”Economia Republicii Moldova este foarte intensivă în capital uman. Dacă analizăm retribuția muncii raportată la valoarea adăugată brută, noi sântem la circa 60% fiind aproape de topul țărilor de Europa. Deci avem economie care se bazează și depinde foarte mult de forța de muncă, atât de punctul de vedere cantitativ atât și ponderea costurilor”, Adrian Lupușor, expert economic.

În ciuda acestei dependențe, numărul persoanelor angajate în câmpul muncii scade de la an la an, inclusiv în termeni procentuali, susține analistul economic Adrian Lupușor. Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, afirmă că prin crearea de noi locuri de muncă problema nu va fi rezolvată.

”Noi trebuie să facem câteva lucruri în același timp, ceva ce foarte puține economii au reușit. Foarte puțini economii au reușit să crească rata de ocupare, dar și productivitatea muncii în același timp. Pentru că de obicei dacă vrei să crești productivitatea muncii trebuie să reduci din multe locuri de muncă care sunt neproductive”, Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Buzu consideră că una dintre soluții este integrarea în Uniunea Europeană, ceea ce va include Moldova în lanțuri economice mai mari, generând astfel locuri de muncă bine plătite și productive. Ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat că, într-un astfel de scenariu, sistemul de învățământ trebuie să pregătească un număr mare de specialiști calificați. De asemenea, este esențială acordarea unei atenții sporite satelor și localităților mici, având în vedere discrepanțele de nivel educațional dintre mediul urban și cel rural, a declarat Perciun.

”Niște școli regionale pe care să le capacităm și unde să le putem să oferim educație de calitate la cel mai înalt standart, cel puțin din punct de vedere infrastructural pentru început. Și avem acest proiect a școlilor model, îs 35 de școli care noi ne-am selectat la prima etapa, dar extindem lista la 90 acum și urmează să benificieze la investiții de la 2,5 la 3 mln de euro fiecare dintre ele”, Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

La rândul său, ministra dezvoltării economice și digitalizării, Doina Nistor, a menționat că Republica Moldova a început deja o tranziție activă către un alt format economic.

”Noi avem o economie care se restructurează, avem o restructurare sănătoasă, avem o creștere mare a domeniului de servicii. Doar în anul 2024 domeniul de exportul de servicii a cifrat suma totală de 2,7 mlrd dolari SUA, și ceea ce a fost dublu fața de anul 2020. Este un domeniu care are un excedent comercial de circa 1 mlrd de dolari”, Doina Nistor, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Vorbind despre sectorul serviciilor, în primul rând este vizat sectorul IT, afirmă Nistor. Potrivit ministrei, tocmai acest sector are cel mai pozitiv impact asupra balanței comerciale a țării noastre. Lilia Franț, vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor, face apel către autorități să acorde atenție la trei puncte-cheie pentru dezvoltarea pieței muncii.

”Noi ca Sindicate credem că aici trebuie să punem accent pe trei momente. Unu la mâna – pre creșterile salariale, dar pornind de la creșterea salariului minim. Doi – pe combaterea economiei informale, un flagel despre care practic nu s-a discutat astăzi, dar el este prezent și el afectează foarte mult economia locală, și inclusiv acel deficit a forței de munca despre care vorbim. Și al treilea moment pe care tot îl considerăm prioritar – să nu zicem nu forței de munca externe, dar avem un potențial forței de muncă local care trebuie valorificat”, Lilia Franț, vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2024 în Moldova munceau aproape 854 de mii de persoane, cu 3,7% mai puțin decât în 2023. Vârsta medie a angajaților este de 44 de ani. În același timp, peste 1,1 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani nu lucrează, ceea ce reprezintă 56% din populația aptă de muncă.

Articolul Analiștii economici: Economia Republicii Moldova depinde mai mult decât cea din alte țări de forța de muncă apare prima dată în INFO1.

Potrivit BNS, salariul mediu brut al angajaților în câmpul municii a crescut cu 16,5% față de 2022, adică cu 1472,50 lei, constituind 12209.2 lei, iar salariul lunar net a fost de 10372.10 lei.

