Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, incidentul reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor.

„Republica Moldova solicită Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor”, a transmis instituția, care a calificat asemenea acțiuni drept inacceptabile.

MAE a anunțat că, în calitate de măsură de răspuns, un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata.

Poliția a fost sesizată de un localnic din satul Chiștelnița, raionul Telenești, despre depistarea unei drone căzute la sol, la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, nu au fost raportate victime. Oamenii legii au încercuit perimetrul și au luat măsuri pentru protejarea localnicilor. La fața locului urmau să ajungă specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care să examineze aparatul de zbor și să stabilească toate circumstanțele incidentului. Poliția a îndemnat cetățenii să nu se apropie de aparatele de zbor căzute, de fragmentele acestora sau de alte obiecte suspecte și să nu le atingă. Oamenii sunt sfătuiți să păstreze distanța și să evite zona până la finalizarea verificărilor.

Anterior, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale a informat că un aparat de zbor fără pilot a traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în contextul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Potrivit instituției, drona a fost detectată la ora 13:59, venind din direcția localității Verhnia Slobidka, regiunea Vinița din Ucraina, și îndreptându-se spre localitatea Frunzeuca, raionul Camenca, din regiunea transnistreană. La ora 14:10, aparatul de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare a spațiului aerian, în apropierea localității Pepeni, raionul Sîngerei. Centrul Operații Aeriene a precizat că monitorizează în continuare spațiul aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii. Autoritățile nu au precizat, în informațiile prezentate, dacă drona depistată la Chiștelnița este aceeași cu aparatul de zbor detectat anterior în apropiere de Pepeni.

Articolul Chișinăul declară persona non grata un diplomat rus după ce o dronă cu explozibil a căzut în Telenești apare prima dată în INFO1.

Ministerul rus de Externe a reacționat la expulzarea diplomaților și a avertizat că „reacția va fi inevitabilă”. Austria este de mai mult timp în alertă din cauza suspiciunilor de spionaj rusesc. La mijlocul lunii august, Ministerul Apărării i-a avertizat pe militari că Rusia ar putea încerca să-i recruteze și le-a cerut să raporteze orice contact suspect. Suspiciunile vizează și sediul Ambasadei Rusiei din Viena. Localnicii au reclamat că aud zgomote pe acoperișul clădirii, unde sunt instalate mai multe antene. În martie, publicația Financial Times a scris că aceste antene ar putea fi folosite pentru interceptarea comunicațiilor NATO și ale altor organizații internaționale. Potrivit Ministerului austriac de Externe, la Ambasada Rusiei din Viena activează 48 de diplomați. Alți 23 de cetățeni ruși fac parte din misiunea permanentă a Rusiei pe lângă OSCE. De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în 2022, și până în prezent, Austria a expulzat cel puțin 18 diplomați ruși.

Articolul Austria expulzează patru diplomați ruși suspectați de spionaj. Cum a reacționat MAE de la Moscova apare prima dată în INFO1.

În data de 19 octombrie, deputatul Lilian Carp a declarat că traversarea ilegală a frontierei de către grănicerii ucraineni este un incident grav și că subiectul a fost discutat între autoritățile de la Chișinău și Kiev, iar Republica Moldova a transmis și o notă de protest în acest sens.

 „Din câte eu cunosc Ministerul Afacerilor Externe a avut o notă de protest privind această traversare ilegală. Și, cu adevărat, nimic nu justifică un asemenea comportament din partea unor grăniceri. Indiferent de faptul că a fost vorba despre traversarea ilegală a frontierei de către un cetățean ucrainean, acțiunile grănicerilor nu se încadrează în nicio normă etică și de normalitate în ce au făcut grănicerii ucraineni”, a menționat Lilian Carp, președintele Comisiei pentru Securitate Națională.

Pe de altă parte Ministerul Afacerilor de Externe de la Chișinău a declarat ulterior într-un comunicat că „abordarea acestui caz nu a inclus transmiterea unei note de protest”. În comunicat se menționează că aspectele relevante sunt discutate prin intermediul canalelor de comunicare instituțională dintre autoritățile competente.

Contactat de ONE TV pentru explicații, deputatul Lilian Carp a precizat că, în cadrul interviului, s-a exprimat greșit și că, de fapt, s-a referit la o notă informativă, nu la una de protest. El a mai precizat că este o procedură standard prin care instituțiile din Republica Moldova au informat autoritățile ucrainene despre detaliile cazului. Potrivit lui Lilian Carp, incidente similare s-au produs periodic pe Nistru de la începutul războiului din Ucraina, însă cel din 15 octombrie este cel mai grav dintre ele. Carp a mai declarat că bărbatul care a fost urmărit de grănicerii ucraineni și care ulterior a cerut azil în Moldova, are șanse mari să îl primească.

