Reprezentanții Ambasadei Rusiei în Republica Moldova au menționat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că Oleg Ozerov, ambasadorul agreat, a încercat, pe 30 aprilie, să trimită un colet bașcanei Găgăuziei. Potrivit acestora, pachetul conținea „produse alimentare, literatură și un mesaj” din partea diplomatului rus. Refuzul ar avea, în opinia lor, „conotații politice”. În replică, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că s-a acționat în baza prevederilor legale clare, stipulate în Codul de executare.

,,Potrivit legii, persoanei condamnate i se permite să primească săptămânal un singur colet. Evghenia Guțul a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o „motivație politică„, se arată în reacția ANP.

Anterior, Oleg Ozerov a cerut o întrevedere cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care își ispășește pedeapsa în penitenciar, dar reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor au respins cererea. Iar în luna martie a acestui an, Renato Usatîi, liderul formațiunii Partidul Nostru, care este și vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a firmat că în contextul negocierilor pentru eliberarea celor doi ofițeri SIS, reveniți recent acasă, după ce s-au aflat în arest în Rusia, ar fi fost discutat și cazul bașcanei Găgăuziei. Întrebat dacă Evghenia Guțul a fost inclusă în eventualele negocieri, șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a declarat că discuțiile cu FSB au început în vara anului trecut, însă numele acesteia nu a fost vizat.

,,Detaliile procesului de negocieri nu vi le pot oferi pentru că, iarăși, negocierile s-au purtat într-un cadru discret. Asta este important, sunt niște mecanisme de negociere între servicii în astfel de circumstanțe, astfel de situații: fiecare își interesul pe care vrea să-l obțină, dar discuțiile sunt discrete. Ce pot să vă spun, cu siguranță, că Guțul nu a fost pe masa de negociere, nu a fost propusă de noi și nici de ei. Deci, Guțul nu era un nume pe masa de negocieri cu ei”, a declarat șeful SIS, Alexandru Musteață.

În contextul în care unii experți au avertizat că Moscova ar putea reține cetățeni moldoveni pentru eventuale schimburi, șeful SIS a recomandat evitarea deplasărilor în Federația Rusă. Totodată, el a reamintit despre alerta emisă anterior de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul Kremlinul încearcă să-i trimită colete Evgheniei Guțul în penitenciar. Acuzații de ingerință politică apare prima dată în INFO1.

Marchel a făcut declarațiile în limba rusă la 25 martie 2026, într-o înregistrare video difuzată în cadrul celei de-a 46-a întruniri din sesiunea 61 a Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (structură internațională care veghează respectarea drepturilor omului și are rolul de a analiza, denunța și recomanda soluții pentru abuzuri și încălcări).

Marchel prezintă penalitățile pentru fraude electorale drept prigonire a enoriașilor

„O problemă serioasă o constituie și aplicarea pe scară largă a răspunderii administrative față de credincioșii noștri, acuzați de așa-numita «corupție electorală pasivă». Pelerinii și clerul nostru se confruntă cu controale regulate și intensificate la traversarea frontierei de stat”, a spus Marchel.

El nu a explicat despre ce fel de penalități este vorba, dar cel mai probabil s-a referit la amenzile și dosarele legate de fraude electorale de la ultimele scrutine, în spatele cărora a stat grupul criminal Șor.

În realitate, mai mulți preoți și enoriași ai Mitropoliei Moldovei au beneficiat de plăți printr-o schemă netransparentă, în preajma alegerilor și a referendumului pro-european din septembrie 2024. Este vorba de amestecul Rusiei în alegerile și referendumul pro-european din septembrie 2024, când s-a încercat coruperea a sute de mii de alegători din R. Moldova prin transferuri de la Promsvyazbank, o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale.

