Reprezentanți ai instituțiilor din nordul țării spun că au mai aplicat în anii precedenți și revin acum cu proiecte noi, construite pe experiența deja acumulată.

”Acest program este unul foarte important, pentru că noi, de exemplu, în orașul Dondușeni, la Biserica Românească, care a fost construită parțial cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, acum suntem în centrul pastoral-social, pe care îl ducem spre etapa finală. Este foarte important, pentru că acești bani ajută la dezvoltarea parohiilor românești din Basarabia și putem spune că redescoperim identitatea românească pierdută a multor români.”, a spus Roman Botezat, paroh al Bisericii ” Acoperământul Maicii Domnului, orașul Dondușeni.

”Suntem interesați să implementăm proiecte. Avem deja o scurtă istorie de finanțare cu DRRM și ne motivează faptul că putem realiza niște idei, putem promova valorile noastre. Putem realiza proiecte benefice pentru comunitate și pentru zona de nord.  Pregătim un dosar pentru un festival care va avea loc în vară.”, a declarat Liliana Lungu, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe, Episcopia Bălți.

Printre participanți au fost și primari, care afirmă că își doresc să acceseze fonduri pentru modernizarea și dotarea instituțiilor din localități.

”Încă nu am reușit să aplicăm, dar în termenele stabilite o să facem tot posbilul ca să aplicăm la acest program.  Vedecem ceva pentru educație, dotarea instituției de învățământ din teritoriu, posibila dotare a clasei de informatică.”, a spus Dmitri Mosoreti, primarul comunei Risipeni, raionul Fălești.

”Am aflat despre DRRM din anii precedenți, am mai aplicat la finanțări. Acum vrem să mai încercăm o dată să aplicăm pentru a dezvolta cultura și sectorul cultural din localitatea noastră.  Acum lucrăm la un proiect pentru dotarea casei de cultură.”, a declarat Irina Ursu, viceprimara satului Corlăteni, Rîșcani.

Cererile de finanțare pot fi transmise prin e-mail până pe 3 mai. Sesiunile de informare au avut loc în perioada 27–30 aprilie, la Chișinău, Bălți și Cahul, unde reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova au prezentat condițiile de accesare a fondurilor. În anul 2025, DRRM a finanțat 51 de proiecte din Republica Moldova, cu o valoare totală de peste 10,8 milioane de lei românești, echivalentul a peste două milioane de euro.

Articolul Cahul, ultima oprire a sesiunilor DRRM: autoritățile locale, tot mai interesate de granturi apare prima dată în INFO1.

Proiectul prevede construcția unei noi stații moderne de captare a apei pe Nistru, extinderea și reabilitarea rețelelor din Strășeni și Călărași, precum și construcția a două conducte către localitățile rurale din aceste raioane.

”Aici nu putem să nu menționăm și proiectul deja în derulare, vorbim de construcția apeductului magistral Chișină-Strășeni-Călărași. Acest proiect nu înseamnă doar construcția unui obiectiv de infrastructură, ci o investiție în viitor și securitatea alimentării cu apă”, Ion Pînzari, director ADR Centru.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă populația țării este calitatea apei potabile, recunoaște ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

”Atunci când merg în Strășeni, Călărași și mă întâlnesc cu oamenii care locuiesc acolo, toată lumea mă întreabă și este în așteptarea finalizării lucrărilor de construcție a stației de captare, pompare după care să trecem la faza a doua de conectare a satelor care vor beneficia de apă de calitate și, cel mai important, la prețuri foarte bune”, Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Noua stație de captare va funcționa ca furnizor principal pentru conducta magistrală de 52 de kilometri care va interconecta Chișinăul cu Strășeni și Călărași, proiect aflat deja într-un stadiu avansat de execuție.