 „După toate cerințele existente, cel mai probabil, el va primi azil. Pentru că legislația internațională prevede că persoanele care fug de război au dreptul să ceară azil pentru securitatea sa”, a adăugat Lilian Carp.

Incidentul la care face referire Liloian Carp s-a produs pe 15 octombrie, în apropierea satului Holoșnița, din raionul Soroca. Bărbatul care a încercat să fugă din Ucraina în înot peste Nistru este un psiholog clinician și psihiatru, în vârstă de 49 de ani, din Kiev. După ce a fost bătut de grăniceri cu vâsla în cap, acesta a ajuns pe malul moldovenesc în stare gravă, cu o comoție cerebrală. El a fost scos din apă și salvat de localnici. La doar două zile distanță, pe 17 octombrie s-a mai întâmplat un astfel de caz. Alți doi grăniceri ucraineni au fost reținuți pe malul moldovenesc al Nistrului în timp ce încercau să captureze un cetățean ucrainean. Informația a fost comunicată de Poliția de Frontieră abia în seara zilei de 19 octombrie. Bărbatul urmărit a solicita la fel azil în Republica Moldova, iar cererea sa urmează să fie examinată conform procedurilor legale. În acest caz a fost inițiată urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută în art. 362 din Codul penal al Republicii Moldova. Am contactat Procuratura Generală pentru a afla detalii despre vreo anchetă deschisă în cazul traversării ilegale a frontierei, dar deocamdată nu am primit un răspuns.

Articolul MAE clarifică dacă a transmis o notă de protest Kievului după incidentul de la Nistru cu implicarea a doi grăniceri apare prima dată în INFO1.

”Nu putem discuta fără prezentarea dovezilor. Este nevoie de investigarea acestor cazuri cu drone înainte de a înainta anumite acuzații. Sunt sătul până în gât de acuzațiile care ni se aduc fără dovezi. Nu o dată am informat partea moldovenească despre faptul că suntem gata pentru o investigație comună a acestor incidente, pentru a clarifica ce se întâmplă. Nu există nicio dovadă că aceste drone sunt de origine rusească. Toate seamănă între ele. Cele americane sunt la fel”, Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău.

Întrebat dacă se simte în siguranță în Republica Moldova, Ozerov a răspuns că nu se teme.

”Eu de dronele noastre nu mă tem și în Moldova mă simt suficient de sigur. Trebuie să ne concentrăm pe o investigație comună privind aceste cazuri”, Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău.

După discuțiile de la sediul Ministerului Afacerilor Externe, instituția a emis un comunicat în care menționează că Republica Moldova condamnă cu fermitate această încălcare gravă a suveranității sale, care a pus în pericol direct viața cetățenilor. MAE a condamnat, totodată, războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, despre care afirmă că amenință securitatea întregii regiuni.

Oleg Ozerov a mai fost convocat în repetate rânduri la MAE în legătură cu incidente similare. În declarațiile sale anterioare, diplomatul rus nu a exclus posibilitatea ca unele dintre dronele ajunse în spațiul aerian al Republicii Moldova să fie rusești, dar a susținut că ținta atacurilor Federației Ruse este Ucraina, nu Republica Moldova.

Articolul Opt încălcări ale spațiului aerian în șapte zile. Ambasadorul rus, convocat din nou la MAE apare prima dată în INFO1.

Despre asta, Krasnoselski a anunțat în data de 28 august. Potrivit acestuia, așa-zisele autorități ar urma să pregătească spațiile necesare pentru desfășurarea scrutinului. Biroul de Reintegrare, cât și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au menționat că asemenea intenții contravin normelor dreptului internațional. Mai mult, Ministerul de Externe precizează că organizarea scrutinului în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării. MAE a subliniat că a fost agreată deschiderea unei singure secții de votare pe teritoriul Ambasadei federației Ruse la Chișinău.

Articolul Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, convocat la MAE. Motivul convocării apare prima dată în INFO1.

Articolul Maia Sandu condamnă incidentul de la Crocmaz: „Războiul Rusiei ne afectează direct” apare prima dată în INFO1.

 ,,Comisia disciplinară va trece în revistă tot lanțul și să ne asigurăm că dacă a existat careva abateri, acestea să fie sancționate, dar din informația preliminară nu a fost absolut nicio încălcare a vreunei prevederi legale. Procedurile au fost urmate întocmai, dar ne convingem a câta oară că există o diferență între legalitate și oportunitate. Iată, aici, cu siguranță, că coordonarea ar fi putut ajuta. ”, a spus Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe.

