Istoria Premiilor Nobel

Premiile Nobel au fost create de Alfred Nobel, un om de afaceri şi chimist suedez din secolul al XIX-lea. El deţinea peste 300 de brevete, dar faima sa înainte de premii se datora inventării dinamitei prin amestecarea nitroglicerinei cu un compus care făcea explozivul mai stabil.

Dinamita – care a devenit populară în construcţii, minerit şi industria armamentului – l-a făcut pe Nobel un om foarte bogat. Spre sfârşitul vieţii, el a decis să-şi folosească vasta avere pentru a finanţa premii anuale „celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari beneficii omenirii”, transmite News.

Primele premii Nobel – în medicină, fizică, chimie, literatură şi pace – au fost acordate în 1901, la cinci ani după moartea sa. În 1968, Banca Centrală a Suediei a creat un al şaselea premiu, pentru economie. Deşi puriştii Nobel subliniază că premiul pentru economie nu este, din punct de vedere tehnic, un premiu Nobel, acesta este întotdeauna acordat împreună cu celelalte.

Programul pentru premiile Nobel din acest an

Anunţurile privind premiile Nobel 2025 încep luni, cu premiul pentru medicină, care va fi anunţat de un juriu la Institutul Karolinska din Stockholm.

Anunţurile privind premiile Nobel continuă marţi cu premiul pentru fizică, miercuri cu cel pentru chimie şi joi cu cel pentru literatură. Premiul Nobel pentru pace va fi anunţat vineri, iar Premiul Nobel pentru ştiinţe economice în 13 octombrie.

Premiile vor fi înmânate la 10 decembrie, când este marcată ziua morţii lui Nobel. Fiecare premiu are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape 1,2 milioane de dolari), iar câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă. Până la trei laureaţi pentru fiecare premiu pot împărţi suma de bani.

Articolul Începe săptămâna Premiilor Nobel. Programul din acest an apare prima dată în INFO1.

Evenimenul reunește elevi din toată țara se înscrie în lista celor 23 de olimpiade și concursuri ce au loc în anul curent de studii.

Sergiu Gurin, Secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării, a felicitat elevii care au demonstrat excelență la etapa raională/municipală.

„Fizica este nu doar o disciplină fundamentală a cunoașterii umane, ci și un domeniu esențial pentru progresul tehnologic și inovația de mâine. Prin această competiție, ne propunem să promovăm gândirea critică, creativitatea și dorința de a descoperi legile universului”, a menționat Sergiu Gurin.

La ediția din acest an a olimpiadei participă 134 de elevi din întreaga țară.

Probele de concurs se desfășoară pe parcursul zilelor de 8 și 9 martie.

Festivitatea de premiere va avea loc luni, 10 martie.

Articolul Peste 130 de elevi din toată țara participă la Olimpiada Republicană la Fizică apare prima dată în INFO1.

”-Când am deschis lucrarea și am citit-o m-am speriat foarte tare. Nu m-am așteptat la așa ceva.

-Ați început să aveți emoții?

-Da, am dorit să plâng dar m-am ținut.

-O să plângeți astăzi?

-Acuma chiar, trei pași și o să plâng 

-La ce notă vă așteptați?

După lucrarea scrisă sper un 5, asta foarte greu era, geografia, altele sunt convinsă că o să am de la șapte, opt dar aici sper măcar cinci”.

”Acolo a fost calcularea gen a temperaturii când crește altitudinea munților și gen era că la 20 de grade la poalele munților la 700 de metri și trebuia la 8 mii și ceva, asta a fost puțin mai greu. Eu sunt profil uman, cu așa calcule în coloniță nu prea bine o duc, mai ales cu așa cifre mari”.

Elevii care au ales să susțină examenul la fizică și informatică ne-au spus că au întâmpinat anumite dificultăți la noțiunile teoretice.

”Am susținut astăzi la fizică, eu am ales examenul acesta că eu mă duc în inginerie și ce este un inginer fără cunoștințe fizice. Bacul anul acesta s-a asemănat foarte mult cu prebacul, sincer. De la toate probele de la 5 până la 12 fix ce ne-a dat înainte. Cel mai complicat a fost teoria. La probleme ai scris și nu te stresezi prea tare poți să mai revii la ele să te mai gândești încă odată, iar teoria este un alt monstru și cea mai grea parte la fizică.

