”Cetățenii Republicii Moldova care nu au reușit să-și perfecteze actele identitate până la vârsta de 18 ani, să aibă posibilitate să o facă și după 18 ani. Asta în condițiile în care sunt născuți pe teritoriul Republicii Moldova și la naștere cel puțin unul din părinții acestora era cetățean al Republicii Moldova. ”, a declarat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Ministra Afacerilor Interne a mai explica că inițiativele legislative propuse de fracțiunile ”Democrația Acasă” și ”Partidul Nostru” au fost respinse deoarece certificatul de naștere nu poate fi considerat un document care confirmă cetățenia. Daniela Misail-Nichitin spune că perfectarea unui buletinul de identitate, ajută autoritățile să asigure evidența corectă a populației.

”Doar certificatul de naștere nu poate fi considerat un document confirmativ al cetățeniei. Respectiv, orice persoană care împlinește vârsta de 14 ani are dreptul și oportunitatea să își facă buletin de identitate, pentru că buletinul de identitate este actul care nu doar contribuie la evidența corectă a populației, dar și la exercitarea unor drepturi cetățenești, inclusiv dreptul de vot.”, a mai precizat ministra de Interne.

Am încercat să obținem o reacție de la președintele fracțiunii parlamentare ”Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, însă acesta avea telefonul deconectat. Deputatul din aceeași fracțiune, Sergiu Stefanco, a declarat că așteaptă să vadă propunerile exacte de modificare, după care se va expune asupra acestora.

”Sunt mai multe variante, așteptăm să vedem la ședința Biroului permanent ce va fi pe ordinea de zi, ce avize vor veni de la Guvern, pentru că noi încă nu le-am primit.  Nu ăsta este scopul principal, noi am zis că vom pune umărul în așa fel încât legile să devină funcționale.”, a spus Sergiu Stefanco, deputat fracțiunea ”Democrația Acasă”.

Iar deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandru Berlinschi, a menționat că, în funcție de votul care va fi dat în Parlament asupra acestui proiect de lege, formațiunea va decide ce acțiuni va întreprinde în continuare.

”Un lucru este cert, în paralel, noi pentru a ne asigura am sesizat ca fiind neconstituțională la Curtea Constituțională acea lege. Am crezut că majoritatea parlamentară va soluționa și va da curs mai rapid la soluționarea acelei lacune, nu au dorit, respectiv, am apelat la mecanism de sesizare a Curții Constituționale.”, a spus Alexandru Berlinschi, deputat fracțiunea ”Partidul Nostru”.

Am solicitat un comentariu de la fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, însă până acum nu am primit niciun răspuns.

Documentul urmează să fie supus votului în două lecturi în Parlament. Între timp, deputații PAS au înregistrat un proiect de lege care presupune instituirea unui moratoriului asupra actualei Legi a cetățeniei. Dispoziția se află pe ordinea de zi a ședinței Legislativului din 5 martie.

Articolul Guvernul avizează doar propunerea PAS la Legea cetățeniei. Inițiativele altor fracțiuni, respinse apare prima dată în INFO1.

”Noi ieri am avut o discuție cu ASP, cu Inspectoratul pentru Migrațiune, Ministerul de Externe și am stabilit până vineri să vină cu propuneri. Dacă este nevoie de intervenția pe legislație. Poate trebuie de intervenit pe anumite hotărâri de Guvern, instrucțiuni. A doua dimensiune ține de copii cetățenilor Republicilor Moldova născuți în străinătate. O să intervenim pe articolul 9 prin care să permitem părintelui, prezentând dovada buletinului să solicite cetățenie pentru copil, astfel încât copilul să nu intre în procedura asta mai complicată.”, a delcarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Lacunele din Legea Cetățeniei au ieșit la iveală după ce un tânăr care a efectuat serviciul militar în Republica Moldova a fost declarat apatrid, din cauza faptului că nu și-a perfectat buletinul de identitate până la vârsta majoratului. Noua Lege a intrat în vigoare la 24 decembrie 2025. Conform noilor prevederi, cererile pot fi depuse doar personal, iar solicitanții trebuie să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a Constituției. De asemenea, sunt prevăzute verificări extinse ale identității și documentelor.

