Potrivit proiectului, producțiile cinematografice ale companiilor străine care creează „imagini stereotipe ofensatoare despre ruși” sau prezintă „imagini distorsionate ori discreditante ale Rusiei, URSS și forțelor armate” nu vor mai putea primi certificat de distribuție.

Fără acest document, filmele nu pot fi proiectate legal în cinematografe, difuzate pe platforme online sau distribuite oficial în Rusia.

Formula juridică propusă în proiect este una generală. Filmele ar putea fi interzise dacă prezintă „imagini distorsionate sau discreditante ale Rusiei și URSS”.

Inițiativa se înscrie într-o tendință mai amplă de control asupra culturii și industriei cinematografice din Rusia. În ultimii ani, autoritățile au extins criteriile prin care pot refuza distribuția unor filme, inclusiv dacă acestea sunt considerate că „discreditează valorile tradiționale ruse”.

Criticii spun că aceste formulări sunt suficient de vagi pentru a permite interzicerea oricărei producții care prezintă critic istoria sovietică, statul rus sau armata.

Articolul Rusia vrea să interzică filmele care prezintă negativ URSS sau armata apare prima dată în INFO1.

Ediția din acest an aduce un program amplu. Vor fi cele mai noi filme românești, secțiuni dedicate unor regizori cunoscuți și o platformă nouă pentru colaborări între cineaști din România și Republica Moldova.

Publicul va putea urmări filme semnate de Radu Jude, Tudor Giurgiu și Igor Cobileanski.

Printre parteneri se numără Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Directorul festivalului, Dumitru Grosei, spune că interesul publicului este mare.

„Anul acesta, pe lângă un program bogat, lansăm și secțiunea industrială LitFilm, prin care ne dorim să contribuim concret la viitorul cinematografiei de aici. Interesul enorm ne onorează și, în același timp, ne arată nevoia stringentă de spații culturale adecvate.”

Valentina Iusuphodjaev, directoarea CNC, a remarcat că festivalul consolidează legăturile culturale dintre cele două țări.

„O identitate nu se clădește doar pe apă și pământ, ci pe povești, imagini și memorie, iar filmul românesc este despre identitatea noastră națională și europeană”.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău este un eveniment cinematografic anual, inițiat în 2014.

Articolul Zilele Filmului Românesc aduc la Chișinău cele mai noi producții din România apare prima dată în INFO1.

Trump a făcut anunțul pe platforma sa Truth Social.

„Afacerea noastră de producție de filme a fost furată din Statele Unite ale Americii, la fel cum furi dulciuri de la un bebeluș”, a scris acesta.

Deocamdată nu este clar cum ar putea fi aplicată măsura, iar Casa Albă nu a oferit detalii. Nici marile studiouri precum Warner Bros Discovery, Comcast, Paramount Skydance sau Netflix nu au comentat oficial. Totuși, acțiunile Netflix au scăzut cu 1,5% la bursă după declarațiile președintelui.

Experții din domeniul juridic și comercial privesc inițiativa cu scepticism.

Articolul Donald Trump vrea să impună taxe vamale de 100% pentru filmele produse în străinătate apare prima dată în INFO1.

Pe 22 iulie 2025, Duma de Stat din Rusia a adoptat o lege care lărgește criteriile pentru a refuza certificate de difuzare a filmelor care „discreditează valorile tradiționale”. Astfel, cinematografele și platformele online sunt obligate să retragă sau să oprească filme deja licențiate.

Dacă sunt sau nu conforme cu „valorile tradiționale rusești” va decide Ministerul Culturi și Rospotrebnadzor.

Printre titlurile deja vizate se numără: Barbie, Oppenheimer. Animația Fairytale de Sokurov – toate declarate neconforme cu valorile tradiționale rusești.

Potrivit agenției El País, se discută și despre restricționarea sau interzicerea serialelor și filmelor unde femeile renunță la maternitate în favoarea carierei. Exemple precum House of Cards, Sex and the City sau Game of Thrones.

Nu doar filmele sunt vizate dar și cărțile. Deja au fost retrase peste 250 de titluri LGBT+, dintre care autori clasici precum Dostoevsky, Woolf, Wilde, King, Murakami.

Toate aceste măsuri au loc în contextul unei intensificări a cenzurii în Rusia. Printre care interdicții de VPN, blocări media occidentale și control aproape total al conținutului online.

Articolul Rusia înăsprește cenzura: filme, seriale și cărți interzise dacă nu respectă „valorile tradiționale” apare prima dată în INFO1.

Evenimentul a debutat cu filmul „Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu. Acesta a primit Premiul Queer Palm la festivalul de la Cannes.