Mihai Popșoi afirmă că nu cunoaște scopul exact al vizitei delegației exponenților regimului taliban în Republica Moldova. Asta în timp ce presa afgană a susținut că deplasarea avea drept scop consolidarea cooperării în domeniul agricol, iar Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a precizat că discuțiile au vizat posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan.

,,Noi nu avem cum să știm exact care este scopul. Înțelegem că intenția era de a consolida relațiile comerciale atât din perspectiva unor eventuale procurări de produse alimentare: cereale sau altele, prin intermediul, unor programe umanitare ONU, cât și din perspectiva procurării pur comerciale dintre agenții economici.”, a mai spus  Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe.

Exponenții regimului taliban au primit vize din partea Ministerului Afacerilor Externe, fără ca Serviciul de Informații și Securitate să fie consultat, a afirmat recent premierul Vasile Tofan. Acesta a calificat prezența delegației la Chișinău drept o situație „jenantă și inacceptabilă”, pe care o consideră rezultatul unei erori de evaluare și de coordonare instituțională. Totodată, premierul a susținut că mecanismul care a permis această situație trebuie revizuit, inclusiv procedura de consultare a SIS. Cu toate astea, legislația prevede că atât SIS, cât și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră au atribuții de verificare a pasagerilor curselor aeriene. Scandalul a izbucnit în data de 3 august, după ce presa din Afganistan a relatat că o delegație a regimului taliban de la Kabul, mișcare aflată pe lista organizațiilor teroriste, a sosit la Chișinău.

Articolul MAE investighează modul în care delegația talibană a obținut vize pentru Republica Moldova apare prima dată în INFO1.

Potrivit presei de la Kabul, vizita delegației, desfășurată în perioada 2–7 august, are loc la invitația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Pe durata acesteia, delegația afgană urma să aibă întrevederi oficiale și sesiuni tehnice cu reprezentanții instituției.

,,Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea agriculturii, cercetarea științifică, inovațiile din domeniu, protecția plantelor, tehnologiile agricole moderne și implementarea unor programe academice comune”, a notat sursa citată.

 Pentru ONE TV, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a menționat că el a venit cu o solicitare în acest sens către Ministerul Afacerilor Externe, după ce mai mulți agenți economici din țara noastră au cerut o întrevedere cu reprezentanții talibani. Însă serviciul de comunicare al ministerului de resort a subliniat că aceștia nu vor avea discuții cu angajații.  La rândul lor, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au precizat că membrii delegației nu sunt vizați de sancțiuni internaționale.

”Vizita a fost inițiată în contextul unor discuții purtate de producători agricoli locali cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară”, Tatiana Barac, purtătoare de cuvânt a MAE.

Diplomația de la Chișinău a menționat că Republica Moldova nu recunoaște legitimitatea guvernării talibane. Reprezentanții MAE subliniază că nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale cu reprezentanții delegației. Între timp, experții susțin că vizita afectează imaginea țării noastre.

”Modul în care regimul taliban folosește această vizită pentru a încerca să obțină legitimitate în fața comunității internaționale lasă o pată neagră asupra reputației Reputației Republicii Moldova”, Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre.

”Merge în contradicție puternică cu politica externă și de securitate a Uniunii Europene la care noi ne-am asumat, aderând deplin, aduc aminte, am deschis recent clusterul de negocieri pe politica externă, respectiv este o problemă de imagine. Pe intern, din punctul meu de vedere, este mult mai grav. Noi observăm că statul Republica Moldova, prin intermediul funcționarilor săi și demnitarilor săi , deseori se comportă neserios, dacă așa ceva devine posibil înseamnă că avem o problemă sistemică de control a securității naționale”, Valeriu Pașa, președintele comunității Watchdog.md.

În acest context, Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.md, consideră că acest caz ar trebui să fie urmat de demisii în instituțiile statului.

”Să demită oamenii responsabili pentru aceste încălcări. Atât cei care nemijlocit sunt implicați, cât și cei care nu și-au făcut datoria să controleze munca celor care sunt în subordinea lor”, Valeriu Pașa, președintele comunității Watchdog.md.

Responsabilii Guvernului au anunțat că au inițiat o anchetă și verifică circumstanțele în care au fost emise invitația și vizele de intrare.

