,,Am identificat măsuri specifice pe care partenerii occidentali le vor lua pentru a ajuta Ucraina”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, reporterilor de pe insula italiană Capri, unde se întâlnesc miniștrii de externe ai G7.

El a spus că Occidentul are capacitatea ,,de a oferi Ucrainei toate resursele necesare cât mai curând posibil pentru a salva Europa de un război mai mare”. El nu a oferit alte detalii.

Articolul G7 a identificat ,,măsuri specifice” pentru a ajuta Ucraina, afirmă Kuleba apare prima dată în INFO1.

Premierul ucrainean Denis Şmîhal a cerut luni din nou statelor occidentale să transfere Kievului cele circa 300 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor, astfel încât alegerile din ţările aliate cu Ucraina să nu afecteze sprijinul faţă de aceasta în războiul cu Rusia.

,,Confiscarea activelor rusești ar trebui să devină o sursă sigură de sprijin pentru statul nostru și de finanțare pentru redresarea noastră. Ajutorul partenerilor noştri este un instrument extrem de important, dar avem nevoie de predictibilitate şi de stabilitate indiferent de perioadă, de fluctuaţiile politice, de ciclurile electorale care au loc în lume”, a declarat premierul Denis Șmîhal într-o conferință de presă.

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Moscova a calificat acțiunea drept un ,,furt”. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia şi gestionată de casa de compensare Euroclear.

Apelul prim-ministrului ucrainean survine într-un moment în care Ucraina, aflată în dificultate pe front în faţa ofensivei ruse, este îngrijorată de diminuarea asistenţei militare şi financiare occidentale în contextul disensiunilor din SUA şi din UE.

Articolul Ucraina îndeamnă Occidentul să transfere activele ruseşti îngheţate, reclamând că nu a primit banii înghețați de UE apare prima dată în INFO1.

Grupul G7 are în vedere să ia doar creșterea valorii și dobânzile datorate de când activele au fost înghețate în 2020.

„Dacă lumea are 300 de miliarde de dolari – de ce să nu-i folosim?”, a declarat președintele ucrainean.

În ciuda unui oarecare entuziasm din partea guvernelor SUA și Marii Britanii, bancherii centrali din Europa au fost mult mai sceptici în ceea ce privește stabilirea unui precedent juridic dificil care ar putea submina stabilitatea financiară globală. Aceasta ar putea însemna că alte țări se vor gândi de două ori înainte de a-și plasa activele de refugiu în Occident.

Belgia găzduieșteo mare parte din activele înghețate, datorită rolului său în sistemul de compensare pentru rezervele europene. Aceasta a aplicat deja o taxă unor fonduri care au strâns 2 miliarde de euro pentru Ucraina. Susținătorii planului mai amplu cred că s-ar putea strânge zeci de miliarde de dolari, având în vedere cele aproximativ 360 de miliarde de dolari în active înghețate și ratele ridicate ale dobânzilor din prezent.

Președintele Zelenskyi, aflându-se în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, a declarat că contribuabilii occidentali nu ar trebui să plătească factura pentru războiul din Ucraina.

Articolul Zelenskyi cere ca miliardele rusești confiscate să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei apare prima dată în INFO1.

În acest moment critic pentru geopolitica mondială, potrivit experţilor, Japonia transferă Italiei conducerea celor mai bogate şapte ţări din lume, care ar urma să obţină un consens foarte complex, extins la G20, esenţial pentru a face faţă noilor ameninţări. Sarcina Italiei pare titanică, dacă nu imposibilă, pentru şefa guvernului italian Giorgia Meloni, care s-a pregătit temeinic să ofere cea mai bună imagine a Italiei.

Tensiunea din Taiwan, războiul din Ucraina, relaţiile cu Sudul global, Africa şi migraţia şi legătura dintre inteligenţa artificială (IA) şi democraţie vor fi subiecte la summitul liderilor mondiali care va avea loc pe 13-15 iunie în regiunea Apulia (sud).

,,În documentele strategice ale marilor puteri, ale NATO, ale UE, se vorbeşte despre ameninţări care pun în pericol supravieţuirea ordinii declanşate la sfârşitul Războiului Rece şi securitatea statelor care au garantat-o”, a declarat Gabriele Natalizia, profesor de securitate şi politică internaţională la Universitatea Sapienza din Roma.

Tot Natalizia a adăugat că în pofida diferenţei de culoare politică, Meloni are cele mai bune relaţii din ultimul deceniu cu SUA şi Germania şi a stabilit legături strânse cu UE, împotriva tuturor pronosticurilor.

Alberto Vannucci, profesor la Universitatea din Pisa, spune că ,,Meloni a demonstrat abilităţi de leadership, este capabilă să gestioneze bine tensiunea și că asta este incontestabil”.

După opinia mai multor experți, cea mai mare problemă a premierului italian o reprezintă „caracteristicile foarte discutabile” ale echipei sale guvernamentale.

Articolul Italia a preluat preşedinţia G7. Vezi care sunt sarcinile și provocările apare prima dată în INFO1.