”Mi se pare că Cannes este această Mecca a cinemaului în condiția în care, pe lângă presiunea pe care o pun pe tine istoria cinemaului, istoria cineaștilor, care au fost și tot ce s-a lansat acolo, vorbim de totuși aproape 80 de ani de istorie de cinema.  În caz că reușești să contezi un pic pe harta lumii prin ceva pur și simplu. Să dai un pic cu creionul pe acolo, speri ca peste 20-30 de ani filmul să fie revăzut”, a declarat regizorul Emanuel Pârvu.

Deși filmul redă viața dintr-un sat românesc, percepția poveștii nu este limitată de spațiu. Cei care îl privesc, oriunde s-ar afla, se pot regăsi în universul său, spune producătoarea.

”Fiecare se raportează la propria lui poveste de iubire, la propria lui poveste, relație pe care o are cu părinții lui sau pe care o are cu copiii lui. Acesta pentru mine este esența, e inima filmului. După aceea, raportarea fiecăruia la celelalte teme, la lucrurile, la discuțiile care se pot naște de aici. Asta sigur poate fi diferit dintr-o parte a lumii în alta”, a spus producătoarea de film, Miruna Berescu.

Filmul „Anul Nou care n-a fost”, premiat cu premii la multiple festivaluri internaționale, inclusiv prestigiosul Festival de Film de la Veneția, a fost proiectat și el în cadrul TIFF. Regizorul Bogdan Mureșanu îl descrie ca fiind un amalgam de emoții, o impresie împărtășită și de către publicul care l-a vizionat.

”Este o tragic comedie într-o cheie, cu 6 povești, e un film atipic pentru ceea ce înseamnă cinematografia românească. E un film rasu-plansu, adică este și o comedie despre un subiect destul de grav”, a spus regizorul Bogdan Mureșanu.

Serge Zănoagă, unul dintre organizatorii festivalului spune că selecția nu a fost făcută la întâmplare.

”S-a pus atenția pe filme în limba română și acele filme care pot fi aduse cu echipele de creație. Un film bun întotdeauna trezește întrebări, iar la acest festival s-au selectat numai filme bune”, a declarat Serge Zănoagă, organizator.

Vizitatorii au fost încântați de oportunitatea de a viziona filmele și de a discuta cu cei care le-au creat.

”Merg la Bright Future și la 3 Kilometri Pana la Capatul Lumii. Îmi plac filmele. Nu toate filmele le poți găsi pe internet, nu toate filmele le poți descărca. Azi sunt filme majoritatea din 2025 care cel mai probabil nu le voi găsi pe internet. De asta și am și venit”.

”Things that we said about, in regia unui regizor român. Îmi plac filmele documentare. În Chișinău este o ocazie unică să privești astfel de filme”.

Fondat în 2002, Festivalul Internațional de Film Transilvania este primul și cel mai mare festival internațional de film din România. Evenimentul atrage peste 100 de mii de participanți la fiecare ediție. Festivalul are loc anual la Cluj-Napoca, orașul fiind parte a rețelei UNESCO City of Film din anul 2021.

 Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „ EuRopact Moldova – angajament media pentru integrare europeană”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Festivalul Internațional de Film Transilvania: Peste 30 de filme premiate, proiectate în acest week-end în Chișinău apare prima dată în INFO1.

Cine sunt marii câștigători:

• Cea mai bună coloană sonoră: Roman Bordei, filmul „Carbon”;
• Cea mai bună muzică originală: Pavel Malîșev, „Varvara”;
• Cele mai bune costume: Lilia Ixari „Carbon”;
• Cea mai bună scenografie: Gabriala Răbuș, „Varvara”;
• Cel mai bun rol masculin: Anatol Mîrzenco, „Tunete”;
• Cel mai bun rol feminin: Tincuța Josan, „Tunete”;
• Cel mai bun scurtmetraj: „Eu sunt Dorin”, regie Valeriu Andriuță;
• Cel mai bun film documentar: Republica Libertății. Eseu”, Vadim Tristan Belocur; Mențiune specială la categoria „Cel mai bun documentar”: „Drumul războiului. Irpin” de Viorica Tătaru și Andrei Captarenco;
• Cel mai bun serial: „Oameni gospodari”, regia Mircea Bobînă;
• Cel mai bun montaj: Sergiu Barajin, „Carbon”;
• Cel mai bun scenariu: Mariana Starciuc, „Carbon”;
• Cea mai bună imagine: Ioane Bobeica și Nicu Drăgan, „Tunete”
• Premiul Pentru performanță remarcabilă în producție cinematografică (acordat în premieră): producătorul de film Sergiu Cumatrenco („Carbon”).

În total, 37 de producții cinematografice autohtone s-au înregistrat la Gala din acest an.

Articolul Gala Premiilor Cineaștilor 2024: Care sunt cele mai bune filme moldovenești apare prima dată în INFO1.