Costul mediu lunar al forței de muncă a constituit 15252,7 lei pentru un salariat, cu 16,6% (sau cu 2167,6 lei) mai mult decât în anul 2022,
numărul salariaților la sfârșitul anului 2023 a constituit 733,3 mii de persoane, cu 0,5% (sau 3,7 mii de persoane) mai mult față de sfârșitul anului 2022.

De asemenea, a crescut și numărul mediu al salariaților, constituind 626,3 mii de persoane, fiind în creștere cu 0,4% față de anul 2022, iar la sfârșitul anului 2023 au fost înregistrate 28,8 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce constituie 3,8% din totalul locurilor de muncă.

Câștigul salarial brut (sumele brute calculate salariaților) în anul 2023 a fost compus din:

• sume plătite cu regularitate (la fiecare perioadă de plată a salariului) – 87,0%;
• sume plătite ocazional/neregulat (premii etc.) – 4,3%;
• sume calculate pentru timpul nelucrat (concedii etc.) – 8,2%;
• drepturi în natură – 0,5%.

Impozitele și taxele obligatorii pe salariu (impozitul pe venitul persoanelor fizice și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală) au constituit 15,0% din totalul câștigului salarial brut, fiind în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de anul 2022.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în activitățile:

• informații și comunicații – 32530,3 lei (de 2,7 ori mai mult decât media pe țară);
• activități financiare și de asigurări – 23424,2 lei (cu 91,9% mai mult decât media pe țară);
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18276,8 lei (cu 49,7% mai mult decât media pe țară).

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în activitățile:

• activități de cazare și alimentație publică – 7424,2 lei (cu 39,2% mai puțin decât media pe țară);
• agricultură, silvicultură și pescuit – 7952,0 lei (cu 34,9% mai puțin decât media pe țară);
• artă, activități de recreere și de agrement – 8922,2 lei (cu 26,9% mai puțin decât media pe țară).

Articolul Câștigurile salariale, costul forței de muncă și numărul salariaților în anul 2023 apare prima dată în INFO1.

În acest sens,  la data de 21 decembrie, IFAD UCIP IFAD și  ANOFM au semnat un memorandum de colaborare.

Prin acest document, cele două entități și-au asumat responsabilitatea de a susține creșterea activității economice în zonele rurale prin țintirea tinerilor antreprenori, femei și micii proprietari cu potențial de generare de venituri și locuri de muncă, utilizând o diversitate de intervenții, inclusiv acces îmbunătățit la finanțare, mentorat.

„Am pus bazele unui parteneriat important, care va contribui la creșterea culturii antreprenoriale, la dezvoltarea infrastructurii regionale, reducerea șomajului din mediul rural, minimalizarea efectului migraționist din societatea noastră și, nu în ultimul rând, va contribui la sporirea competitivității și sustenabilității mediului antreprenorial”,  a declarat directorul UCIP IFAD, Iurie Ușurelu.

Directoarea ANOFM, Raisa Dogaru a reiterat importanța parteneriatului între instituții prin unirea efortului de a  spori șansele de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural, de a susține angajatorii în crearea locurilor noi de muncă, identificarea forței de muncă necesare,  respectiv stimularea creșterii economice rurale.

Totodată, UCIP IFAD și ANOFM au agreat organizarea și desfășurarea activităților de informare în vederea diminuării vulnerabilității femeilor și tinerilor din zonele rurale; organizarea evenimentelor de informare privind posibilitățile de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și informarea potențialilor antreprenori privind suportul și asistența Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP) de inițiere/dezvoltare a afacerilor mici în zona rurală.

Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD are rolul de mobilizare a  fermierilor mici acordând posibilități celor din mediul rural de a  accesa servicii financiare, a spori producerea produselor agricole precum si veniturile.

Articolul Cetățenii neangajați din sate vor beneficia de susținere. Precizările ANOFM apare prima dată în INFO1.

Raportul prezentat în cadrul conferinței cu participare internațională „MACRO 2023” mai estimează că până în 2026 rata ocupării forței de muncă va fi cu un pas mai aproape de nivelul european, de la 40,5% la 44,8%.