Totodată, presa de la Chișinău a scris că mai multe grupuri de preoți de la Mitropolia Moldovei ar fi participat la „pelerinaje” în Rusia, plătite de oligarhul Ilan Șor, și că clericii ar fi primit și carduri MIR, pe care urmau să încaseze bani de la acesta. Europa Liberă a scris că, în preajma celor două scrutine, aproape 500 de preoți și enoriași din Moldova au mers în pelerinaje la Moscova, finanțate de Patriarhia Rusă.

Astfel, nici sancțiunile și nici ceea ce Marchel numește „controale regulate și intensificate la traversarea frontierei” nu au legătură cu apartenența religioasă a persoanelor vizate.

Trecerea preoților de la o mitropolie la alta

În discursul de la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, Marchel s-a referit și la pretinsa intenție a autorităților de a confisca circa 800 de biserici de la Mitropolia Moldovei.

„Continuă procesul judiciar care poate duce la confiscarea din posesia confesiunii noastre a 800 de biserici și mănăstiri, obținute legal de noi în cadrul procedurii de restituire. În același timp, o altă confesiune — «Mitropolia Basarabiei» a Bisericii Române — beneficiază în Republica Moldova de un statut privilegiat: structurile acestei biserici primesc finanțare din bugetul României, iar preoților noștri li se oferă bani pentru a trece sub această jurisdicție. Astfel, reînregistrările forțate și ilegale ale comunităților noastre în jurisdicția «Mitropoliei Basarabiei» sunt stimulate activ prin mijloace financiare, iar drepturile credincioșilor noștri sunt încălcate în mod grav” , a declarat episcopul de Bălți și Fălești.

Nu este pentru prima dată când reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei se plâng pe faptul că mai mulți preoți trec în subordinea Mitropoliei Basarabiei. Acest proces s-a amplificat în 2022, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Doar în primele luni de război, peste 60 de preoți din R. Moldova au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Însuși Mitropolitul Vladimir recunoștea într-o scrisoare adresată patriarhului rus Kirill, în septembrie 2022, că preoți și enoriași critică susținerea de către Patriarhia rusă a invaziei militare în Ucraina, din care cauză aleg să plece la Mitropolia Basarabiei, iar încrederea în biserică a scăzut.

Dezinformările legate de biserică au fost promovate pe larg în ultimii ani. Biserica ortodoxă din Moldova este divizată, în mare, între două mitropolii – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (cunoscută ca Mitropolia Moldovei), subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Mitropolia Moldovei, care s-a format după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, în 1812, deține peste 1.100 de parohii, sau aproximativ 75% din numărul total de biserici ortodoxe de pe teritoriul R. Moldova. Patriarhia Română nu recunoaște trecerea acestora în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse și a reactivat în 1992 Mitropolia Basarabiei (constituită după unirea din 1918), dar a fost recunoscută de autoritățile de la Chișinău abia în 2002, după ce a atacat R. Moldova la CtEDO.

„Спецназ”-ul de la Dereneu

Episcopul de Bălți și Fălești a manipulat cu privire la scandalul bisericii de la Dereneu, prezentând acest caz ca exemplu de „încălcare a drepturilor credincioșilor”.

„În satul Dereneu, unde autoritățile au folosit forțele speciale împotriva credincioșilor noștri, pentru a asigura transferul bisericii noastre către Mitropolia Basarabiei”  a spus Marchel.

Amintim că scandalul de la Dereneu s-a întețit la începutul acestui an, după ce în 2025 Mitropolia Basarabiei a câștigat în instanță dreptul de folosire a lăcașului. Pe 2 februarie, preotul afiliat Mitropoliei Moldovei s-a baricadat în biserică (împreună cu soția și cei trei copii) și a încuiat-o din interior. Pentru asigurarea ordinii publice, la fața locului au fost mobilizați polițiști care au format un cordon. Mai multe persoane, împreună cu primarul, au protestat și au vrut să forțeze intrarea. La 10 februarie, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și alți cetățeni, organizați de primarul socialist (circa 150 de persoane), au rupt cordonul poliției și au pătruns ilegal în biserică.