Articolul O delegație a talibanilor a ajuns în Republica Moldova. Vizita ridică semne de întrebare apare prima dată în INFO1.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că Ambasada Republicii Moldova la Atena este în contact permanent cu autoritățile elene și întreprinde demersurile necesare pentru repatrierea victimelor.

Potrivit instituției, copilul care a supraviețuit accidentului beneficiază în continuare de îngrijiri medicale, fiind internat în stare gravă.

„Ministerul Afacerilor Externe transmite sincere condoleanțe rudelor și apropiaților familiei îndoliate și își exprimă întreaga compasiune în aceste momente de profundă durere”, se arată în comunicatul MAE.

Amintim că accidentul s-a produs miercuri în regiunea Halkidiki din Grecia. Un autoturism cu numere de înmatriculare din Republica Moldova s-a ciocnit cu o autocisternă. În urma impactului, mama, tatăl și unul dintre copii au murit, iar fetița de șapte ani a fost transportată în stare gravă la spital.

CITEȘTE ȘI VIDEO Mamă, tată și un bebeluș din Republica Moldova au murit într-un accident cumplit în Grecia

Articolul MAE: Au început procedurile de repatriere a moldovenilor decedați în accidentul din Grecia apare prima dată în INFO1.

„Vom demonstra cu acte și documente un mecanism de abuz format dintr-un audit intern, transformat în dosar penal, o comisie de disciplină, verificări ale actelor medicale cu caracter personal. Toate puse în mișcare, una după alta împotriva mea. Fiecare procedură luată separat, pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți, cu nume și funcții concrete”, a afirmat Liliana Guțan, fostă ambasadoare în Suedia.

Liliana Guțan a fost numită ambasador al Republicii Moldova în Suedia în 2022, fiind acreditată concomitent în Norvegia, Finlanda și Islanda. Iar în primăvara anului 2025, ea a fost rechemată din funcția de diplomată ca urmare a deciziei Guvernului. Potrivit avocaților, la scurt timp după ce în 2024, Mihai Popșoi a fost învestit în funcția de ministrul de Externe, acesta i-a solicitat Lilianei Guțan să demisioneze din funcția de Ambasadoare. Demisia a fost solicitată fără a fi prezentate argumente, motivări sau exemple de nereguli comise de ambasadoare, atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește conduita diplomatică. Avocata Ana Iarovski-Baidaus susține că după refuzul Lilianei Guțan de a demisiona, la locul de muncă a început o hărțuirea sistemică, inclusiv pe criterii de gen. Abuzurile ar fi fost comise în special de unul dintre subalternii ambasadoarei, care ulterior a fost promovat în grad diplomatic.

„ Primind acel refuz, inițial a fost creată o situație în care doamna Guțan, fiind presată psihologic, fiind presată inclusiv printr-un comportament abuziv al colegilor de serviciu, există înregistrări video care confirmă aceste abuzuri”, a povestit avocat Ana Iarovski-Baidaus.

Printre aceste abuzuri se numără filarea și urmărirea abuzivă, ridicarea pe ascuns a descifrărilor telefonice și controale succesive, pentru că în cele din urmă Ministerul să intenteze un dosar penal.

„Atunci când s-a adresat doamna Guțan către domnul ministru Popșoi pentru a cere protecție, simțindu-se într-un pericol inclusiv fizic, pentru că era direct agresată prin depășirea limitei distanței sociale, cu intrarea peste ea în birou, peste locul său de muncă, cu declarații și cu solicitări de prezentare de acte, cu răspuns la întrebări”, a detaliat apărătorul.

Potrivit avocaților, Ministerul de Externe a ignorat în totalitate sesizările Lilianei Guțan. ONE TV a solicitat Ministerului de Externe o confirmare dacă Liliana Guțan a sesizat presiuni la locul de muncă, ce măsuri instituția a întreprins pentru a le remedia, precum și în ce funcție a fost promovat diplomatul care ar fi comis abuzurile. MAE a refuzat să răspundă la aceste întrebări și a declarat că nu comentează activitatea diplomatei care este examinată în cadrul unei cauze penale aflate deja pe rol în instanță. După ce Ministerul de Externe nu a intervenit în cazul abuzurilor, Liliana Guțan s-a adresat Consiliului pentru Egalitate, care însă a ignorat în totalitate sesizarea. Judecătoria Chișinău cu sediul Rîșcani a constat că Consiliul ar fi trebuit să intervină.

„Deci la moment avem o hotărâre, deci o decizie a Curții de Apel definitivă, prin care a fost constatat totuși abuzul Consiliului de Egalitate fiind obligat să cerceteze acest caz de hărțuire. Dar, de fapt, în cazul dat am văzut că activitatea Consiliului de Egalitate a fost una de protecție a conducătorului Ministerului de Externe, care a fost personal vizat în acea sesizare”, a mai declarat apărătorul.