Articolul Igor Grosu: Problemele din Legea Cetățeniei pot fi rezolvate administrativ, nu prin modificări urgente apare prima dată în INFO1.

Lacunele din legislație au ieșit la iveală după ce un tânăr care a efectuat serviciul militar în Republica Moldova a fost declarat apatrid, din cauza faptului că nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la vârsta majoratului.

”Cazul cu acel tânăr, aici cred că a fost un exces de zel din partea autorităților pentru că vorbim despre o persoană care s-a născut pe teritoriul Republicii Moldova, a locuit și locuiește pe teritoriul Republicii Moldova. Aici a fost un exces de zel și asta am solicitat unde trebuie să intervenim ca să nu se repete astfel de lucruri.”, a declarat președintele Paralamentului, Igor Grosu.

Deputații din opoziție susțin că i-au avertizat pe autorii proiectului despre riscurile care pot apărea în urma adoptării acestei legi.

”Ați văzut câți cetățeni ai Republicii Moldova au nimerit în această capcană pe care noi nu am votat-o anul trecut, dar am preîntâmpinat și am tras alarma atunci.  În Republica Moldova nu este așa de grabă situația, dar în diasporă, acolo, este și mai grav. De aceea trebuie de intervenit urgent și, da aveți dreptate este o prioritate și asta.”, a spus Grigore Novac, deputat PSRM.

”Colegii au elaborat modificării la Legea cetățeniei ca să putem să venim și cu unele modificări ce ține de cetățenii străini. Noi avem cetățeni străini mii în țară care sunt căsătoriți, au copii, lucrează legal și nu au încălcat legea și persoanele stau 25-30 de ani cu permis de ședere.”, a declarat deputatul fracțiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, recunoaște că legea a fost adoptată în grabă din cauza unui val suspect de solicitări de cetățenie după invazia rusă în Ucraina.

”De la declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, noi am observat un val de solicitări de cetățenie. Pe atunci, legea permitea ca în lipsa solicitantului, în baza unei procuri, noi am văzut un apetit ieșit din comun din partea unor persoane dinafara țării pentru a obține cetățenia Republicii Moldova.  Evident că asta prezenta un pericol la adresa securității țării.”, a declarat președintele Parlmentului, Igor Grosu.

Noua Lege a cetățeniei a intrat în vigoare la 24 decembrie 2025. Conform noilor prevederi, cererile pot fi depuse doar personal, iar solicitanții trebuie să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a Constituției. De asemenea, sunt prevăzute verificări extinse ale identității și documentelor.

Articolul Legea cetățeniei, schimbată de urgență după valul de critici și blocaje birocratice apare prima dată în INFO1.

Este vorba despre Legea cetățeniei române nr. 14/2025, intrată în vigoare la 15.03.2025, care a prelungit drastic, și cu efect retroactiv, durata de soluționare a cererilor de cetățeni: de la 5 luni, termenul legal a ajuns la 2 ani, cu posibilitatea unei extinderi excepționale de încă 6 luni, iar în practică, termenul de soluționare a dosarelor de cetățenie tinde să depășească un termen de 5-6 ani. Potrivit juriștilor, în acest moment, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) are restanțe de soluționare a dosarelor de cetățenie inclusiv din anii 2018-2019.

Basarabenii reclamă că noua lege se aplică inclusiv dosarelor depuse anterior intrării ei în vigoare, ceea ce înseamnă că zecile de mii de persoane aflate deja în așteptare se văd nevoite să mai stea la coadă încă 2-3 ani. Măsura, menită oficial să „aducă termene realiste” pentru ANC, a stârnit controverse aprinse.

Tribunalul București a sesizat CJUE

Tribunalul București a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o încheiere de ședință din 06.08.2025, întrebând dacă această prelungire retroactivă a termenelor nu încalcă drepturi fundamentale ori principiul cetățeniei UE garantat de tratate. Pe scurt, mii de oameni reclamă că autoritățile române i-au împins în „coada” unei proceduri tot mai birocratice, iar acum justiția europeană este chemată să clarifice dacă situația lor este sau nu o nedreptate.

