Noul spicher interimar, Valentin Gaidarji, s-a arătat încrezător că va fi deblocată situația privind votul din Adunarea Populară, că Chișinăul va fi chemat la dialog, iar oamenii din Găgăuzia vor putea participa la alegerile aflate de mai mult timp într-un blocaj. Astfel, a fost stabilită o nouă dată a scrutinului, fiind vorba de data de 15 noiembrie a acestui an. Valentin Gaidarji, om de afaceri din satul Carbalia, raionul Vulcănești, ar avea legături cu structurile oligarhului fugar Ilan Șor, atât politice, cât și financiare. Mai exact, o companie al cărei fondator, specializată în importul de echipamente sanitare, a importat direct materiale de construcție, țevi și pompe pentru parcul de distracții GagauziyaLand în spatele căreia este Ilan Șor, instrumentul Kremlinului în destabilizarea Chișinăului, aflat sub sancțiuni internaționale din acest motiv. Valentin Gaidarji ar fi candidat anterior din partea partidului PACE, formațiune care a participat în 2023, alături de partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, la proteste antiguvernamentale.

Articolul Valentin Gaidarji, unul dintre promotorii intereselor oligarhului fugar Ilan Șor în Găgăuzia, ales spicher apare prima dată în INFO1.

,,Criterile vizează continuitea operațională, ideologică și comportamentală dintre partidul declarat neconstituțional și partidul considerat succesor. Norma contestată îi permite instanței de judecată să stabileacă dacă partidul vizat stabilit obiective sau a aprobat desfășurarea de activități comune cu partidul considerat neconstituțional. Prin interzicerea succesiunii partidelor declarate neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice în fața unor strategii frauduloase de menținere a activității partidelor declarate neconstituționale și de reîncarnarea lor în partidele existente sau nou create”, a afirmat Domnica Manole, președinta Curții Constituționale.

Președinta Curții Constituționale a mai menționat că limitarea activității unui partid poate dura cel mult 12 luni, iar formațiunea își poate relua activitatea după înlăturarea încălcărilor. Hotărârea este definitivă și a intrat în vigoare la data pronunțării.

Amintim că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a fost exclus din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, în cadrul Blocului „Patriotic”, cu puțin timp înainte de scrutin. Decizia a fost luată de Comisia Electorală Centrală, în contextul măsurilor de limitare a activității formațiunii, dispuse în baza suspiciunilor de finanțare ilegală din partea fugarului Ilan Șor. Un alt partid exclus din cursa pentru alegerile parlamentare de anul trecut a fost cel condus de Victoria Furtună. Potrivit autorităților, formațiunea a fost sancționată pentru finanțare ilegală, utilizarea unor resurse provenite din Federația Rusă și acte de corupție. În cazul Partidului „Forța Alternativă și Salvarea Moldovei”, condus de Alexandru Beșchieru, au fost inițiate încă din etapa pregătirii alegerilor proceduri administrative și judiciare privind statutul formațiunii. În august 2025, Comisia Electorală Centrală a decis excluderea partidului din lista formațiunilor admise să participe la alegerile parlamentare.

Articolul Curtea Constituțională a respins sesizările partidelor afiliate fugarului Ilan Șor. Ce au contestat acestea apare prima dată în INFO1.

În această cauză penală, Ilan Șor este învinuit că ar fi avut rol de organizator, instigator și coautor al infracțiunii de delapidare a averii străine, faptă săvârșită de mai multe persoane, în cadrul unui grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

,,Potrivit învinuirii, Ilan Șor, deținând funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 000 000 de dolari SUA din activele băncii. Acesta ar fi controlat de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe instituții financiar-bancare și ar fi asigurat adoptarea unor decizii cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar necesare realizării planului infracțional. În cadrul schemei, ar fi fost create condiții pentru transferarea și utilizarea mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în interesul grupului criminal organizat, inclusiv prin utilizarea unor documente false”, au menționat responsabilii Procuraturii Anticorupție (PA).

 În același dosar, la 29 ianuarie 2024, președintele interimar al BEM a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar cauza se află pe rolul Curții de Apel Centru, unde urmează să fie pronunțată o decizie la 8 iulie 2026.

