În anul 2023, economia României a crescut cu 2,1%, faţă de anul 2022. Iar în Ucraina, aflată în stare de război, PIB-ul a crescut cu aproape 5 %.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, explică fenomenul prin „cerere internă scăzută”.

„Sunt economii diferite, în momente diferite. Ce vedem – un proces profund dezinflaționist, o cerere internă scăzută, o consolidare fiscală semnificativă în Republica Moldova cu siguranță că are acest efect secundar asupra creșterii economice”, a spus Anca Dragu.

Anterior, ministrul  Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a menționat că PIB-ul înregistrat anul trecut e mic față de ritmul de creștere de care are nevoie Republica Moldova.

„Avem nevoie de mult mai mult. În pofida provocărilor multiple cu care se confruntă economia noastră, avem o creștere pozitivă. Principalele domenii de creștere sunt agricultură, HoReCa, servicii de asistență socială, sectorul energetic, IT și comunicații”, a spus Alaiba.

Articolul PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,7 %. Cum explică acest fenomen conducerea BNM apare prima dată în INFO1.

Se întâmplă după ce câțiva deputați au anunțat că conducerea BNM nu s-a îngrijit să protejeze instituția de unii angajați implicați în protejarea intereselor beneficiarilor „fraudei bancare”.

,,În rezultatul audierilor de azi din comisie și din plenul parlamentului care au arătat probleme grave în activitatea conducerii BNM, sabotare în recuperarea banilor, angajarea și menținerea în funcție a unor oameni implicați în frauda bancară, și obstrucționarea anchetei, vă solicităm demisia, domnule Octavian Armașu”, a scris deputatul Radu Marian pe pagina sa de Telegram cu privire la evoluția dosarului „Furtul miliardului”.

Deputații au avut numeroase întrebări pentru guvernatorul BNM, Octavian Armașu. Deputatul PAS Doina Gherman l-a întrebat pe Armașu cine sunt beneficiarii fraudei bancare. În replică, guvernatorul Băncii Naționale a spus că nu știe.

Deputatul a continuat să îi adreseze întrebări guvernatorului, una dintre care a fost despre rolul BNM în acea perioadă rolul BNM în recuperarea prejudiciului de 13 miliarde. Armașu a răspuns că nu poate să facă declarații nefondate, menționând că Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel, dar nu poate să spun cine este beneficiar.

Fostul guvernator a mai spus că BNM face politică monetară și supraveghere bancară și că sunt trei bănci în proces de lichidare, parte a fraudei bancare. Acolo sunt trei lichidatori care actionează independent, iar lichidatorii cooperează cu organele de anchetă.

Într-un final, proiectul de lege privind demiterea guvernatorului BNM, Octavian Armașu, a fost votat.

Investigațiile în această cauză vizează fapte infracționale săvârșite de către mai multe grupuri criminale organizate în perioada anilor 2010-2015.

Articolul Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a fost demis de Parlament cu 81 voturi apare prima dată în INFO1.