La ai săi 71 de ani, Angela Chiriac, predă tehnici de montare și filmare de peste patru decenii la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Iar energia și creativitatea tinerei generații, spune ea, o fac să nu simtă cei 14 ani de când este pensionară.

”Îmi place să lucrez cu studenții, mă simt și eu mai tânără. Nu simt vârsta. Chiar și acasă acum când sunt toată săptămâna la serviciu, sâmbătă și duminica îs acasă și duminica spre seara îmi zic „Doamne de s-ar face mai repede luni să merg la universitate”. Aici vii, ai cu cine discuta, studenți, lume multă, bună, te simți și tu altfel”, Angela Chiriac, asistent universitar USM.

Iar Răisa Tănase, în vârstă de 73 de ani, tratează pacienții cu afecțiuni digestive deja de peste cinci decenii. Și chiar dacă s-a pensionat în urmă cu 20 de ani, continuă să vină zilnic la spital, și să redea speranță oamenilor.

”Ce a rămas acum? Ce vă deranjează? Aveți uscăciune în gură? Este amar? Este greață? Este vărsături? Nu -Dureri în burtă? Mă simt un pic mai bine. -Cum suportați căldura? Aveți bătăi rapide de inimă? Ați dormit bine noaptea?”.

”Întotdeauna am avut satisfacția de la realizarea și ajutorul pe care l-am dat oamenilor prin activitatea mea, poate modestă în felul său, dar un cuvânt spus la timp, o lămurire bolnavului despre patologia dată, o rezolvare, un tratament adecvat care a dus la tratamentul omului, e cea mai mare satisfacție pe care o avem”, Raisa Tănase, medic gastroenterolog al IMSP SCR ”Timofei Moșneagă”.

Medicii recomandă continuarea activității profesionale și la vârste înaintate, atât timp cât aceasta este adaptată capacităților fizice ale fiecărei persoane și nu suprasolicită organismul.

”Este recomandată evaluarea persoanei pentru munca pe care ar trebui să o desfășoare în funcție de particularități deoarece o dată cu înaintarea în vârstă se schimbă. Atât capacitatea persoanei de a exercita anumite lucrări. Cât și rapiditatea cu care o poate îndeplini”, Rodica Țabur, medic Centrul Republican de Boli Profesionale.

Pentru sănătatea emoțională, continuarea activității profesionale, chiar și la vârsta de peste 60 de ani, poate contribui la combaterea izolării sociale și la menținerea unui stil de viață activ, spun psihologii.

”Este necesar să se cunoască pe sine, personalitatea sa, să aibă o identitate complexă pentru că doar așa va putea cunoaște cum să funcționeze și să colaboreze cu ceilalți acest lucru îi va reduce anxietatea și deprimarea și așteptările de la relațiile cu ceilalți. Atunci când este un mediu sănătos, acesta se observă prin evoluția echipei și personală a persoanei și cum arată fizic și cum își organizează echilibrul cu celelalte aspecte ale vieții și evident evoluează în spațiul echipei”, Natalia Ciobanu, psiholog dispensarul

 Nu toți moldovenii, însă cred că femeile trebuie să muncească și la pensie.

”Sunt care nu pot să meargă la muncă și vor să se odihnească, dar să iasă la 62 nu e bine”.

”Pentru că ele sunt mai slabe decât bărbații și trebuie să le dăm mai multă odihnă, cinste. Au născut, au educat copii”.

Cele mai multe femei cu vârsta de peste 65 de ani muncesc în agricultură, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. 13,1 la sută dintre ele, au activități în acest domeniu. Datele mai arată ca încă 5,9 la sută dintre femeile cu vârsta de pensionare lucrează în transporturi și depozitare, informații și comunicații. Conform BNS, femeile de peste 65 de ani nu mai au activități în alte domenii.

”Cele mai multe femei de peste 65 de ani muncesc în agricultură, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. 13,1 la sută dintre ele, au activități în acest domeniu. Datele mai arată ca încă 5,9 la sută dintre femeile cu vârsta de pensionare lucrează în transporturi și depozitare, informații și comunicații. Conform BNS, femeile de peste 65 de ani nu mai au activități în alte domenii”, Loredana Pisarenco, jurnalistă NEXT TV.