Până de curând, legea obliga ANC să soluționeze o cerere de acordare sau redobândire a cetățeniei române în cel mult 5 luni de la înregistrare.dar timpul real de așteptare ajunsese la 4-5 ani sau chiar mai mult, pe fondul restanțelor acumulate în pandemie (când culmea Autoritatea nu a înregistrat aproape deloc dosare…).

Pe acest fundal, Guvernul și Parlamentul au modificat legea cetățeniei în regim de urgență, extinzând oficial termenul de examinare la 2 ani (calculat de la data înregistrării dosarului) plus maximum 6 luni, în cazuri justificate (pentru verificări suplimentare). Noua prevedere – intrată în vigoare pe 15 martie 2025 se aplică retroactiv și dosarelor deja depuse: candidații care înainte sperau la un răspuns în câteva luni sunt acum informați că termenul s-a prelungit la doi ani sau mai mult, fără vreo compensație.

Totul a pornit de la un reclamant din Moldova

În aceste condiții, unii solicitanți continuă lupta în instanțe, invocând încălcarea drepturilor lor prin schimbarea regulilor în timpul jocului. Un exemplu notabil este dosarul reclamantului C.I. de la Tribunalul București, unde reclamantul – un cetățean din Republica Moldova – a contestat faptul că termenul de soluționare i-a fost extins retroactiv. Instanța națională a decis să trimită întrebări preliminare la Curtea de Justiție a UE, cerând lămuriri dacă prelungirea retroactivă a duratei procedurii de acordare a cetățeniei (și deci a dobândirii cetățeniei Uniunii pentru acea persoană) aduce atingere drepturilor fundamentale europene – cum ar fi dreptul la bună administrare și la un recurs eficient – ori principiului încrederii legitime.

În motivarea cererii de sesizare, instanța națională a constatat că „prin întrebările formulate, reclamantul urmărește să se răspundă dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă obținerea cetățeniei și dacă aceasta are consecințe reale asupra exercitării drepturilor din TFUE. Astfel, trebuie stabilit dacă prelungirea retroactivă a termenului de soluționare a cererilor de cetățenie afectează dreptul la o cale de atac efectivă (art. 47 din Cartă), iar dacă aplicarea modificării legislative (de prelungire a termenului de soluționare a cererilor de dobândire/redobândire a cetățeniei de la 5 luni la doi ani) și cererilor aflate în curs de soluționare este proporțională și justificată în raport cu impactul asupra dreptului la cetățenie UE și exercitarea drepturilor ce decurg din aceasta.

Omul cere redobândirea cetățeniei

Instanța națională apreciază necesar răspunsul la trimiterea preliminară, pentru a se stabili conformitatea modificării legislative naționale (care prelungește semnificativ și retroactiv termenul de soluționare a cererilor de cetățenie) cu dreptul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește: impactul acestei modificări asupra dreptului cetățeniei Uniunii, care decurge din cetățenia unui stat membru; măsura în care o asemenea reglementare afectează efectivitatea exercitării drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii; respectarea principiului proporționalității și a încrederii legitime în contextul în care reclamantul a acționat sub imperiul unei legislații care prevedea un termen semnificativ mai scurt.

Reclamantul a depus cererea de redobândire a cetățeniei în baza unei legislații care prevede un termen de soluționare de 5 luni. Prin modificarea retroactivă a termenului de soluționare, reclamantul își vede afectată încrederea legitimă că autoritățile vor respecta termenul de 5 luni la care se referea legislația anterioară. Așa cum a subliniat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârile Rottmann și Tjebbes, modificările legislației naționale care afectează cetățenia nu pot aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor, în special atunci când acestea au o așteptare legitimă bazată pe reglementări anterioare.