În luna aprilie a acestui an, instanța de la Chișinău a emis un alt mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele oligarhului Ilan Șor, decizia fiind luată după ce procurorii au solicitat aplicarea măsurii preventive într-un dosar penal inițiat pentru finanțarea ilegală a formațiunii ALDE cu peste 400.000 de dolari.

Oligarhul fugar Ilan Șor are o pedeapsă definitivă și irevocabilă pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Furtul miliardului”. Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au menținut, în decembrie 2024, hotărârea Curții de Apel Chișinău și au respins recursul apărării.

El a fost condamnat la 15 ani de închisoare, iar pe lângă executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, trebuie să restituie peste 5,2 miliarde de lei moldovenești și nu va putea activa timp de cinci ani în sistemul bancar.

„Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest”, potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție.

Pro-rusul Ilan Șor neagă acuzațiile. El a fugit din Republica Moldova în 2019, când Partidul Democrat din Moldova (PDM) a pierdut puterea sub conducerea lui Vladimir Plahotniuc. Inițial s-a aflat în Israel, iar ulterior s-a refugiat în Rusia, având cetățenia ambelor state.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ilan Șor reprezintă principalul instrument al Kremlinului în tentativele de destabilizare a Republicii Moldova.

Articolul Arest pentru fugarul Șor, în cazul delapidării a milioane de dolari de la fosta Bancă de Economii a Moldovei apare prima dată în INFO1.

În toamna anului trecut, Marina Tauber a fost găsită vinovată pentru patru capete de acuzare, fiind vorba de falsificare a rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat.

,,Instanța a dispus prin cumul parțial al pedepselor – închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice pe un termen de 5 ani. De asemenea, în vederea executării pedepsei a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv, fiind anunțată în căutare. Totodată, instanța a dispus confiscarea specială a peste 206 milioane de lei, utilizate și destinate săvârșirii infracțiunii”, conform responsabililor Procuraturii Anticorupție (PA).

Conform probelor reprezentanților Procuratura Anticorupție (PA), precum și ale Centrului Național Anticorupție (CNA) și Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Marina Tauber, candidata fostului partid Șor la funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale din 21 noiembrie 2021, ar fi ,,recepționat, cu intenție și în coordonare cu grupul criminal condus de Ilan Șor, suma de 9 752 000 de lei de la acest grup. Din această sumă, 740 464,50 de lei ar fi fost introduși fictiv în formularele de donații din numele a 104 persoane fizice, care în realitate nu au contribuit financiar. Aceste date false au fost incluse în rapoartele privind gestiunea financiară a campaniei electorale, prin substituirea și ascunderea identității donatorilor, a volumului mijloacelor acumulate și utilizate. Rapoartele ar fi fost ulterior semnate personal de Marina Tauber și depuse la Comisia Electorală Centrală.

Totodată, în calitate de vicepreședinte al Partidului Politic „Șor”, Marina Tauber ar fi acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii de către grupul criminal condus de Ilan Șor, în valoare totală de 195 518 013 lei – fonduri ilicite utilizate pentru întreținerea și activitatea partidului, în scopul promovării intereselor grupului criminal organizat. Din această sumă, aproximativ 8,5 milioane de lei au fost transmiși sub controlul organelor de urmărire penală, iar alți circa 9 milioane de lei au fost depistați și ridicați în urma perchezițiilor. În plus, în aprilie 2023, Marina Tauber ar fi folosit calitatea sa de deputat pentru a interveni în procesul aflat pe rol la Curtea de Apel Chișinău, legat de acuzațiile aduse lui Ilan Șor, manifestându-se prin intimidarea și ofensarea judecătorilor și a procurorului cu ajutorul unui megafon, și amenințând cu blocarea ședinței prin mobilizarea a 3 000 de susținători”. 

Marina Tauber neagă acuzațiile. Ea se ascunde de justiția de la Chișinău în Rusia.

Articolul Pedeapsa Marinei Tauber, om de bază al fugarului Șor, neschimbată. Curtea de Apel Centru a respins recursul apărării apare prima dată în INFO1.

Diana Șoșoacă, care anterior a fost evacuată dintr-o ședință a Parlamentului European după ce a perturbat lucrările plenului, apărând cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi, a publicat pe pagina sa de Facebook fotografii alături de Ilan Șor. Europarlamentara l-a prezentat pe oligarhul fugar, considerat de autoritățile de la Chișinău principalul instrument al Kremlinului în încercările de destabilizare a Republicii Moldova, precum și condamnat definitiv în dosarul ,,Fraudei Bancare”, drept „om de afaceri” și „lider politic”.