Articolul Vârsta este doar o cifră: Tot mai multe femei aleg să muncească și după 60 de ani apare prima dată în INFO1.

Potrivit procurorilor, membrii grupului ar fi publicat pe internet fotografii și videoclipuri intime ale victimelor, primite de la alte persoane. De cele mai multe ori, ultimii făceau asta pentru a se răzbuna sau a le umili. Cele peste 1900 de femei și fete identificate până acum, care au fost victime ale acestui canal, au vârste cuprinse între 16 și 40 de ani.

Pentru a avea acces la conținutul publicat pe canal, utilizatorii trebuiau să achite o taxă de intrare de până la 400 de lei. În același timp, persoanele din spatele schemei le șantajau pe victime. Ei cereau sume de până la o mie de euro pentru a șterge imaginile cu ele de pe internet.

Oamenii legii estimează că suma totală care a fost cerută depășește 26 de milioane de lei. În unele cazuri, chiar și după ce acestea plăteau pentru ca imaginile cu ele să fie șterse, pozele oricum erau distribuite altor persoane, care continuau șantajul.

Canalul de Telegram a fost închis. În timpul perchezițiilor efectuate în Chișinău, Bălți, Drochia, Dondușeni, Florești și Orhei au fost ridicate telefoane, laptopuri, cartele bancare și alte dispozitive de stocare a datelor, precum și bani și automobile care ar fi fost cumpărate din sumele obținute prin șantaj. Tot în acest caz, mai figurează un al zecelea suspect, dar care este cercetat în stare de libertate.

Procurorii încurajează și alte victime ale acestui canal sau ale unor cazuri similare să depună plângeri la autorități.

Articolul Nouă persoane, reținute pentru publicarea fotografiilor compromițătoare cu peste 1900 de femei pe un canal de Telegram apare prima dată în INFO1.

Această femeie, care a acceptat să-și spună povestea sub protecția anonimatului, trăiește un coșmar de 19 ani. Cu lacrimi în ochi și vocea tremurândă, ea povestește cum soțul o bătea fără milă, atât pe ea, cât și pe unul dintre cei doi copii ai lor, care are o dizabilitate locomotorie. Într-unul dintre episoadele de violență, femeia nu era acasă și nu a putut să-și apere copilul.

,, Când a intrat, a început să o lovească și fratele a auzit din odaie, a venit și a văzut cum foarte tare o bătea și fata vroia ca să se ridice de la podele și tatăl îi punea iar piedică, ea vroia să se ridice ținându-se de hainele tatălui și el iar o punea jos la pământ” , a povestit victima abuzului.

Deși agresiunile erau constante, teama că cei mici vor crește fără tată a împiedicat-o să divorțeze. În acest an însă a depus pentru prima dată o plângere pe numele bărbatului și a obținut o ordonanță de protecție pentru 30 de zile. Chiar și așa, ea spune că trăiește în continuare cu frica în sân.

,,Vroiam ca copii să aibă tată, credeam că ei nu o să mă înțeleagă și ca orice mamă luptam pentru familie, să fim toți împreună, eu deja mă vedeam bunică, crescând nepoțeii, undeva aveam visuri ca orice femeie că voi fi mereu cu el împreună, să creștem nepoții”, a mai adăugat femeia.

Psihologii spun că principalele motive pentru care femeile evită să ceară ajutor atunci când devin victime ale abuzului sunt resemnarea, dependența emoțională sau financiară și vechile prejudecăți sociale.

,,Noi așa am fost educate ca societate și vine de mulți ani înainte, așa au fost educate mamele, bunicile, femeia trebuie să rabde să-ți facă familie că în general este ideea că femeia este atmosfera în familie și astfel ale primesc o vină dublă”, a subliniat Mariana Țurcan, psiholog al Centrului de Justiție Familială a Poliției.

Specialiștii mai spun că persoanele din jur pot ajuta o victimă chiar și prin simplul fapt că o ascultă.

,,Nu dăm sfaturi, nu le criticăm, din potrivă, le ascultăm, le dăm timpul lor, suntem cu ele, aici și acum și asta o poate face oricine”, a explicat Mariana Țurcan.

Reprezentanții centrului „La Strada” susțin că în 2025 peste 2500 de victime ale violenței au solicitat ajutor la telefonul de încredere pentru femei și fete. Cele mai multe dintre ele tind să minimizeze gravitatea situației.