Principiul protecției încrederii legitime și dreptul la o cale de atac eficientă (art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale) ar impune ca orice modificare să fie transparentă și să nu afecteze în mod arbitrar așteptările legitime ale solicitantului privind soluționarea cererii de cetățenie în termenul prevăzut de legea anterioară, totodată a motivat că având în vedere complexitatea și implicațiile dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național în materie de cetățenie, instanța națională consideră că este necesară o clarificare din partea CJUE cu privire la modul în care trebuie interpretate drepturile fundamentale prevăzute de Uniunea Europeană, în contextul modificării retroactive a legislației naționale privind termenul de soluționare a cererilor de cetățenie.

Cauza, în fază incipientă

În acest context, este necesară adresarea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: „Articolul 20 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolul 9 din Tratatul UE, precum și articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prelungește de la 5 luni la 2 ani termenul de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei, aplicând această modificare și cererilor deja depuse, afectând astfel dreptul solicitantului de a dobândi cetățenia unui stat membru și, implicit, cetățenia Uniunii și exercitarea drepturilor ce decurg din aceasta, în condițiile în care măsura nu este justificată în mod proporțional și nu oferă o cale de atac eficientă?” .

Momentan, CJUE nu s-a pronunțat (cauza fiind în faza incipientă), însă simpla sesizare a instanței europene pune o presiune suplimentară pe autoritățile de la București. Dacă CJUE va considera că practica extinderii retroactive a termenelor este incompatibilă cu dreptul UE, România s-ar putea vedea nevoită să își ajusteze din nou legislația sau cel puțin să ofere remedii celor afectați.

Este relevant de menționat că, în paralel, legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și pe plan intern – Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională a României imediat după adoptare, invocând potențiale probleme de neconstituționalitate. Printre aspectele criticate s-au numărat chiar aceste termene excesive și impunerea unor condiții noi pentru solicitanți. Până la o decizie finală, însă, legea rămâne în vigoare, producând efecte imediate asupra a zeci de mii de persoane.

Excepții ridicate la CCR

Totodată se poate observa pe portalul Curții Constituționale că au fost ridicate numeroase excepții de neconstituționalitate prin care sunt contestate prevederile legale pentru încălcarea drepturilor garantate de Constituția României.

Miza acestei probleme este uriașă mai ales pentru etnicii români din Basarabia (Republica Moldova și nordul Bucovinei), principalii beneficiari ai procedurii de redobândire a cetățeniei române. Legea cetățeniei prevede, la art. 10 și 11, că foștii cetățeni români și descendenții lor până la gradul III inclusiv pot redobândi cetățenia pierdută fără vină (sau prin retragere abuzivă). Această facilitate, definită chiar de Statul Român ca o reparație istorică, a generat un adevărat val de cereri dinspre stânga Prutului, presa de la Chișinău relata că “peste 130.000 de moldoveni stau pe loc, așteptând redobândirea cetățeniei române”.

Efectele modificărilor legislative asupra acestui grup numeros sunt considerabile. În prezent, mulți așteaptă deja și peste 48 de luni fără răspuns. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la rândul său că deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei pentru moldoveni este o „prioritate națională”, în contextul deselor vizite la Chișinău, dar deocamdată sunt doar vorbe deși societatea civila i-a cerut in scris să modifice legea urgent, deoarece este inaplicabilă.

Cu toate acestea, efectul real al noii legi pare să fie descurajarea solicitanților. Avocați și consultanți specializați afirmă că numărul de cereri noi depuse în 2025 a scăzut drastic față de anii precedenți – un semn că mulți potențiali candidați aleg să amâne sau chiar să renunțe, intimidați de noile obstacole. “Necunoașterea noilor reguli te poate costa timp prețios și chiar respingerea cererii”, avertiza un ghid informativ adresat moldovenilor, subliniind că fiecare detaliu birocratic contează acum mai mult ca niciodată. Practic, procedura de redobândire, cândva considerată relativ accesibilă (comparativ cu naturalizările obișnuite în alte state UE), a devenit un veritabil maraton administrativ. Iar pentru cei peste 100 de mii de basarabeni deja cu dosare pe rol.