-Ce notă crezi că vei lua?

-Vreau să fiu încrezut într-un 10, dar vedem”.

”Informatica a fost destul de ușoară, am ales că mă descurc la ea. Teoria a fost singurul lucru care a creat probleme, iar restul ușor, trebuia să pui creierul și atât. Aș dori să continui studiile cu informatica că e foarte ușoară pentru mine”.

Unii dintre cei care au susținut examenul la chimie s-au arătat încrezători că vor lua o notă bună.

”În comparație cu alți ani, deoarece eu am exersat și alte bacuri din anii precedenți, anul acesta a fost destul de ușor față de anii trecuți.

– Credeți că veți lua o notă mare?

-Cred, nu știu ce notă, dar sper la bine, am scris destul de bine”.

”A fost un exercițiu unde trebuia să continuăm propoziția, acolo mai greu m-am descurcat. Trebuia să scriem denumirea substanței C6N5OH, mai era întrebare despre aminoacizi, din ce compuși face parte glicerolul.

-Din ce compuși face parte glicerolul?

-Nu țin minte ce am scris”.

Emoționați au fost și profesorii, care și-au așteptat elevii în curtea liceului.

”Zâmbetul lor spune tot, dacă ies copiii cu zâmbetul, înseamnă că s-au descurcat bine. Pentru mine personal e o stimă și mai mare față de acest elev și o bucurie până la urmă, oricine vrea ca disciplina lui să fie în capul mesei și mă bucură faptul când copii își aleg și numărul ăsta e în creștere 2, 4 anul ăsta 7 și sper ca anul viitor să fie și mai mare numărul”, Eugeniu Grigoriev, profesor de Fizică la Liceul Teoretic ”Mihail Kogălniceanu”.

”Dau și eu examen cu ei împreună, fiindcă azi se încunună ultimul examen la alegere și geografia e un obiect frumos, important, elevii s-au descurcat cu brio. Noi ne-am verificat dacă au făcut corect și copiii care au ieșit ne-am verificat și nu au fost întrebări, totul este trecut, studiat”, Ghenadie Obadă, profesor de Geografie la Liceul Teoretic ”Ștefan cel mare”.

În acest an, cei mai mulți elevi, 9440 la număr, au ales să susțină examenul la geografie. La polul opus se află fizica, pentru care au optat doar 226 de elevi.

”Sesiunea de bacalaureat se va încheia vineri, 21 iunie cu proba de examen la limba maternă. Peste 500 de candidați vor susține proba la Limba și literatura bulgară, găgăuză și ucraineană. Pe data de 27 iunie, în cele 93 de centrele de bacalaureat din toată țara, vor fi afișate rezultatele examenelor. Potrivit datelor oferite de misterului educației și cercetării, in 2023, rata de promovare a examenului de bacalaureat a constituit peste 70 la suta”, Zinaida Batîru, jurnalistă ONE RV.

Articolul Ultima rundă de emoții. Peste 15 mii de absolvenți au susținut marți ultimul examen de bacalaureat. apare prima dată în INFO1.

”Sunt foarte împotrivă la această propunere de către minister. Cred că un elev fără obiectele de bază cum ar fi fizica, biologia și chimia nu știu unde vor ajunge elevii când vor crește, cred că baza unui elev se pune în gimnaziu atâta timp cât în liceu elevii știu ce vor să aleagă. Trei obiecte importante în viața elevilor cât și a profesorilor pentru că un profesor atât timp cât a studiat ceea ce îi place cred că este o plăcere să predai și să cunoască un elev”, Tatiana Pîslari, profesoară de fizică la Liceul Teoretic ”Mircea Eliade”.

”Pentru liceu este încărcată programa foarte mult. Eu sincer le spun elevilor mei eu să învăț atâtea discipline și atât de mult pentru bacalaureat e foarte mult și foarte greu. Poate se va reduce și să se axeze pe numărul mai mic de ore depinde de profil și să mai scadă din câteva discipline. Eu socot că este o inițiativă bună, eu susțin, nu de acum dar de mai de mult”, Tamara Bobeico, profesoară de Limba Română la Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”.

Directorul Liceului Teoretic „Mircea Eliade” afirmă că noul concept va ajuta elevii să asimileze cunoștințe din diferite domenii și că eficacitatea acestuia va fi mult mai mare.