Contrar declarațiilor arhiepiscopului Marchel, poliția nu s-a implicat în transmiterea bisericii către Mitropolia Basarabiei, ci doar a asigurat ordinea publică, în condițiile în care cel grup de persoane forțau intrarea în biserica pentru care Mitropolia Basarabiei a obținut în instanță drept de folosință. Stopfals.md a realizat o cronologie a evenimentelor legate de biserica de la Dereneu, a explicat cum a ajuns în subordinea Mitropoliei Basarabiei și a demontat o serie de falsuri pe acest caz.

În contextul cazului de la Dereneu, ministrul Culturii a explicat că sunt aproximativ alte 800 de biserici care ar putea reveni în gestiunea statului. Cristian Jardan a precizat că acest lucru s-ar putea întâmpla în urma unei decizii judecătorești. El a menționat însă că soarta lăcașelor ar putea fi decisă de comunitățile locale, așa cum s-a întâmplat și în cazul bisericii de la Dereneu.

„Aliatul Kremlinului”

Episcopul de Bălți și Fălești Marchel este considerat unul dintre cei mai radicali lideri a Mitropoliei Moldovei, despre care presa a scris că ar fi un aliat important al Kremlinului.

După primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2016, episcopul Marchel a criticat-o deschis pe candidata pro-europeană Maia Sandu, una din principalele acuzații fiind că nu este căsătorită și nu are copii, și l-au favorizat deschis pe candidatul pro-rus Igor Dodon, prezentat ca „moral sănătos și pro-ortodox”. Marchel a fost obligat de instanță să-i achite Maiei Sandu despăgubiri morale de 20 de mii de lei pentru declarațiile de discriminare la adresa sa.

Critic la adresa Occidentului și a politicienilor pro-europeni, Marchel a aprobat în anul 2022 excluderea din rugăciunile preoților din eparhia sa a conducerii pro-europene a țării, în special a factorilor de decizie care au promovat adoptarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice. Astfel, parlamentarilor Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) le-a fost interzis accesul la împărtășanie în toate bisericile Eparhiei de Bălți și Fălești, până în Duminica Mare a anului 2022.

În același an, sfidând legea, acesta a afișat panglica Sfântului Gheorghe, un simbol specific propagandei Kremlinului.

La alegerile prezidențiale din 2024, Marchel a promovat-o deschis pe candidata Victoria Furtună, considerată afiliată lui Ilan Șor și sprijinită de Rusia.

În iunie 2025, el a făcut afirmații similare la același Consiliu pentru Drepturile Omului al ONU.

Prinși cu dezinformarea

De-a lungul anilor, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei au lansat constant falsuri și teorii ale conspirației. În mai 2020, în plină criză pandemică, sinodul mitropoliei a adoptat o adresare către autorități să nu accepte „vaccinarea forțată” împotriva COVID-19, invocând falsuri și speculații. În adresare se invocă conspirații precum că „tehnologia 5G în combinație cu anumite vaccinuri administrate în China și Italia au dus la apariția virusului”, că „a început microciparea în masă a populației din Europa”, iar „Bill Gates care a omorât prin vaccinare sute de mii de copii, vrea să introducă cipuri în oameni, ca să-i controleze de la distanță”. Numeroși preoți (inclusiv Marchel) s-au pronunțat împotriva vaccinării contra COVID-19 și au adoptat poziții pro-ruse și antioccidentale.

Articolul Falsuri despre biserică și relația cu autoritățile, promovate de Marchel la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU apare prima dată în INFO1.

De asemenea, oficialul va fi chestionat cu privire la avantajele indicelui oferit țării noastre în ratingul agenției Moody’s, una dintre cele mai importante la nivel internațional, care evaluează riscul financiar al statelor și companiilor. Cel mai recent calificativ, cel mai bun din ultimii 25 de ani, arată că țara devine mai atractivă pentru investiții. Emisiunea „1 la 1”, moderată de Natalia Cheptene, va fi difuzată în această seară, de la ora 21:30, și va putea fi urmărită în reluare sâmbătă, de la ora 22:30.