A fost reintrodusă o cerință eliminată în 2009

Una dintre cele mai controversate modificări aduse de Legea 14/2025 este reintroducerea obligativității cunoașterii limbii române la nivel minim B1 pentru solicitanții de cetățenie. Cu alte cuvinte, statul român le cere acum aplicanților să dovedească formal că vorbesc românește la un nivel mediu, prin documente și printr-o probă de interviu. Această cerință fusese eliminată în 2009 tocmai pentru facilitarea redobândirii cetățeniei de către basarabeni, mulți dintre care oricum consideră limba română ca limbă maternă. Revenirea la examenul de limbă a stârnit nedumerire și proteste: “Pentru prima dată după 2009, cei care solicită redobândirea cetățeniei române trebuie să dovedească faptul că știu limba română cel puțin la nivelul B1”, a titrat presa, remarcând schimbarea de paradigmă.

Cum se dovedește cunoașterea limbii? Legea și normele ANC prevăd două modalități echivalente: fie prezentarea unui certificat de competență lingvistică (emis de o instituție de învățământ superior din România acreditată sau de institutele culturale românești din străinătate), care atestă nivelul B1 al Cadrului European; fie depunerea unei foi matricole (copie legalizată) din care să reiasă că solicitantul a urmat studii în limba română timp de minimum 3 ani (în liceu sau facultate). Cu alte cuvinte, un tânăr din Republica Moldova care vrea cetățenia trebuie ori să susțină un examen oficial de limbă (la un centru autorizat), ori să fi absolvit măcar trei ani de școală în limba română.

Petiție cu peste 9.000 de semnături

Introducerea acestei bariere lingvistice a atras critici vehemente din partea comunității românești din Moldova și a unor organizații neguvernamentale. Institutul Frații Golescu împreună cu alte ong-uri au catalogat măsura drept nedreaptă și au organizat proteste atât în fața Parlamentului de la București, cât și la Ambasada României din Chișinău. O petiție inițiată de activiști basarabeni a strâns peste 9.000 de semnături în doar câteva săptămâni, semnatarii cerând eliminarea obligativității certificatului de limbă din lege. Argumentele invocate? Pe de o parte, mulți solicitanți mai în vârstă sau din mediul rural, deși vorbitori nativi de română, nu au acces facil la examene de limbă standardizate – centrele acreditate sunt puține, costurile sunt ridicate, iar programările se obțin greu. Pe de altă parte, critici subliniază că cerința de a prezenta un certificat este redundantă: toți candidații oricum susțin un interviu în fața comisiei ANC, unde li se testează cunoștințele de limbă, istorie și Constituție. De altfel, pentru celelalte categorii de străini care cer cetățenia (cei stabiliți în România, sub incidența art. 8 din lege), nu se cere certificat, ci evaluarea cunoașterii limbii se face exclusiv oral, la interviul față în față. Paradoxal, așadar, un francez sau un sirian rezident în România nu trebuie să prezinte atestate de limbă, pe când un tânăr născut la Chișinău, având bunici români, este obligat să aducă dovezi birocratice ale cunoștințelor sale de română. Această discrepanță este văzută de unii observatori ca o posibilă discriminare indirectă: condiția, deși neutră în aparență, lovește în principal solicitanții din fostele teritorii românești (Basarabia, nordul Bucovinei), exact grupul pe care legea cetățeniei își propunea inițial să îl repună în drepturi.