„La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg am avut discuții cu Petr Fradkov, președintele PSB Bank, una dintre cele mai importante instituții financiare din Federația Rusă, și cu omul de afaceri și liderul politic Ilan Șor, CEO și coproprietar al companiei A7, una dintre cele mai importante platforme de plăți și transferuri internaționale din Federația Rusă”, a scris Diana Șoșoacă pe Facebook.

Potrivit acesteia, discuțiile au vizat noile realități economice globale, transformările sistemului financiar internațional și schimbările geopolitice care influențează dezvoltarea economică a statelor.

Cu o zi înainte, controversata europarlamentară s-a fotografiat și cu Marina Tauber, fostă deputată și apropiată a lui Ilan Șor. Tauber este vizată în Republica Moldova în mai multe dosare penale și se ascunde de mai mult timp de justiția de la Chișinău la Moscova.

Într-un interviu acordat publicației BZI, Diana Șoșoacă a relatat că a rămas impresionată de întâlnirea cu Ilan Șor.

„M-am întâlnit cu Ilan Șor. Eu nu l-am recunoscut. Nu știam că-i mic de statură, nu știam nimic. (…) Și vine Șor alergând spre mine: Doamna Șoșoacă, sunt Ilan Șor!”, a afirmat europarlamentara.

Referindu-se la Marina Tauber, aceasta a afirmat că este „un fost deputat moldovean” care „are un respect deosebit pentru România și pentru mine” și care i-ar fi explicat „ce se întâmplă pe acolo, dedesubturi”.

La forum participă și actualul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și fost președinte de țară, Igor Dodon, alături de mai mulți reprezentanți ai formațiunii, inclusiv Zinaida Greceanîi. În marja evenimentului, pro-rusul Igor Dodon a pledat pentru reluarea dialogului cu Federația Rusă, renunțarea la sancțiunile împotriva Moscovei, reluarea negocierilor cu Gazprom și redeschiderea curselor aeriene directe cu Rusia.

„Republica Moldova trebuie să reia de urgență dialogul cu Federația Rusă pe toate platformele disponibile”, a spus pro-rusul.

La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg mai participă fostul premier Vasile Tarlev, lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, precum și ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov.

Totodată, la eveniment sunt prezenți și frații Tate, ambii anchetați în România pentru infracțiuni grave. Vineri, 5 iunie, președintele rus, Vladimir Putin, urmează să susțină alocațiunea principală a forumului.

Articolul Europarlamentara cu probleme penale, Diana Șoșoacă, alături de fugarii Ilan Șor și Marina Tauber la „Davosul Rusiei” apare prima dată în INFO1.

Alegerile din Orhei și Taraclia au fost organizate după demisia foștilor primari, asociați cu Ilan Șor.

În 2025, Ramiz Ansarov a candidat la alegerile parlamentare pe lista partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea făcea parte din Blocul Patriotic, cu orientare pro-rusă. Comisia Electorală Centrală a exclus partidul din cursa electorală pe fondul suspiciunilor privind finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor prin rețele asociate lui Ilan Șor. Anterior, Ansarov a activat în cadrul Poliției de Frontieră. În 2018, acesta a fost concediat pentru prejudicierea imaginii instituției și a statului. Atunci, presa a scris că, în timpul unei deplasări de serviciu în Ungaria, Ansarov ar fi luat produse dintr-un magazin de parfumuri fără să le achite. El a respins acuzațiile și a declarat că a fost înlăturat din funcție deoarece devenise o persoană incomodă pentru sistem.

Contracandidatul său, Sergiu Aga, este preot, director al Asociației Umanitare „Filantropia Creștină” și consilier raional la Orhei din partea Partidului „Voința Poporului”. Anul trecut, acesta a candidat și pentru funcția de deputat pe lista Ligii Orașelor și Comunelor.

La Taraclia, pentru funcția de primar au concurat candidatul independent Alexandr Borimecicov și candidata PSRM, Ecaterina Iacobciuc. Victoria i-a revenit acesteia din urmă, care a fost votată de 1.691 de alegători, adică 51,23%. Borimecicov a acumulat 1.610 voturi sau 48,77%.