,,Există femei care ne sună la recomandarea unei femei sau rude și spun că nu știu ce li se întâmplă, sau ele spun că el este obosit, că i s-a întîmplat vreo problemă la serviciu, că poate și ele nu întotdeauna sunt corecte, găsesc niște justificări la un comportament abuziv”, a afirmat Daniela Dabija, manager al telefonului de încredere pentru femei și fete.

Potrivit șefului Centrului de Justiție Familială al Poliției, Ivan Crețu, cazurile de agresiune apar, de cele mai multe ori, pe fondul consumului de alcool sau droguri de către agresor, dar și din crize de gelozie. După apelul la 112, polițiștii pot emite un ordin de protecție care interzice agresorului să se apropie de victimă.

,,Perioada de excludere și îndepărtare este de un termen de 10 zile, fapt ce este obligat de a nu apela, de a nu comunica, de a nu se apropia de domiciliu, în caz dacă acest ordin este încălcat, agresorul este supus unei sancțiuni contravenționale”, a conchis Ivan Crețu, șef al Centrului de Justiție Familială a Poliției.

În 2024, Parlamentul a introdus în legislația Republicii Moldova noțiunea de femicid, care reprezintă cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor și fetelor, definită drept uciderea intenționată a acestora din motive de gen. Infracțiunea se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. Potrivit raportului Consiliului Național Coordonator în Domeniul Prevenirii și Combaterii Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie, în anul 2025 au fost raportate peste 20 de cazuri de femicid.

Articolul Tot mai multe femei sunt victime ale abuzurilor în familie. Majoritatea cazurilor provocate de alcool și droguri apare prima dată în INFO1.

”Stereotipurile și prejudecățile încep încă din familie și din momentul în care se nasc fetele și băieții. Atunci când ni se spune această divizare pe roz și albastru. și mai departe cum creștem noi cu aceste etichete și întotdeauna am spus că noi nu creștem în Moldova, ca și în alte țări personalități, cu regret fete și băieți”, a spus Alina Andronache, expertă de gen în politici publice, Advocacay și Lobby Civic.

”Foarte multe studii pe care le văd de la Harvard care se uită foarte mult la contribuția femeilor în economie, avansarea femeilor în ledearship indică la faptul că noi nu o să putem să trecem de o barieră atât timp cât bărbații nu vor prelua lucruri făcute femei în cazul pereților de acasă. Deci dacă lucrul de acasă nu este împărțit 50/50, noi nu vom putea să ajungem să avem locuri de muncă la care este distribuția 50/50”.”, a spus Cezara Nanu, comisară pentru cercetare și strategie și egalitate de gen.

Între timp, reprezentanții unor companii private, afirmă că nu există discriminare salarială pe criterii de gen, iar salariul este stabilit în funcție de alte criterii.

”Se ia în considerare nivelul de studii, expertiza, experiența necesară , nivelul de responsabilitate și contribuția acestei poziții în rezultatul final al companiei și anume în baza acestor criterii se evaluează plata sau remunerea”, a spus Irina Străjescu, director departament oameni și comunicare al unei companii de telecomunicații.

În schimb, alții recunosc că femeile și bărbații sunt tratați diferit, mai ales atunci când își exprimă opiniile sau își revendică drepturile în mediul profesional.

”Când un bărbat își exprimă opinia convingător, când pune pe masă cerințe și este foarte încrezut, el este evaluat și tratat că este foarte bine, este un lider, are potențial, el merită să fie promovat și trebuie să fie susținut când o femeie își permite să-și exprime opinia convingător chiar că îi tremură vocea, o astfel de femeie puternică este tratată tupeistă, obraznică și nu-și știe locul”, a declarat Svetlana Bodaci, director HR al unei bănci.

Lipsa sancțiunilor pentru angajatorii care admit discriminarea rămâne marea verigă lipsă.

”Există Consiliu de Egalitate care poate primi orice solicitare de discriminare, dar ce poate face el?! În momentul în care se depistează, această discriminare, ar putea da decizie că s-a depistat acest lucru și doar atât, mai departe ca procedură, noi nu avem o claritate ce poate face într-adevăr o femeie”, a spus Lilian Franț, vicepreședinta Confederației Sindicale din Moldova.