Chinuiți de birocrație

Pe lângă termenele extinse și proba de limbă, Legea 14/2025 și regulile subsecvente ale ANC au mai adăugat o serie de cerințe birocratice noi, care îngreunează și ele procesul de obținere a cetățeniei. Un exemplu este obligativitatea ca toate extrasele de stare civilă (certificate de naștere, căsătorie etc.) să fie recent emise – mai exact, să nu fie mai vechi de 2 ani la momentul depunerii cererii. Astfel, un solicitant născut în 1980, care poate avea un certificat de naștere original emis în anii ’90, este nevoit să obțină un duplica actual (apostilat și tradus dacă e cazul) pentru a-și completa dosarul. Mulți s-au trezit că trebuie să alerge după acte noi-nouțe, deși depuseseră dosarele cu mult înainte de schimbarea legii, ceea ce a generat confuzie și frustrare. În plus, Ordinul ANC nr. 85/2025 valabil din 22.04.2025– care detaliază lista actelor necesare – a fost publicat în Monitorul Oficial la doar o lună după lege, fără o campanie suficientă de informare prealabilă. Inițial, unii solicitanți și chiar funcționari consulari se plângeau de incoerențe și neclarități în noile liste de documente: spre exemplu, cerințe redundante sau nealinierea imediată a practicilor consulare cu regulile ANC de la București. ANC a emis comunicate de presă pentru a „corecta informarea opiniei publice”, insistând că Ordinul 85/2025 a fost emis în termenul legal (30 de zile de la intrarea în vigoare a legii) și că toate detaliile actualizate sunt disponibile pe site-ul instituției. Cu toate acestea, pentru omul de rând schimbările au părut bruşte și greu de urmărit, alimentând percepția unui haos birocratic.

„Poate-poate renunțăm singuri”

În fața acestor bariere tot mai numeroase, numeroși basarabeni se simt descurajați și chiar nedreptățiți. Ei acuză autoritățile de la București de lipsă de empatie și de faptul că pun bețe în roate tocmai românilor din afara granițelor, pentru care cetățenia română ar trebui să fie, în viziunea lor, „o formalitate firească, nu un privilegiu greu accesibil”. Termenele prelungite retroactiv îi fac pe unii să creadă că statul român nu îi mai dorește cu adevărat: „Ne-au pus să așteptăm la nesfârșit, poate-poate renunțăm singuri”, spune Maria C., o solicitantă din Chișinău care a depus actele încă din 2022 și încă nu a primit niciun răspuns oficial. Alții vorbesc despre discriminare: „Un român din Iași obține pașaportul în câteva zile, pe când un român din Chișinău așteaptă ani întregi pentru același pașaport”, remarcă un comentator, subliniind contrastul dintre drepturile teoretic egale ale tuturor românilor și realitatea tratamentului diferit.

Etnicii din Moldova și din Ucraina, afectați în proporție de 90%

Cifrele arată clar că peste 90% dintre cei afectați de noile reguli sunt etnici români din Republica Moldova și Ucraina. Într-un an pre-electoral, subiectul a căpătat și o tentă politică: unele partide naționaliste acuză guvernul că îi neglijează pe frații din Basarabia, în timp ce reprezentanții coaliției de guvernare încearcă să minimalizeze impactul problemei, promițând „soluții digitale” și „eforturi de eficientizare” a ANC, dar care merge ca melcul. Până acum, însă, soluțiile concrete întârzie să apară, iar numărul dosarelor nesoluționate continuă să fie de ordinul zecilor de mii. Verdictul CJUE, așteptat cu interes, ar putea aduce o rază de speranță. Până atunci, însă, critica publică la adresa autorităților crește, alimentată de tonul tot mai vocal al societății civile care insistă pentru modificarea urgentă a legii cetățeniei romane și a Ordinului 85/2025 de natură a face Autoritatea Naționala Pentru Cetațenie să funcționeze la capacitatea maximă pentru care a fost proiectată și plătită si nu la nici 10% din capacitate așa cum funcționează in prezent.

Articolul Curtea de Justiție a UE, sesizată pe legea cetățeniei române care blochează retroactiv moldovenii apare prima dată în INFO1.

Solicitanții de cetățenie română vor fi obligați să cunoască limba română. În acest sens, va fi reintrodusă proba interviului, eliminată anterior.

„… un număr semnificativ de solicitanți de cetăţenie, ai căror ascendenți au fost cetățeni români, nu cunosc la nivel minimal limba română”, se arată în documentul privind motivele emiterii actului normativ.

Articolul Autoritățile de la București au introdus proba interviului pentru cei care vor să-și redobândească cetățenia română apare prima dată în INFO1.

La manifestaţie s-au văzut steagurile Greciei, Turciei, Israelului şi cel al Republicii Moldova, scrie mediafax.ro.