Alexandr Borimecicov conduce Asociația pentru Dezvoltarea Comunității Bulgare și filiala din Taraclia a Universității Bulgare „Anghel Kîncev”. În perioada 2022–2023, el a deținut funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Taraclia.

Ecaterina Iacobciuc conduce organizația teritorială a Partidului Socialiștilor din Taraclia și, din 2015, este primărița satului Novosiolovca. În 2024, Autoritatea Națională de Integritate a constatat că aceasta a încălcat regimul conflictelor de interese după ce și-a numit mama într-o funcție din cadrul Casei de Cultură din localitate.

Turul doi al alegerilor a avut loc și în comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni. Pentru fotoliul de primar au concurat Diana Nastas, candidata Platformei Demnitate și Adevăr, și Valentina Merla, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate. Diana Nastas a obținut 1.029 de voturi, adică 61,18%, în timp ce Valentina Merla a acumulat 653 de voturi sau 38,82%.

Analistul politic Anatol Țăranu susține că viitorii primari ai Orheiului și Taracliei reprezintă forțe pro-ruse, ceea ce demonstrează că Moscova își menține influența în aceste localități importante pentru Republica Moldova. Potrivit lui, chiar dacă Ilan Șor și Kremlinul nu au avut candidați proprii, forțele pro-ruse și-au unit eforturile pentru a conserva influența politică a Moscovei și a lui Șor.

,,Cu siguranța putem să admitem în aceste alegeri într-un fel au votat și au fost mobilizați la vot adepții grupării Șor, care nu a avut nemijlocit un candidat la aceste alegeri”, a afirmat Anatol Țăranu.

La rândul său, analistul politic Mihai Isac consideră că rezultatele turului doi arată că rețeaua lui Ilan Șor și influența Kremlinului continuă să fie prezente în Republica Moldova. Potrivit acestuia, forțele pro-ruse s-au mobilizat pentru a obține rezultatul dorit de Moscova. În ceea ce îl privește pe viitorul primar al Orheiului, Ramiz Ansarov, declarațiile acestuia că ar fi un candidat independent sunt „doar praf în ochii alegătorilor”, afirmă Isac.

,,Viitorul primar de Orhei a fost susținut de acest mecanism de vot înființat de câtre rețeaua Șor, iar prezentarea sa în calitatea de candidat independent nu are rolul decât de a încerca să inșele electoratul, iar acțiunile sale pe viitor vor demonstra cu vârf și indensat că viitorul primar răspunde comenzilor venite de la Moscova”, a adăugat Mihai Isac.

Am solicitat o reacție din partea lui Ramiz Ansarov și a Ecaterinei Iacobciuc privind acuzațiile referitoare la presupuse legături cu Ilan Șor și Kremlinul. Până acum însă nu am primit niciun răspuns.

Pe 31 mai, la Orhei, Taraclia și Ruseștii Noi s-a desfășurat turul doi al alegerilor locale noi. Primul tur a avut loc pe 17 mai. Scrutinul a fost organizat după demisia foștilor primari, asociați cu Ilan Șor. Noii edili își vor exercita mandatul până la alegerile locale generale, programate pentru anul 2027.

Articolul Orheiul nu scapă de influența pro-rusului Ilan Șor. Un candidat independent, susținut de el, câștigă alegerile apare prima dată în INFO1.

”Când a venit Ilan Șor în Găgăuzia, unul dintre scopurile lui principale a fost să fie lipsă de dialog între Comrat și autoritățile de la Chișinău, lipsa rezultatelor, adică să existe un conflict permanent. Această situație de conflict se menține, ea continuă, însă în cele din urmă au de pierdut doar oamenii din Găgăuzia, deoarece autonomia se află într-o izolare diplomatică, investițională, financiară. Cu cât mai repede vor avea loc alegerile, cu atât mai repede va lua sfârșit influența lui Ilan Șor în Găgăuzia.”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Mai mult, Tarnavschi susține că organizarea alegerilor în baza Codului Electoral al Republicii Moldova ar aduce reguli clare privind finanțarea campaniilor, donațiile și integritatea candidaților. Potrivit acestuia, până acum astfel de prevederi au lipsit în regiune.