În condițiile în care Liliana Guțan a refuzat în continuare să demisioneze, avocații susțin că acesteia i-a fost fabricat un dosar penal pentru pretins abuz în serviciu, în baza unui audit efectuat cu încălcări procedurale. Ea este acuzată că a prejudiciat statul cu 236.758 de lei. În această sumă au fost incluse cheltuieli pentru ajustarea ținutelor protocolare și pentru întâlnirile cu oficiali. Avocatul, Ivan Ungureanu susține că în această sumă au fost incluse și cheltuielile pentru bunurile de igienă personală procurate pentru personalul ambasadei.

 „Au invocat ca un presupus prejudiciu de 15.407 lei pentru procurarea bunurilor de igienă personală pentru personalul ambasadei. Ori aici au fost procurate, de exemplu, absorbante, tampoane, șervețele umede care au fost instalate în baia ambasadei. Mai mult ca atât, însă, avem confirmarea că unele bunuri de igienă personală au rămas în arhiva sau au rămas în stocul ambasadei”, a menționat avocatul Ivan Ungureanu.

Mai mult, în data de 17 aprilie 2025, ca măsură suplimentară de presiune, acesteia i-a fost blocat contul bancar salarial. Avocatul, Ivan Ungureanu susține că astfel ambasadoarea, aflată în exercițiul mandatului și cu probleme grave de sănătate, a fost lăsată fără nicio sursă de existență.

„Necesitatea acestor bani era stringentă. Dumneaei urma un curs de tratament. Inclusiv a ratat o anumită procedură obligatorie având la bază că conturile acesteia erau blocate”, a mai declarat apărătorul.

Mai mult, avocații susțin că chiar și după ce Liliana Guțan a fost rechemată din funcția de ambasador, revenind la Ministerul de Externe într-o altă funcție, hărțuirea acesteia a continuat și anume prin crearea unei comisii de disciplină pentru a o sancționa pe motiv că ar fi lipsit de la muncă nemotivat.

 „Acea comisie disciplinară încearcă și o obligă să prezinte date și informații din cartela medicală, care sunt cei ce ține de diagnostic, de consultări, de recomandări și tratamente, ce este secretul medical protejat al pacientului, de care nu poate nici o instituție, nici o persoană să încalce acest drept”, a spus avocatul Ana Iavorski-Baidaus.

Ungureanu a semnalat și o încălcare a dreptului internațional: în mai 2024, toate actele Ambasadei au fost scoase pe ascuns din sediul misiunii, fără știrea ambasadoarei deși Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice consacră inviolabilitatea arhivelor și documentelor misiunii. Mai mult, la finalul conferinței avocații au făcut apel către Vasile Tofan, actualul candidat la funcția de Prim-ministru, să ia în considerarea un alt ministru de Externe în viitorul Guvern.

 „Situația care descrie cazul Lilianei Guțan, ea se poate repeta și știm că ea s-a repetat și în alte persoane din Ministerul Afacerilor Externe, de aceea suntem convinși de faptul că acest caz a spart gheața. Iar un asemenea personaj, care se răfuiește cu subalternii săi, folosind instrumentariul procedural și statal nu poate fi propus sau înaintat ulterior la funcția de ministru de Externe”, a explicat apărătorul.

Intre timp, deputații suedezi Markus Wiechel și Bjorn Soder din grupul parlamentar de prietenie cu Republica Moldova și-au reiterat recent susținerea pentru fosta ambasadoare Liliana Guțan și au condamnat abuzurile. Ei au elaborat un articol critic de opinie despre situația femeilor diplomat din Moldova și au prezentat situația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care fac parte peste 40 de țări.

Dosarul penal în privința fostei ambasadoare a fost trimis în judecată în luna martie 2026. Atunci, Liliana Guțan s-a declarat nevinovată și a spus că este ținta acțiunilor MAE de intimidare prin procese penale, în interese politice. Dosarul este examinat de magistrata Ana Cucerescu. Liliana Guțan a fost numită ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia pe 19 septembrie 2022, în perioada în care ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene era Nicu Popescu. Ea a fost rechemată din Suedia în aprilie 2025. Deși are statutul de inculpată, în prezent aceasta activează în cadrul Secției Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară a MAE.

Articolul Cum a ajuns un pachet de absorbante pentru baia Ambasadei subiect de dosar penal apare prima dată în INFO1.