„Deci, în esență, ocuparea urmează să crească, dar cu un ritm evident insuficient, pentru a converge la rata de ocupare de 70 % și peste din Uniunea Europeană”, afirmă specialiștii.

Fostul ministru al muncii și protecției sociale, Marcel Spătari, consideră că problema ocupării forței de muncă este una complexă, dar care ține în primul rând de condițiile de muncă nefavorabile, la ora actuală problemă amplificată și de dificultatea atragerii noilor investitori din cauza contextului de securitate din regiune.

„Ocuparea forței de muncă este o problemă comlexă și cred că trebuie să pornim de la calitatea locurilor de muncă. Până la urmă oamenii sun atrași de locurile de muncă care există pe piață și Republica Moldova are o problemă structurală cu atragerea investitorilor care să creeze locuri de muncă bine echipate cu utilaje moderne prin care să se genereze productivitatea necesară pentru salarii mari, competitive și care să atragă oamenii”, susține MARCEL SPATARI, EXPERT SYNDEX ROMÂNIA.

Conform experților prezenți la conferință, Integrarea Europeană a Republicii Moldova, ar fi o soluție viabilă pentru sporirea ratei de încadrare a cetățenilor noștri în câmpul muncii, majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă la noi acasă.

„Dar eu consider că Integrarea Europeană ne va permite să ridicăm nivelul de calitate a locurilor de muncă, nivelul de calitate a forței de muncă, să imbunătățim aspectele legate de dezvoltarea regională, de investițiile care trebuie să fie aduse în țară, de locurile de muncă care urmează să fie create decente”, susține SERGIU SAINCIUC, VICEPREȘEDINTE CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR DIN MOLDOVA.

„El este unul benefic de facto pentru o țară, inclusiv prin formarea unor opurtunități noi. Consider că odată ce vom putea beneficia de fondurile neceare în contextul eurointergrării, atunci vom putea maximiza și posibilitățile economiei Republicii Moldova respecti spori și numărul locurilor de muncă”, menționează VITIUC ROMAN, ȘEFUL DIRECȚIEI GENERALE ECONOMIE, COMERȚ ȘI TURISM, CONSILIUL MUNICIPAL CHIȘINĂU

Invitatul special al conferinței, a fost profesorul în economie Matloob Piraka, a Universității Kent, din Marea Britanie, care studiază de 20 de ani problema ocupării forței de muncă. Profesorul a menționat că economia țării sale și piața muncii în particular, a avut de suferit considerabil din cauza ieșirii din UE.

„Am avut o lipsă de oferte din restul Europei. Precum sectorul serviciilor, sectorul hotelier, toate acestea au fost afectate destul de negativ după Brexit. Așa că a existat o provocare foarte mare, iar acest lucru este în detrimentul economiei”, explică MATLOOB PIRACHA, LECTOR SUPERIOR ÎN ECONOMIE, UNIVERSITATEA DIN KENT, MAREA BRITANIE.

Profesorul Piraka este și el optimist în privința îmbunătățirii situațiiei pe piața muncii din Modlova în condițiile Integrării Europene:

„Această integrare deschide piața pentru 500 sau 450 de milioane de oameni. Iar acest lucru a ajutat o mulțime de țări, cum ar fi Estonia și Letonia. Acestea sunt economii mai mici care au beneficiat foarte mult de pe urma aderării. Și datorită acestui acces la piață, înseamnă că se pot deschide mai multe întreprinderi care vă pot sprijini, ceea ce va ajuta la ocuparea forței de muncă din Republica Moldova”.

Conform aceluiași studiu, creșterea ocupării forței de muncă va fi însoțită și de accentuarea deficitului de forță de muncă calificată. Se prognozează că spre 2026, cererea pentru forța de muncă va depăși un milion de persoane, iar oferta se va majora de la 820 de mii de persoane la 832 de mii, conform scenariului de bază și se va reduce până la 770 mii, conform scenariului optimist.

Articolul Ritm stabil de creștere. Rata ocupării forței de muncă, mai aproape de nivelul european apare prima dată în INFO1.