”Un alt moment ține de desfășurarea controlului pentru membri consiliului electoral din Găgăuzia, unde nu sunt aceste reguli stricte. Ideea este că în legea din Găgăuzia nu sunt aceste reguli stricte referitoare la cine poate deveni membru al comisiei electorale din regiune. În 2022, Republica Moldova a instituit în codul său național mai multe criterii legale de integritate.”, a mai spus Tarnavschi

Menționăm că, organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei se află într-un impas de mai bine de câteva luni. Autoritățile de la Comrat insistă ca scrutinul să aibă loc în baza normelor locale, cu implicarea propriului organism electoral, și nu conform legislației naționale. Această poziție este contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care consideră deciziile autonomiei ilegale. Pe data de 7 aprilie, Curtea de Apel Sud a admis solicitarea Cancelariei de Stat și a suspendat trei hotărâri ale Adunării Populare: cea privind componența consiliului electoral local, modul de organizare a scrutinului și data desfășurării acestuia. Precedenta rundă de negocieri a avut loc pe 24 aprilie, când Maia Sandu și Igor Grosu s-au întâlnit cu primarii și deputații din regiune pentru a căuta o soluție de compromis în acest blocaj.

Articolul Alexandr Tarnavschi: Alegerile pentru Adunarea Populară ar putea reduce influența lui Șor în Găgăuzia apare prima dată în INFO1.

Conform probelor, Ilan Șor, prin intermediul fostului deputat Alexandr Nesterovschi, a identificat-o pe Arina Spătaru, președinta ALDE. Aceasta a fost în Israel pentru a discuta cu Ilan Șor, care se ascundea atunci acolo de justiția de la Chișinău, dar pe care l-a denunțat între timp structurilor judiciare. El i-a propus să se alăture unui proiect politic privind constituirea sau preluarea unor partide cu viziuni proeuropene, al căror lider să fie ea.

Ulterior, după ce Arina Spătaru și-a dat acceptul, Ilan Șor ar fi identificat și instigat doi complici, iar scopul urmărit era participarea acestui partid la alegerile locale, pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și consolideze controlul asupra proceselor politice și sociale din Republica Moldova.

La revenirea în țară a liderei ALDE, aceasta a primit inițial 50.000 de dolari, precum și 100.000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu oligarhul, dar ulterior finanțarea ilegală a ajuns la aproape 453.000 de dolari. În acest dosar penal, Alexandr Nesterovschi, care ocupa funcția de deputat, a fost condamnat la 12 ani de pușcărie în luna martie a anului trecut. De asemenea, și celelalte două persoane și-au aflat sentințele. Oligarhul fugar Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de pușcărie pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „fraudei bancare”. El a fugit din țară în 2019, când PDM a pierdut puterea. Inițial s-a aflat în Israel, iar apoi s-a refugiat în Rusia. El neagă toate acuzațiile care i se aduc.

Articolul Ilan Șor, condamnat în dosarul ”Frauda bancară”, s-a ales cu mandat de arestare într-o nouă cauză penală apare prima dată în INFO1.

Unul dintre candidații controversați este Victor Perțu, desemnat de partidul ”Democrația Acasă. El a făcut parte din gruparea criminală ”Șor” mai bine de 10 ani. Perțu a apărut în anturajul lui Ilan Șor încă în 2015. Atunci, el a fost numit director interimar al întreprinderii Apă Canal Orhei. Ulterior, la alegerile prezidențiale din 2016, Perțu ar fi reprezentat interesele grupului Șor la Comisia Electorală Centrală. În 2019, același Victor Perțu a candidat pe listele fostului partid ”Șor”, scos în afara legii, la scrutinul parlamentar pe circumscripția uninominală Hîncești. Iar legăturile acestuia cu penalul fugar ar fi continuat până recent. În 2022, el a fost reținut pentru pregătirea dezordinilor în masă la protestele organizate în același an.

Un alt candidat din anturajul lui Ilan Șor la funcția de primar al municipiului Orhei este Diana Memeț. Deși în prezent candidează independent, în trecut ea a deținut pentru o scurtă perioadă funcția de primar interimar, în 2019. A fost numită în această funcție prin dispoziția lui Ilan Șor, după ce acesta a renunțat la mandat pentru a deveni deputat. Potrivit unei anchete realizate în 2022 de Ziarul de gardă, Diana Memeț, care ocupa atunci funcția de șefă a Direcției Administrare Publică din cadrul Consiliului Raional Orhei, făcea parte din structura fostului partid ”Șor” și era implicată în mobilizarea activiștilor pentru colectarea semnăturilor în campaniile electorale.