Legea transparenței salariale cere de la companiile medii și mari să raporteze anual diferențele salariale. De altfel, prin Programul Național 2023–2027, Guvernul și-a asumat reducerea sistematică a acestor decalaje. În acest proces, agenția UN Women intervine cu soluții practice.

”Trebuie să păstrăm acest dialog, pe diferite platforme. Mă bucur că presa este interesată, dar trebuie să ne implicăm mai mult și să vedem cum putem face asta. Voi continua campaniile, pentru că încă cred că, în multe situații, bărbații nu înțeleg aceste probleme legate de egalitatea de gen”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Conform datelor statistice, salariul mediu brut lunar al unei femei a fost anul trecut de până la 12.800 de lei, iar al bărbaților – de aproape 15.400 de lei, diferența fiind de 16,6%. Cele mai mari discrepanțe se înregistrează în domeniul informației și comunicațiilor, unde bărbații primesc cu până la 40% mai mult, iar în finanțe și asigurări – cu 34% mai mult decât femeile.

Articolul În Republica Moldova, femeile muncesc cu două luni mai mult pentru a câștiga cât bărbații într-un an apare prima dată în INFO1.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, incendiul a izbucnit în seara zilei de 12 ianuarie. Flăcările au cuprins acoperișul și mai multe bunuri materiale din interiorul locuinței. În timpul intervenției, salvatorii au depistat cadavrul parțial carbonizat al proprietarei. Totodată, din interiorul casei a fost evacuată o butelie cu gaz propan–butan.

În urma cercetărilor preliminare, specialiștii au stabilit că incendiul ar fi izbucnit din cauza unei scurgeri de gaze de la butelie.

În acest context, IGSU îndeamnă populația să evite utilizarea buteliilor de gaz în interiorul locuințelor. Acestea trebuie păstrate în aer liber, în cutii metalice bine ventilate și în poziție verticală. De asemenea, este strict interzisă folosirea buteliilor și a furtunurilor deteriorate.

În ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 32 de situații de risc.

Articolul Tragedie la Lipcani: O femeie de 81 de ani a murit într-un incendiu izbucnit de la o butelie de gaz apare prima dată în INFO1.

Marina Deliu activează în cadrul Inspectoratului General de Carabinieri de peste 20 de ani și a fost printre primele femei care au participat în misiuni internaționale de menținere a păcii. Curajul, disciplina și determinarea ei demonstrează că femeile pot face față cu succes misiunilor dificile.

”Dacă mi-am stabilit un obiectiv, neapărat îl voi realiza. Ceea ce am făcut, având în vedere că acum recent au revenit din misiunea internațională de menținere a păcii din Kosovo. Sunt printre primele doamne care au participat în această misiune și am demonstrat că femeile sunt curajoase, determinate, cu un caracter puternic.”, a declarat Marinas Deliuc, angajata a IGC al MAI.

În urmă cu aproximativ 25 de ani, Luminița Cebîrciu făcea parte din prima promoție de fete admise la Colegiul de Poliție „Dimitrie Cantemir”. A pornit ca ofițer de execuție și, pas cu pas, a urcat spre funcții de conducere. În prezent, ea este șefă adjunctă la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

”Acest domeniu m-a călit și m-a format ca specialist. Pentru a trece aceste bariere și stereotipuri legate de femei, bărbați. Clar că ne-am ciocnit cu obstacole, dar punând accent pe formare profesională, am depășit aceste bariere, crescând până la această funcție. ”, a spus Luminița Cebîrciu, șefă adjunctă a IGSU.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, tot mai multe femei au ales să activeze în domeniul securității naționale. Dacă în 2015 ele reprezentau doar 14% dintre angajați, până în 2025 numărul lor s-a dublat și constituie 28% din totalul de funcționari. Șeful Direcției Management și Politici de Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Nicolae Vascauțan, afirmă că mai mult de jumătate dintre femeile angajate în sistem ocupă astăzi funcții de conducere.

”Acum 5-10 ani era dificil să-ți imaginezi că femeile ar putea să ocupe funcții de șef de inspectorate sau șefe adjunct de inspectorate generale. La fel cum nu aveam femei în funcții de secretar de stat sau ministru. Acum constatăm că această barieră a fost depășită.”, a spus Nicolae Vascuțan, angajat MAI.