Articolul Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, invitatul „1 la 1” apare prima dată în INFO1.

Într-unul dintre cazuri, este vorba despre un protest planificat de fostul candidat la alegerile prezidențiale din Rusia, Boris Nadejdin. Într-o postare pe Telegram, acesta a anunțat că solicitarea de a organiza o manifestație la Moscova i-a fost respinsă, pe motiv că în oraș sunt în vigoare restricții legate de COVID-19. Ulterior, Nadejdin a încercat să obțină autorizații și în alte orașe, însă a primit același răspuns.

„Pandemia de COVID-19 nu a împiedicat organizarea, pe 20 martie, a unor evenimente de amploare în orașele din regiunea Moscovei, cu ocazia sărbătorii Eid al-Fitr. Adică migranții au voie să se adune, dar cetățenii ruși și locuitorii locali, nu”, a scris Nadejdin.

Autoritățile ruse invocă și alte motive pentru a restricționa mitingurile, inclusiv protestele față de blocarea internetului. Weekendul trecut, la Perm, poliția a dispersat un protest autorizat, iar mai mulți participanți au fost reținuți.

Printre persoanele reținute s-a numărat și un pensionar de 80 de ani. Acesta a fost amendat cu 2 000 de ruble.

,,-Să mergem.
-Nu mă apucați! Eu protestez! Luați mâinile de pe mine”, a spus un protestatar.

În orașul Krasnodar, autoritățile locale au permis organizarea unui miting la periferie, la aproximativ 20 de kilometri de centrul orașului.

„Ne-au propus piața „Pokrovski”. Sunt sigur că nici nu cunoașteți unde se află această piață. Rușine celor funcționari din administrație care iau astfel de decizii. Este o rușine pentru putere să te temi atât de mult de propriul popor”, a afirmat alt manifestant.

Jurnaliștii au întrebat și locuitorii Moscovei ce cred despre restricțiile privind accesul la internet. Mulți spun că efectele sunt deja resimțite.

,,-Ar putea blocat definitiv internetul în Rusia ?
-Au început deja să facă asta, este îngrozitor. Nici măcar aplicațiile bancare nu îmi funcționează.
-Nu înțelegem cum să mâncăm la vreo cafenea, pentru că facem achitarea prin codul QR”, a precizat o persoană.

,,-Internetul deja este… [blocat n.r]
-Ne-am căutat unul pe altul acum vreo 20 de minute.
-Da, pentru că la mine nu funcționează Telegram”, a adăugat alt locuitor.

Criticii consideră că blocarea treptată a internetului este un pas spre izolarea definitivă a Rusiei de rețeaua globală. Kremlinul afirmă însă că măsurile sunt necesare din motive de securitate.

„Toate deconectările și restricțiile la internet se fac strict în conformitate cu legislația în vigoare. Este legat, probabil, de necesitatea de a asigura securitatea”, a precizat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Autoritățile ruse au început blocarea aplicațiilor de mesagerie și a internetului mobil încă din 2025. Potrivit proiectului „Na Sviazi”, accesul la internet a fost restricționat în mod regulat în peste 60 de regiuni, afectând peste 140 de milioane de persoane.

Articolul Kremlinul a început tot mai des să interzică diferite acțiuni de protest și invocă motive absurde apare prima dată în INFO1.

În realitate, acesta nu deține cetățenie finlandeză și nu are nicio funcție sau relevanță în viața politică din Finlanda. Cu toate acestea, declarațiile sale, critice față de sprijinul acordat Ucrainei, sunt preluate și promovate constant de instituții media apropiate Kremlinului, precum ,,RIA Novosti”, ,,TASS” sau ,,RT”.

Mesajele atribuite lui Armando Mema sunt prezentate publicului drept poziții ale unui „expert occidental”, contribuind la crearea impresiei că în statele europene există o opoziție semnificativă față de sprijinul pentru Kiev. În realitate, este vorba despre o persoană fără influență politică, ale cărei opinii sunt amplificate artificial.