”Aici suntem la stația de captare care urmează să fie modernizată, iar această investiție este una strategică pentru noi, pentru viața și sănătatea locuitorilor municipiului Chișinău, iar, ulterior, și a celor care vor primi apă prin aceste apeducte”, Ion Ceban, primarul Capitalei.

Partenerii externi dau asigurări că noua stație va bloca pătrunderea poluanților în sistemul de alimentare.

”Germania va continua să sprijine Republica Moldova să construiască infrastructură modernă, sustenabilă, care va rezista în viitor. Iar asta va aduce doar beneficii tangibile pentru cetățeni”, Hubert Knirschi, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova.

Din suma totală, 14 milioane de euro reprezintă un grant din partea Germaniei. Guvernul Republicii Moldova contribuie cu peste 7,7 milioane, iar municipalitatea alocă 2 milioane de euro.

Articolul Peste 800 de mii de locuitori din Chișinău, Strășeni și orașul Călărași vor avea acces la apă potabilă mai sigură apare prima dată în INFO1.

Din suma totală, peste 198 de milioane de lei reprezintă finanțarea compensatorie pentru performanță. Aceasta este acordată în funcție de rezultatele obținute de universități.

Evaluarea a fost realizată pe baza a 17 indicatori, grupați în patru domenii: calitatea predării, cercetarea științifică, internaționalizarea și orientarea socială. Au fost analizate, între altele, angajabilitatea absolvenților, ponderea cadrelor tinere, activitatea de cercetare și mobilitățile academice.

În clasament, pe primele poziții se află Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu, urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova. Acestea vor primi și cele mai mari sume pentru performanță.

USMF și UTM se remarcă prin cei mai mulți tineri cadre didactice și prin rezultate în cercetare și inovare. USMF are și cea mai mare rată de angajabilitate a absolvenților. Totodată, UTM este lider la mobilități academice, iar USMF – la numărul de studenți străini.

Pe lângă finanțarea pentru performanță, universitățile vor beneficia și de finanțare standard, de peste 827 de milioane de lei. Aceasta este destinată procesului educațional, precum și de finanțare complementară, de peste 77 de milioane de lei, pentru modernizarea căminelor, dotări, activități culturale și sportive.

Articolul Universitățile vor primi 1,1 miliarde de lei de la buget în 2026. Ce universitate are cei mai buni indicatori apare prima dată în INFO1.

”După multe concluzii au ajuns la concluzia că doresc să revină la ocupațiile lor pe care le-au avut până în campania electorală, sigur pentru noi este importantă contribuția lor. Foarte mult ne-am dori să rămână în Parlament, dar respectăm decizia, rămân alături de noi oriunde ar activa. Obiectivul de integrare europeană rămâne al nostru comun. ”, a declarat liderul PAS, Igor Grosu.

Unele dintre persoanele vizate, printre care Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietăți Publice, a venit într-o postare pe Facebook cu explicații cu privire la această hotărâre. El a subliniat că a ,,luat decizia de a continua munca începută la APP, acolo unde reformele trebuie duse până la capăt, iar rezultatele să fie și mai vizibile, măsurabile și utile oamenilor.

Până la anunțul liderului PAS privind cele cinci persoane care renunță la fotoliul de parlamentar, femeia de afaceri din Găgăuzia Maria Acbaș a ajuns în atenția opiniei publice după ce liderul PPDA, Vasile Costiuc, a făcut public raportul SIS potrivit căruia, o firmă administrată de ea ar fi beneficiat în 2023 prin persoane interpuse de până la 20 de mii de euro care ar fi provenit de la oligarhul fugar Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului. Aceasta nu a răspuns la apelul sau sms-ul jurnalistului ONE TV pentru a veni cu un punct de vedere la aceste acuzații. Iar PAS, formațiunea pe listele căreia a ajuns deputat, nu a reacționat în acest caz.

Dar într-un video făcut public pe pagian sa de Facebook, ea a subliniat că renunță la activitatea de deputat în favoarea businessului, însă va fi în continuare alături de echipa PAS.

