Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9% din persoanele recenzate, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi 0,4%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, printre etniile care înregistrează o scădere a proporției în total populație se numără: ucrainenii – de la 6,8% la 4,9%, rușii – de la 4,1% la 3,2%, găgăuzii – de la 4,4% la 4,2% și bulgarii – de la 1,9% la 1,6%.

Alte 0,5% din total populație recenzată care au declarat etnia se referă la alte etnii decât cele menționate mai sus.

Cum sunt distribuite etniile pe teritoriul țării

În profil teritorial, această clasificare nu a suferit schimbări semnificative, afirmă specialiștii. La nivel de regiuni predomină populația care s-a declarat moldoveni (de la 87,8% în regiunea de dezvoltare Centru la 72,9% în mun. Chișinău), cu excepția UTA Găgăuzia unde majoritatea (81,9%) s-au declarat găgăuzi. Ucrainenii și rușii constituie ponderi sporite în egiunea de dezvoltare Nord (9,6% și, respectiv 3,5%) și mun. Chișinău (5,1% și, respectiv, 5,9%), iar bulgarii – în egiunea de dezvoltare Sud (7,8%).

Structura populației după limba maternă

Din totalul populației care a declarat limba maternă la Recensământul 2024, 49,2% au declarat ”limba moldovenească” ca limba maternă și 31,3% – „limba română”.

Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de 23,2% ânregistrate la recensământul din 2014, iar a celor care au declarat ”limba moldovenească” – în scădere cu 7,8 puncte procentuale, față de 56,9%  în anul 2014.

Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă – cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară – 1,2%.

Distribuția teritorială arată o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău – 47,9%,  limba găgăuză – în UTA Găgăuzia, 77,7%, ucraineană în regiunea de dezvolatare Nord, 6,3%, și bulgară în regiunea de dezvoltare Sud – 6,7%.

Limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în regiunea de dezvoltare Nord, 13,0%,  și mediul urban din toate regiunile.

Structura populației după limba vorbită de obicei

Deși apropiată ca structură de limba maternă, limba vorbită de obicei prezintă unele diferențe.

Astfel, conform declarațiilor populației recenzate, vorbitorii de ”limbă moldovenească” constituie 46,0% din populație, iar de limbă română – 33,2%. Ponderea limbii ruse, ca limbă vorbită de obicei, este mai mare decât a celorlalte limbi, reprezentând 15,3%, pe când ponderea acestora fiind mai mică: găgăuză 2,3%, ucraineană 2%, bulgară 0,8%, romani 0,3%.

Față de recensământul anterior,  se atestă o creștere semnificativă a ponderii limbii române ca limbă vorbită de obicei, cu 9,5 puncte procentuale, o sporire moderată a ponderii limbii ruse – cu 0,7 puncte procentuale.

În același timp se atestă o scădere a ponderii limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară cu 0,8 puncte procentuale, 0,3 puncte prpcentuale și respectiv, 0,2 puncte procentuale.

Articolul În ultimul deceniu a crescut ponderea populației care s-a declarat ca moldoveni și români apare prima dată în INFO1.

Potrivit datelor oferite de MEC, la această probă participă 523 de candidați. Dintre aceștia, 230 de tineri susțin proba la Limba și literatura bulgară, 240  – la Limba și literatura găgăuză, iar 53 – la Limba și literatura ucraineană.

Sesiunea de bază de bacalaureat 2024 se desfășoară în perioada 4-21 iunie, în 93 de centre din întreaga țară. La aceasta au participat în total peste 18.000 de candidați.

Testele de bacalaureat sunt evaluate de circa 550 de profesori în patru centre republicane de evaluare din municipiul Chișinău, începând cu data de 4 iunie.

Rezultatele vor fi afișate în centrele de bacalaureat pe 27 iunie.

Articolul Candidații la bacalaureat susțin ultima probă din actuala sesiune apare prima dată în INFO1.

„Limba română în Moldova reprezintă puntea de dialog între toate comunitățile”, a menționat șefa statului.

În context, Maia Sandu a reamintit că doar anul trecut, peste 6500 de adulți au beneficiat de cursuri gratuite în cadrul Programului național de studiere a limbii române, lansat de Guvern.

„Moldova europeană înseamnă o țară în care toți cetățenii se simt liberi să-și manifeste identitatea culturală, să-și vorbească limba maternă și să contribuie la patrimoniul nostru comun”, a mai spus președintele.

Articolul 21 februarie, Ziua Internațională a Limbii Materne. Mesajul președintelui Maia Sandu apare prima dată în INFO1.