Specialiștii în combaterea dezinformării atrag atenția că astfel de practici nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o strategie mai largă de propagandă. Prin promovarea unor „experți” marginali sau chiar fabricați, se urmărește crearea unei aparențe de susținere internațională și simularea pluralismului de opinii.

Aceste tactici au rolul de a valida mesajele interne ale Kremlinului și de a influența percepțiile publicului atât în Rusia, cât și în afara ei, acțiunile având loc în special în contextul războiului Rusiei contra Ucraina, mai notează sursa citată.

Articolul Un instalator a fost transformat în ,,politician finlandez” pentru a promova narativele Kremlinului apare prima dată în INFO1.

Seghei Kirienko este considerat arhitectul întregii infrastructuri de influență politică a Rusiei în străinătate și, în același timp, „liderul” politicii interne a lui Putin. Serghei Kirienko ar fi preluat, vara trecută, responsabilitatea pentru influența rusă în Republica Moldova, în locul lui Dmitrii Kozak. Potrivit jurnaliștilor europeni de la VSquare, Republica Moldova a devenit în contextul alegerilor parlamentare din septembrie 2025 un teren unde Kremlinul a testat cele mai agresive tactici de influență pentru discreditarea politicienilor pro-europeni. Printre acestea se numără cumpărarea voturilor, fermele de troli și pregătirea oamenilor care provoacă violențe în timpul protestelor. Potrivit publicației, după schema testată în Moldova, Vladimir Putin i-ar fi cerut personal lui Kirienko să asigure victoria premierului ungar Victor Orbán la alegerile parlamentare din aprilie. Jurnaliștii, mai susțin că în acest scop, Rusia a trimis, deocamdată la ambasada sa din Ungaria trei agenți GRU, care se dau drept diplomați și beneficiază de un anumit nivel de imunitate. Același informații au fost comunicate și de principalul oponent politic al lui Victor Orban, liderul opoziției maghiare Peter Magyar. Într-o postare pe Facebook, el a cerut Rusiei să nu se implice în alegeri.

„ Același lucru l-au făcut anterior în Republica Moldova. Este fără precedent ca o putere aflată în pragul înfrângerii să încerce, în interes propriu, să influențeze alegerile din Ungaria printr-o intervenție externă. Îi cer lui Viktor Orbán să oprească imediat această acțiune și să expulzeze din Ungaria agenții ruși ai serviciilor secrete care au sosit aici sub acoperire diplomatică”, a scris liderul opoziției din Ungaria.

Însuși Orban nu a reacționat public la acuzații, iar ambasada Rusiei la Budapesta a negat toate informațiile, numindu-le „fake news”. Premierul maghiar Viktor Orbán este un politician apropiat de Vladimir Putin, care blochează deseori la nivelul UE acordarea ajutorului pentru Ucraina. Ungaria blochează inclusiv deschiderea negocierilor de aderare ale Ucrainei și în consecință și ale Moldovei la blocul comunitar. Alegerile parlamentare din Ungaria se vor desfășura în data de 12 aprilie. Potrivit sondajului publicat săptămâna trecută de Medián, una dintre cele mai credibile instituții sociologice din Ungaria, partidul de guvernământ al lui Victor Orban ar pierde. Astfel Fidesz ar obține 35% dintre voturi, spre deosebire de partidul de opoziției Tisza a lui Peter Magyar, care ar obține 55% dintre sufragii.

Articolul Liderul de la Kremlin l-ar fi însărcinat pe Serghei Kirienko să saboteze alegerile parlamentare din Ungaria apare prima dată în INFO1.

„Frații n-au ajutat și n-au încercat (în original: «Братья не помогли и не пытались»), a scris canalul de Telegram Нетипичная Mолдова NEWS. Textul a fost preluat de alte câteva canale (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм, Молдовsky, Гражданин sau KP Moldova), de câteva site-uri (inclusiv News.mail.ru, КП в Молдове și cel al Partidului Comuniștilor), dar și pe Facebook (aici sau aici).