Nu este prima dată când Maria Acbaș ajunge în atenția societății. Anterior, înainte de alegerile parlamentare, includerea ei pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate a provocat un val de reacții în contextul în care, în 2021, ea a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, care s-a arătat convins că Maria Acbaș va reveni la valorile formațiunii pe care a reprezentat-o anterior.

Articolul Deputata PAS Maria Acbaș, vizată într-un raport SIS privind finanțări legate de Ilan Șor apare prima dată în INFO1.

Economiștii avertizează că modificările vor lovi în special întreprinderile mici și mijlocii.

”Reducerea pragului la 10 milioane de ruble înseamnă o cifră de afaceri sub un milion pe lună. E prea mică chiar și pentru o mică afacere”, a explicat economistul Nikolai Kulbaka.

Potrivit lui, multe firme vor fi forțate să-și majoreze cheltuielile. Unele vor trece în economia gri, iar altele își vor închide activitatea. Majorarea TVA-ului va avea efect direct asupra prețurilor de consum, ceea ce ar putea genera o nouă rundă de inflație.

În ciuda criticilor, autoritățile justifică măsurile prin necesitatea de a finanța „securitatea națională”. E vorba inclusiv dezvoltarea sistemelor de apărare antidrone și consolidarea regiunilor de frontieră din „noile teritorii”.

Măsurile vin într-un moment în care veniturile din petrol și gaze – principala sursă a bugetului rus – au scăzut semnificativ după invazia din Ucraina. Analistul Maksim Blant avertizează că „economia care consumă bani publici încă funcționează, dar cea care ar trebui să-i producă este deja în recesiune”. Proiectul de lege privind noile taxe urmează să treacă prin încă două lecturi în Duma de Stat, următoarea fiind programată pentru 18 noiembrie.

Articolul Guvernul rus majorează taxele pentru a finanța războiul: TVA mai mare și restricții dure pentru micii antreprenori apare prima dată în INFO1.

Articolul Liderii europeni analizează folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei apare prima dată în INFO1.

Întreprinzătorii vor solicita diferite tipuri de sprijin printr-un mecanism unitar, cu un singur plan de afaceri prezentat la ODA. Până în prezent era necesară aplicarea separată pentru fiecare program în parte. Astfel, antreprenorii aveau nevoie de mult timp pentru a analiza condițiile și a depune dosarele corespunzătoare.

Potrivit Guvernului, modificările efectuate vor stimula lansarea și dezvoltarea afacerilor, creșterea competitivității și inovării ÎMM-urilor.

În prezent, ODA implementează 10 programe de stat prin care oferă suport pentru diverse categorii de antreprenori. Tineri antreprenori, femei în afaceri, asistență pentru ecologizarea întreprinderilor, pentru atragerea remitențelor în economie și altele.

În ultimii patru ani, ODA a sprijinit 2.270 proiecte prin granturi de 917 milioane lei, atrăgând investiții de 2,1 miliarde lei și generând mii de locuri de muncă. Prin Programul „373” au fost susținute 1.200 de inițiative, care au generat investiții de 5,3 miliarde de lei.

Totodată, au fost oferite peste 2.000 garanții de credit, acoperind proiecte de 6,6 miliarde de lei. În total, investițiile mobilizate în economie se cifrează la peste 14 miliarde de lei. În plus, Planul de creștere pentru Moldova, finanțat de Uniunea Europeană, prevede sprijinirea a circa 25 de mii de afaceri, inclusiv întreprinderi mici.

Articolul Accesul întreprinderilor mici și mijlocii la granturi și consultanță pentru dezvoltarea afacerilor, simplificat apare prima dată în INFO1.

