins dreptul de azil pe teritoriul țării. IGM trebuia să întreprindă procedura specială în raport cu el. Urmează să se întreprindă măsuri în vederea persoanelor care au perfectat actele acestor cetățeni, de ce nu a fost aplicată procedura specială”, a spus Carp.

Lilian Carp spune că Inspectoratul General pentru Migrație urmează să desfășoare o anchetă internă pentru a verifica dacă angajații au acționat corect în raport cu dosarul cetățeannului turc ucis la Chișinău.

Amintim că, miercuri, 10 iulie, în sectorul Rîșcani al capitalei a fost comis un omor. Un bărbat care se deplasa pe o bicicletă electrică a tras câteva împușcături în direcția unui cetățean turc care se afla la o terasă din oraș. În urma rănilor, victima a decedat pe loc.

Pe acest caz a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracțiunii de omor comis cu deosebită cruzime.

Două indivizi au fost reținuți fiind bănuiți de complicitate, însă atacatorul este încă în libiertate.

Bărbatul împușcat era căutat prin intermediul Interpol de către autoritățile de drept ale Regatului Unit al Marii Britanii, unde fusese condamnat la 21 de ani de detenție  pentru deținerea armelor de foc și muniții, trafic de droguri, dar și pentru conducerea unei organizații criminale.

Articolul Anchetă internă la Inspectoratul General pentru Migrație în cazul cetățeanului turc ucis la Chișinău apare prima dată în INFO1.

Cele 15 ţări, între care Italia şi Grecia, însă nu şi Ungaria, vor să meargă mai departe decât pactul privind migraţia adoptat recent de UE, care înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar.

Ele cer Comisiei Europene „să identifice, să dezvolte şi să propună noi mijloace şi noi soluţii pentru prevenirea imigraţiei ilegale în Europa”, potrivit acestei scrisori consultate de AFP.

Prin urmare, ele cer mecanisme care să permită „detectarea, interceptarea şi, în caz de primejdie, salvarea migranţilor pe mare şi aducerea acestora într-un loc sigur într-o ţară parteneră din afara UE, unde se pot găsi soluţii de durată pentru aceşti migranţi”.

Cele 15 ţări semnatare sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia şi România.

Ele fac referire, de asemenea, la acordul pe care Italia l-a încheiat recent cu Albania pentru a trimite migranţii salvaţi în apele italiene în această ţară candidată la aderarea la UE, astfel încât cererile lor de azil să poată fi procesate acolo.

Cele 15 ţări sugerează totodată posibilitatea de a transfera mai uşor solicitanţii de azil în ţări terţe, astfel încât cererile lor să poate fi analizate acolo.

Legea europeană prevede că un imigrant care soseşte în UE poate fi trimis într-o ţară din afara blocului comunitar unde ar putea solicita azil, cu condiţia să aibă o legatură suficientă cu această ţară terţă, ceea ce exclude în acest stadiu un model de tip Marea Britanie/Rwanda.

„Aplicarea conceptului de ‘ţară terţă sigură’ în dreptul european privind azilul trebuie reevaluată„, scriu ţările semnatare.

Într-o manieră mai generală, aceste ţări doresc creşterea numărului acordurilor cu ţări terţe situate de-a lungul rutelor migratorii, dând ca exemplu parteneriate deja încheiate, precum cel cu Turcia în cazul refugiaţilor sirieni în 2016.

„Încurajăm stabilirea de parteneriate cuprinzătoare, reciproc avantajoase şi durabile cu ţările partenere cheie de-a lungul rutelor migratorii”, au mai scris cele 15 ţări semnatare. A

Articolul 15 state membre ale UE cer ”noi soluţii” pentru transferul migranţilor către ţări terţe apare prima dată în INFO1.

Amintim că Finlanda a închis frontiera cu Rusia la sfârşitul anului trecut, din cauza fluxului tot mai mare de azilanţi, acuzând Moscova că se află în spatele migraţiei. Moscova a negat acuzațiile.

Motivul invocat de finlandezi pentru închiderea punctelor de trecere a frontierei cu Rusia a fost explicat prin faptul că în luna noiembrie, pe teritoriul Finlandei din Rusia au ajuns circa 900 de azilanţi din ţări cum ar fi Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria sau Yemen; anterior, conform datelor grănicerilor.

Articolul Finlanda prelungește blocada la frontiera cu Rusia apare prima dată în INFO1.

„20 decembrie 2023 va rămâne în istorie. Ziua în care UE a ajuns la un acord istoric privind un nou set de norme pentru gestionarea migrației și a solicitărilor de azil. Europa a sfidat încă o dată toate obstacolele. Sunt foarte mândră de faptul că, prin Pactul privind migrația și dreptul de azil, am obținut rezultate și am oferit soluții”, a spus ea.

Pactul privind azilul și migrația, înaintat de Comisia Europeană în septembrie 2020, reprezintă o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul propunerii anterioare, din 2016, venite în urma crizei refugiaților, scrie hotnews.

Acesta include controale mai stricte la sosirea migranților în UE, centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i trimite mai repede înapoi pe cei care nu au dreptul la azil și un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul țărilor aflate sub presiunea migrației.

Acordul politic mai trebuie totuși să fie aprobat în mod oficial de Consiliu (statele membre) și de Parlamentul European.

Obiectivul este ca toate textele să fie adoptate definitiv înainte de alegerile europene din iunie 2024, într-un moment în care chestiunea imigrației domină dezbaterea politică în multe țări europene, pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreapta și populiste.

Cu toate acestea, reforma a atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.

Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Save the Children, au scris o scrisoare deschisă negociatorilor pentru a-i avertiza asupra riscului de a vedea cum pactul privind migrația va duce la „un sistem prost conceput, costisitor și nemilos”.

Articolul UE a ajuns la un acord privind gestionarea migranților apare prima dată în INFO1.