„Acum, după o asemenea situație critică, vedem că lozincile despre „frăție”, „prietenie” și „sprijin” din partea României nu sunt altceva decât o înșelătorie” (în original: «Теперь, после такой внезапной, критической ситуации, мы видим, что лозунги про „братство”, „дружбу” и „поддержку” со стороны Румынии — не более чем обман»), au notat sursele citate, omițând să scrie că R. Moldova a rămas fără electricitate din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, de care este (deocamdată) parțial dependentă R. Moldova.

În timpul penei de curent, R. Moldova a primit energie electrică anume din România

R. Moldova nu a achiziționat energie de avarie (n. r. – energie cumpărată urgent, la prețuri mai mari, în situații critice) în timpul penei de curent masive de sâmbătă, 31 ianuarie, a declarat responsabilul de comunicare al SA Moldelectrica, Igor Grițco. Informația a fost confirmată și de Ministerul Energiei, care a precizat că nu a fost nevoie de achiziția energiei de avarie (n. r. – din România). După problemele înregistrate pe linia electrică Isaccea – Vulcănești – MGRES – Chișinău, R. Moldova a început să fie alimentată cu electricitate prin cele patru linii de 110 kV care traversează Prutul.

„Consumul a fost mai mic decât cel planificat și, prin urmare, energie de avarie nu a fost achiziționată din sistemul energetic românesc. În momentul în care a căzut tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea avariată a sistemului electroenergetic, Moldelectrica împreună cu Transelectrica au pus în funcțiune cele patru linii care lucrează în regim insular. Este vorba despre liniile Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești. Astfel, treptat, a fost gestionată criza”, a declarat pentru TVR Moldova consultantul pentru comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.

Amintim că în noiembrie 2024, Î. S. Moldelectrica a testat și activat regimul de insularizare pe patru linii electrice de 110 kV cu România. Această acțiune asigură o opțiune alternativă a furnizării de energie electrică în R. Moldova. Cele patru linii permit alimentarea cu energie electrică din România a circa o treime din consumatorii din R. Moldova, potrivit responsabililor Moldelectrica.

Pana de curent, exploatată imediat de actorii de dezinformare

Sursele propagandistice menționate, precum și altele similare, au manipulat opinia publică (prin postări și așa-numite știri) pentru a discredita strategia de securitate energetică a statului.

Propagandiștii au încercat să exploateze defecțiunea tehnică (cauzată de problemele sistemului energetic ucrainean, atacat constant de armata rusă) prin mesaje ca „eșecul/mitul independenței energetice”, „sabotajul economic deliberat al PAS” sau „costurile rusofobiei”.

Narațiunile urmăresc erodarea încrederii publicului în integrarea europeană prin contrastarea instabilității actuale cu „fiabilitatea” percepută a sistemului din perioadă sovietică.

Articolul „Frații n-au ajutat și n-au încercat”. Dezinformare în contextul penei de curent din 31 ianuarie apare prima dată în INFO1.

Șeful legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, a subliniat în discursul său că fiecare secție de votare este un câmp de luptă pentru democrație și a dezvăluit amploarea eforturilor Moscovei de a compromite procesul electoral din Republica Moldova. El a îndemnat Rada Ucraineană și parlamentele partenere să continue cooperarea.

”Rusia a investit aproape 400 milioane de euro pentru a aduce în Parlament deputați controlați de grupări criminale și de Kremlin. Cetățenii noștri au rezistat presiunilor și manipulării și au ales calea libertății și stabilității. Moldova înțelege ce este în joc. Noi cei din Moldova știm ce înseamnă să ai o armată străină te teritoriul său”, Igor Grosu, președintele Parlamentului.