Iniţiatorii protestului au lansat şi o petiţie semnată de peste 6.000 de persoane. Protestatarii au cerut retragerea proiectului, mai ales că documentul nu specifică documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei şi are neclarităţi în privinţa depunerii jurământului.

Autoritățile de la București vor să mărească termenul de acordare a cetăţeniei române pentru etnicii români (cei care provin din familii cu părinţi români). Timpul de aşteptare creşte de la 6 luni (cât este în prezent) la peste doi ani, la care se adaugă impunerea unui certificat de cunoştinţe lingvistice B1

Articolul Ministerul Justiţiei de la București, pichetat de cei care se opun modificărilor la legea cetățeniei române apare prima dată în INFO1.

Manifestaţia este organizată de Institutul Fraţii Golescu pentru relaţia cu românii din străinătate, fiind programată luni, 3 iunie, între orele 13 şi 15, în faţa Ministerului. Asociaţia a obţinut autorizaţie de la Primăria Capitalei şi a lansat, în paralel, o petiţie pe internet, semnată de peste 6.000 de persoane.

La protestul autorizat  sunt aşteptaţi şi alţi etnici, cum ar fi cei turci şi cei greci. Majoritari vor fi însă cei moldoveni, care îşi doresc cu ardoare cetăţenia română, în condiţiile în care Rusia le-o oferă în regim accelerat, pentru a-i trimite carne de tun pe frontul din Ucraina.

La protest este aşteptat Ion Nicolae „Jean” Chrissoveloni, urmaşul celebrilor bancheri ai României interbelice. Jean Chrissoveloni, născut pe 15 septembrie 1943, este moştenitorul celei mai vechi familii de bancheri din România. Despre ei se spune că erau atât de bogaţi încât că deţineau, la un moment dat, jumătate din Capitală. Astăzi, Jean este singurul lor urmaş şi investeşte în refacerea unor clădiri distruse de comunişti.

„Voi fi la protest. Şi ştiţi de ce? Despre proiectul ăsta am auzit parcă în Ţările de Jos. Dacă e impus de Uniunea Europeană, să se ţină cont că România este caz special, că am trecut prin comunism. Toţi prietenii mei au plecat din ţară în comunism. Nu e just ca urmaşii lor să nu primească cetăţenia română. Ce vor să facă la minister este un impediment birocratic care aduce corupţie, iar corupţia atrage discriminarea. Asta trebuie spus! Proiectul adaugă piedici în procesul de obţinere a cătăţeniei române. Aceste piedici sunt injuste şi elimină persoanele. Nu văd de ce am adăuga alte piedici, pe lângă cele existente”, spune, la 80 de ani, într-o română care i-ar face să roşească pe mulţi parlamentari, seniorul.

„Eu nu aş fi avut ceţăţenia română, dacă ar fi intrat în vigoarea proiectul acesta de lege. Să vă spun de ce. Am plecat în ţară în 1960 cu o fişă de călătorie. Am renunţat la cetăţenia română şi am luat-o pe cea greacă, aveam un bunic 100% grec, Jean Chrissoveloni. Mi-am recuperat cetăţenia română în 1991, când Iliescu şi Roman au dat o lege care spunea că dacă ai avut cetăţenia română, ţi-o poţi recupera fără să renunţi la cea pe care o ai. Dacă îmi dădeau mie examen atunci, aşa cum cere proiectul aflat în discuţie, aş fi avut probleme să-l iau. Nu mai ştiam cuvinte, nu mai ştiam sintaxa… Am două fete şi 5 nepoţi. Cu toţii sunt cetăşeni români, deşi nu ştiu 3 cuvinte româneşte. Ar fi fost greci şi englezi, dar nu români! Ce e rău să aibă cetăţenia română, după părinţi şi bunici? Cetăţenia trebuie să fie un drept, nu e o vocaţie!”, a declarat azi Chrissoveloni pentru Mediafax.

Organizatorii protestului spun că proiectul propus este unul abuziv și i-au îndemnat pe oameni să semneze petiția.

AICI – petiţia semnată de circa 6.000 de persoane.