”Comasarea educației pentru societate cu dezvoltarea personală în mare parte ele merg mână în mână și ca conținut tematice și ca finalități educaționale și ca anumite competențe dar se deosebește metodologia de evaluare la fel le văd pozitiv, fiindcă cu o oră pe săptămână nu dezvolți dezvoltarea persoană la fel nu rezolvi și nu își atinge finalitățile, dacă le comasăm și selectăm acele conținuturi cu acele competențe și având două ori pe săptămână, atunci putem vorbi de o implicare mai calitativă”, Dorin Popa, director Liceului Teoretic „Mircea Eliade”.

Dorin Popa consideră că autoritățile se vor confrunta cu provocări, mai ales atunci când vor elabora manuale.

”O altă provocare ar fi manualele iată aici ne vom ciocni cu o reticență poate să nu fie doritori de a participa la elaborarea manualelor. Fiecare specialist va rupe la turta ta, că trebuie mai multă fizică, mai multă chimie sau mai multă biologie”, Dorin Popa, director Liceului Teoretic „Mircea Eliade”.

Directoarea Liceului Teoretic Mihai Viteazul din Capitală susține că inițiativa va contribui la îmbunătățirea procesului educațional și la dezvoltarea profesorilor.

”Pedagogul spiritualitatea o asigură pentru toată viața și dacă ea nu este în pedagog și ia nu o percepe atunci să nu meargă la acea facultate și cei care sunt pentru școală această căutare de schimbări ori care schimbare e bună , oricum nu o punem la cântar. Eu accept toate schimbările fiindcă ne ajută să mergem înainte nu stăm pe loc”, Nelly Berezovschi, director Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”.

Elevii văd diferit schimbarea curriculumului școlar.

”-Eu cred că ar fi mai ușor pentru copii, nu ar fi așa mult material și mai puțin timp se va acorda acestor obiecte, respectiv nu vor fi așa stresați.

-Nu veți fi mai puțin pregătiți?

-Nu cred, deoarece toate aceste obiecte chimia, biologia și fizica se leagă unele cu altele și dacă înțelegi de exemplu biologia sau chimia atunci le înțelegi la un anumit nivel pe toate”.

”Ar fi mai bine pentru elevi fiindcă ar avea mai mult timp să se focuseze pe obiectele care vor conta mai departe. Dacă vrei să te focusezi pe domeniul matematicii, ingineri, nu cred că trebuie să istoria sau educația pentru societate. E foarte bună această schimbare”.

”M-aș supăra un pic dacă ar fi știința că ar fi mai mult legat de fizica, chimia, biologia posibil, dar mai mult prefer separat. Înțelegi mai bine nu trebuie să te focusezi la trei lecții deodată și îmi pare mai normal când sunt lecții separate”.

One TV a întrebat locuitorii Capitalei ce cred despre inițiativă. Aceștia au păreri împărțite.

”Mie îmi pare că și așa puțină atenție se acordă acestor obiecte dar dacă se va comasa copii vor avea și mai puțin interes. Dacă cineva vrea să se specializeze în unul din aceste domenii atunci se va acorda prea puțină atenție unuia dintre ele și mai bine să rămână așa cum este acum”.

”Având în vedere că astăzi tinerii sunt un pic mai diferiți decât noi, poate aceasta ar fi o nouă oportunitate să își descopere talentele sale și să fie mai buni în ceea ce vor face în viitor”.

”Cred că ar fi prea mult informație în aceeași carte pentru un copil și ar fi greu de însușit că și așa sunt multe în program dar să mai bage tot într-o carte, cred că e prea mult”.

Pe 16 mai, Ministerul Educației și Cercetării a prezentat conceptul noului curriculum național, care propune două perspective de schimbări. Disciplinele existente nu vor fi reduse, însă vor fi integrate cu noi discipline. Potrivit deciziei Ministerului Educației și Cercetării, din 2025 ar putea fi comasate educația tehnologică cu informatica și introdusă robotica, sub denumirea „Informatică și inginerie”, iar din 2026 ar putea fi comasate următoarele materii: Educația muzicală, Educația plastică, Educația tehnologică, Coregrafie și Arta teatrală, sub denumirea „Arte”.

Noul Curriculum național este expus pentru dezbateri publice până în luna august 2024.

Articolul Unele discipline școlare ar putea fi comasate până în 2027. Ce părere au profesorii și elevii apare prima dată în INFO1.