Și Vasile Adașan, care, la fel, candidează acum independent a avut, în trecut, legături cu fugarul Ilan Șor. În 2016, el a fost numit șef al Inspectoratului de Poliție Orhei, prin ordinul șefului IGP de atunci, Alexandru Pînzari. Anterior, Adașan a candidat pentru funcția de primar din partea PDCM, partid condus de Ion Chicu.
Ulterior, el a devenit consilier raional din partea aceluiași partid. În decembrie 2023, Adașan a fost ales președinte al Consiliului raional Orhei. Numirea sa în această funcție a fost posibilă cu sprijinul unor partide afiliate lui Ilan Șor, precum ”Forța pentru Alternativa și Salvarea Moldovei”, dar și „Renaștere”.

Printre candidații la funcția de primar al municipiului Orhei se mai numără independenții Ramiz Ansarov și Andrei Don. De asemenea, aspiră la fotoliu și Dumitru Melnic de la PCRM, Sergiu Aga de la Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Sergiu Pîslaru care candidează din partea Partidului Verde Ecologist. Totodată, Sergiu Stanciu a fost desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate, iar Stanislav Balan de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Alegerile locale noi pentru primăria Orhei vor avea loc în data de 17 mai. Scrutinul este organizat după ce fostul primar, Tatiana Cociu, a demisionat.

Articolul Zece candidați, înregistrați de CEC în cursa pentru Primăria Orhei. Unii au legături cu Ilan Șor apare prima dată în INFO1.

Potrivit lui Lilian Carp, Victor Perțu a apărut în anturajul lui Ilan Șor încă în anul 2015. Atunci, el a fost numit director interimar la Apă Canal Orhei. Apoi, la alegerile prezidențiale din 2016, Perțu ar fi reprezentat interesele grupului Șor la Comisia Electorală Centrală. În anul 2019, același Victor Perțu a candidat pe listele fostului partid ”Șor”, scos în afara legii, la scrutinul parlamentar pe circumscripția uninominală din Hâncești. Iar legăturile acestuia cu penalul fugar ar fi continuat și până mai recent. În anul 2022, el a fost reținut pentru pregătirea dezordinilor la protestele organizate în același an.

,,Costiuc trebuie să-i întoarcă o datorie lui Șor prin înaintarea unui candidat și vorbim de un candidat din echipa lui Șor, adică este vorba despre Victor Perțu. Astfel, suntem ca într-o operă a lui Caragiale, doar că în loc de ”O scrisoare pierdută”, noi avem un canidat pierdut al lui Șor pe care-l găsim la Costiuc în partid, înaintat la funcția de primar. Vorba cântecului: ”Jana nu e moartă, Jana se transformă”, așa și Șor se transformă în Costiuc”, a spus Lilian Carp, deputat PAS.

Vasile Costiuc a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook. Acesta a negat că ar avea vreo legătură cu Ilan Șor. Totuși, el a spus că dacă sunt dovezi în privința lui Perțu, să fie prezentate.

,,Dacă Perțu a fost implicat în scheme de corupție, hoție și furturi, puneți-le pe masă și noi le discutăm. Dar dacă omul ăsta nu a fost implicat, tu nu ai dreptul moral să stabilești dacă are dreptul să canideze sau nu. Locuitorii din orașul Orhei vor fi cei care vor decide și vor stabili cine va fi primarul lor”, a declarat Vasile Costiuc, președintele Partidului Politic Democrația Acasă.

Anterior, analiștii au criticat vizita lui Vasile Costiuc în Georgia, țară cu un regim considerat apropiat de Rusia și criticat pentru derapaje de la parcursul european. Din delegație au făcut parte mai mulți parlamentari, printre care socialistul Igor Dodon și Olga Ursu de la fracțiunea MAN. Experții au interpretat această vizită drept o tentativă de promovare a agendei Moscovei. Precizăm că Georgia a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2023. După ce partidul „Visul Georgian” a adoptat mai multe legi după modelul pro-rus, precum legea agenților străini, care subminează societatea civilă din țară, UE a încetat finanțarea, iar ulterior a fost suspendat și procesul de aderare.

Articolul Candidatul PPDA pentru Primăria Orhei este omul oligarhului Ilan Șor, afirmă puterea. Reacția liderului Vasile Costiuc apare prima dată în INFO1.