Articolul Protest față de modificările aduse la legea cetăţeniei. Ministerul Justiţiei de la București, pichetat apare prima dată în INFO1.

Documentul a fost înregistrat atât la Guvernul României, cât şi la Preşedinţie, Parlament, Ministerul Justiţiei și Avocatul Poporului, scrie mediafax.ro.

Mai exact, etnicii români reclamă câteva aspecte ale proiectului cum ar fi obligativitatea cunoaşterii limbii române la nivel B1 pe baza unui certificat lingvistic model internaţional, dar și majorarea termenului de analizare a dosarelor de la 5 luni, așa cum este în prezent la 2 ani.

Totodată, asociațiile reclamă și prevederea potrivit căreia, etnicii români vor putea depune dosarele de redobândire doar la reprezentanţele misiunilor diplomatice ale României din străinătate.

Autorii documentului spun că modificările propuse sunt justificate public de ministrul Justitiei prin nevoia de a combate procedura de dobândire ilegală a cetăţeniei române. Cu toate astea, în proiectul de lege doar o singură prevedere ar avea impact asupra acestui fenomen, restul propunerilor se referă doar la legalizarea tergiversării examinării cererilor de cetăţenie.

În acest sens, s-a lansat şi o petiţie împotriva modificărilor la lege.

Articolul Șase asociații din România au lansat un protest-manifest față de modificările la Legea cetățeniei apare prima dată în INFO1.

Una dintre reacții îi aparține lui Andrei Tinu, vicepreședinte al Partidului Republican din România, scrie știripesurse.ro. Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, Andrei Tinu este de părere că prin stabilirea acestui termen global se face o nouă nedreptate românilor din comunitățile istorice.

„Practic, având în vedere modul anevoios în care lucrează Comisia pentru cetățenie, aplicanții vor putea primi un răspuns în cinci sau șase ani, dacă nu chiar mai mult”, susține Tinu potrivit sursei citate.

Vicepreședintele Partidului Republican din România este de părere că statul român are obligația de a-i sprijini, prin toate mijloacele, pe românii din Basarabia, Bucovina de Nord, Herța și Timoc, inclusiv prin reducerea termenului de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române.

„Existența unor documente neconforme nu este un motiv suficient pentru creșterea duratei de soluționare a cererilor de dobândire și redobândire a cetățeniei române. Există alte instrumente, inclusiv posibilitatea prevăzută de lege de a fi retrasă cetățenia celui care a dobândit-o prin fraudă”, susține Andrei Tinu.

Plecând de la această idee și insistând asupra obligației legiuitorului de a păstra termenul de cinci luni, liderul republican readuce în atenția publică propunerile sale de reorganizare a Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Modificarea legii, în sensul introducerii în Comisia pentru cetățenie a tuturor funcționarilor instituției cu studii în domeniul dreptului sau specialiști în administrație-publică, creșterea ritmului de soluționare a cererilor de cetățenie și reducerea termenelor de soluționare la 3 luni de la depunere și creșterea numărului de dosare depuse prin deschiderea unor centre noi de depunere la Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca și în Republica Moldova. Se propune și introducerea posibilității de a depune cererile de cetățenie și în format electronic (online), deschiderea unor noi centre pentru depunerea jurământului de credință față de România, eliberarea certificatului de naștere în același timp cu certificatul de cetățenie și eliberarea cărții de identitate direct de la sediile ANC.

Ministra Justiției din România, Alina Gorghiu, a menționat anterior că modificarea Legii cetățeniei este un pas spre eliminarea riscurilor dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române, condiție necesară pentru ca România să adere la programul Visa Waiver, care ar permite călătoria liberă în SUA.

„Într-un număr semnificativ de dosare de cetăţenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea, prin noua lege am consolidat cerinţele şi procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetăţeniei. România are nevoie, mai ales în această materie a cetăţeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil şi stabil”, a mai spus ministrul român al Justiției.

Articolul VIDEO Politician român: Noul proiect de lege al cetățeniei este o nouă nedreptate istorică apare prima dată în INFO1.