Partidul Acțiune și Solidaritate este formațiunea politică care a primit anul trecut cele mai multe donații, 35 de procente din totalul veniturilor. Urmat de formațiunea lui Renato Usatâi, Partidul Nostru cu 27% și cel al Socialiștilor cu 18 la sută, din totalul de 70,2 milioane de lei. Totuși principala sursă a veniturilor partidelor rămân alocațiile de la bugetul de stat, care în 2024 au constituit 75% din totalul veniturilor raportate.

”Constatăm că concertarea semnificativă a resurselor financiare în mâinile a doar trei formațiuni politice ridică întrebări serioase privind competitivitatea de pe arena politică”, a declarat analistul Pomo-Lex, Mariana Focșa.

În cadrul monitorizării, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 20 milioane de lei pentru 20 de formațiuni politice. Asta reprezintă 28% din cele 71 de milioane raportate oficial.

Cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru Blocul Politic Victorie/Pobeda 81%, urmat de PSRM 8%, iar Partidul Nostru, PAS și PSDE câte 2% fiecare.

Cele mai frecvente tipuri de cheltuieli neraportate au vizat publicitatea pe rețelele sociale 37%, evenimentele politice 21% și întreținerea sediilor 12%.

Totuși, deși numărul rapoartelor prezentate a crescut, calitatea acestora rămâne în continuare discutabilă. Analiștii constată că, unele partide, în mod special Blocul Victorie și constituenții acestuia deși organizează activități politice costisitoare, raportează „zero” venituri și cheltuieli.

”CEC a sesizat Ministerul Justiției în vederea înlăturării încălcărilor admise și la necesitate delimitarea activității dacă nu va fi soluționată problema expusă”, a mai spus Mariana Foșca.

În perioada analizată, CEC a sancționat mai multe partide și donatori, inițiind 33 de procese contravenționale pentru raportare financiară neconformă și sesizând Curtea de Conturi pentru verificări.

Ministerul Justiției a fost sesizat în cazul a opt partide, iar activitatea a șase dintre acestea a fost limitată. În cazul altor cinci partide politice, CEC a solicitat dizolvarea acestora. Tot în perioada monitorizată, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați și un apropiat al acestora, pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare a partidelor, care acum sunt dați în căutare.

”Eforturile autorităților de investigație nu sunt suficiente din moment ce persoanele nu ajung să-și ispășească pedeapsa. Pe lângă investigarea formațiunilor care sunt afiliate lui Ilan Șor urmează a fi investigate și alte partide în privința cărora există bănuieli rezonabile de raportare financiară incompletă și alte aspecte ce țin de finanțare politică”, a mai declarat analistul Mariana Focșa.

La fel, raportul de monitorizare a mai arătat că la polul opus, cotizațiile de membru au înregistrat o scădere, fiind colectate doar de 17 partide, iar în cazul a 11 dintre acestea nici măcar liderii formațiunilor nu și-au achitat contribuțiile. Monitorizarea a mai scos la iveală faptul că numărul de membri declarați de partide este în continuare în scădere. Doar trei formațiuni au raportat peste 10 mii de membri, iar 28% dintre partide au declarat sub o mie de membri, pragul minim legal pentru înregistrare.

Articolul Doi deputați, condamnați pentru finanțare ilegală a partidelor. Procuratura a trimis în judecată alte 12 cauze penale apare prima dată în INFO1.

Mijloacele în sumă de 30,8 milioane de euro sunt realocate pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava. Toate lucrările urmează să fie executate în baza studiilor de fezabilitate, care au demonstrat eficiența economică a proiectului.

Implementarea acestui proiect va contribui la consolidarea sistemului electroenergetic național. Totodată,  va crea premisele necesare pentru integrarea energiei regenerabile în rețelele naționale și va contribui la extinderea pieței energiei electrice la nivelul Uniunii Europene.

Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții a fost în data de 20 decembrie 2017.

Articolul 30,8 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava apare prima dată în INFO1.

Articolul Crescătorii de oi și capre pot solicita plăți directe per cap de animal începând cu 23 iunie apare prima dată în INFO1.