Ediția din acest an a Summitului Platformei Internaționale Crimeea se desfășoară în Regatul Suediei, în contextul negocierilor dificile de pace, în care Rusia cere teritorii noi de la Ucraina și recunoașterea celor deja ocupate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la summit prin videoconferință. El a mulțumit parlamentelor partenere pentru susținere și a avertizat asupra intențiilor Kremlinului.

”Putin vrea recunoașterea legală pentru ceea ce a furat. Vrea să distrugă conceptul de suveranitate și integritate teritorială, iar asta este problema principală. Înțelegeți cu toții ce înseamnă asta: el [Putin n.r] nu vrea acest lucru doar de la Ucraina, ci de la întreaga lume, iar asta este foarte periculos”, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

Platforma Crimeea a fost lansată la Kiev în 2021, la inițiativa președintelui Zelenski, cu scopul de a pune capăt ocupației ruse din peninsulă și de a facilita revenirea ei pașnică sub control ucrainean. Evenimentul din acest an este deja la a patra ediție.

Articolul Igor Grosu: Rusia ar fi investit 400 milioane de euro pentru a aduce deputați controlați de Kremlin în Parlament apare prima dată în INFO1.

Un acord-cadru este un set de principii de pace agreate de comun acord, în baza cărora urmează a fi negociată pacea. Potrivit informațiilor altei publicații influente, Axios, acordul-cadru anunțat este format din 28 de puncte și se referă la „garanții de securitate, securitatea în Europa și viitoarele relații ale SUA cu Rusia și Ucraina”. Elaborarea lui a fost coordonată de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și a fost realizată împreună cu reprezentantul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, fără să fie implicate alte părți.

Planul a fost discutat, totuși, la începutul săptămânii și cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va prezenta acest acord joi, la Kiev, în cadrul unei conferințe comune cu câțiva generali americani. Miercuri, Zelenski se află la Ankara, unde discută cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, gazda rundelor precedente de negociere dintre Kiev și Moscova. La conferința de presă cu omologul său turc, Zelenski nu a oferit careva detalii despre acordul de pace citat de presa internațională, dar a confirmat că negocierile de pace s-au reactivat.

„Desigur, am discutat concret despre situația diplomatică, iar acum multe procese s-au activizat, și încercăm ca toată activitatea să fie direcționată exact spre pace. Spre o pace demnă, cu securitate garantată. Războiul trebuie să se termine; nu există alternativă la pace. Rusia trebuie să înțeleagă că pentru război și pentru crime nu poate exista nicio recompensă. Și nu trebuie să rămână în Rusia posibilitatea de a declanșa un alt război similar împotriva Ucrainei”, a declarat Volodimir Zelenski.

Discursurile despre pace s-au reactivat cu câteva zile înainte ca sancțiunile SUA asupra giganților petrolieri ruși „Lukoil” și „Rosneft” să intre în vigoare. Aceste sancțiuni au fost impuse din cauza interesului scăzut al Moscovei față de negocieri.

Articolul SUA și Rusia ar fi elaborat un plan secret de pace în Ucraina apare prima dată în INFO1.

Atât Ilia Varlamov, cât și Anna Mongait sunt declarați „agenți străini” de ministerul rus al Justiției. În Rusia Varlamov a fost condamnat în lipsă la opt ani de închisoare și amendat cu 99,5 milioane de ruble. Este acuzat de răspândirea de „fake news” despre armată. Anna Mongait a fost condamnată la rândul său la cinci ani de închisoare într-un dosar similar.

Potrivit „Centrului pentru protecția drepturilor mass-media”, în 2024 Kremlinul a întocmit dosare penale pentru cel puțin 45 de jurnaliști ruși. Cifră de două ori mai mare decât în 2023. Cele mai multe dosare sunt pentru nerespectarea regulamentului privind publicarea materialelor și pentru răspândirea de „știri false” despre armata rusă.

Articolul Kremlinul i-a inclus pe Ilia Varlamov și Anna Mongait în lista „teroriștilor și extremiștilor” apare prima dată în INFO1.