Daniela Misail-Nichitin este un exemplu al femeilor care au reușit să ajungă în funcții de conducere. În 2021 deținea funcția de șefă a Cabinetului ministrului, iar astăzi conduce Ministerul Afacerilor Interne .

”Eu cred că este foarte important ca să ne ghidăm de determinare, curaj și bineînțeles calitățile profesionale necesare pentru fiecare domeniu, pentru că ele pot fi destul de specifice.”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Autoritățile își propun să atragă mai multe femei în domeniul securității, deoarece prezența lor aduce echilibru în echipe, oferă perspective diferite și contribuie la creșterea încrederii în instituții, afirmă ministra.

”Să valorificăm pe deplin potențialul femeilor, să le creăm acel spațiu profesional și să plecăm de la anumite stereotipuri și prejudecăți despre distribuirea rolurilor între femei și bărbați. Fie că vorbim de familie, societate, domenii profesionale.”, a mai spus ministra de Interne.

Pentru a promova implicarea femeilor în domeniul securității, de trei ani în Republica Moldova se organizează conferința internațională „Femei pentru Securitate”. În acest an, evenimentul s-a desfășurat timp de două zile la Chișinău și a reunit peste 150 de participanți, inclusiv lideri, experți și reprezentanți ai societății civile din țară și din străinătate.

Articolul Tot mai multe femei își fac loc în structurile de securitate din Moldova apare prima dată în INFO1.

Preotul Pavel Ostrovski, paroh al unei biserici din regiunea Moscovei, susține că nu este suficient ca bărbatul să aibă doar dreptul „de veto”, în Codul Penal ar trebui să fie introdusă răspunderea penală pentru femeile care fac avort împotriva voinței soțului. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru radio „Sputnik”, unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului. Afirmațiile au provocat reacții dure în societatea rusă și o nouă dezbatere privind limitele implicării Bisericii și statului în deciziile personale ale familiei. Potrivit experților, astfel de propuneri fac parte dintr-o campanie ideologică orchestrată de Moscova, care, prin intermediul Bisericii, testează disponibilitatea societății de a accepta restrângerea libertăților individuale.

”De fiecare dată când auzim astfel de inițiative, fie din partea clerului, fie a societății civile din Rusia, trebuie să înțelegem că acești oameni sunt purtători ai mesajului Federației Ruse. Kremlinul testează opinia publică. Este clar că lui Putin îi trebuie soldați pentru următoarea generație de războaie, iar interzicerea avorturilor face parte din această logică. Totuși, nu trebuie să uităm că numai femeia are dreptul să decidă ce se întâmplă cu propriul ei corp”, Andrei Curăraru, expert Wachdog în Geopolitică și Securitate.

Biserica Ortodoxă Rusă, strâns legată de putere, promovează constant ideea restricționării avorturilor sub pretextul „protejării vieții”, spun experții. În realitate, este vorba despre o politică de stat menită să compenseze pierderile demografice provocate de război și de sancțiunile internaționale. Pentru a justifica înăsprirea controlului, Patriarhia rusă a anunțat că aproape 80% dintre clinicile private ar efectua avorturi cu abateri. Asta în ciuda faptului că din 1981, Rusia a semnat Convenția ONU și s-a angajat să elimine toate formele de discriminare împotriva femeilor.

”Fiecare femeie are dreptul să ia decizii cu privire la propriul corp, pe principiul – corpul meu, decizia mea. O astfel de inițiativă ar fi nu doar imorală, ci și ilegală, care contravine dreptului internațional și convențiilor privind drepturile femeilor, inclusiv Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.

Potrivit experților, în Rusia, statul, biserica și propaganda acționează tot mai des împreună, impunând femeilor sentimentul de vinovăție și datorie. Majoritatea avorturilor nu sunt făcute „din capriciu”, ci din motive medicale sau sociale, precum sărăcia, violența domestică sau problemele de sănătate. Deși ideea „dreptului de veto al soțului” este prezentată ca o măsură de protejare a familiei, în realitate, aceasta deschide calea spre legalizarea violenței domestice.

„Astfel de politici duc nu doar la creșterea numărului de infracțiuni sexuale și a impunității agresorilor, ci și la o explozie a cazurilor de violență asupra femeilor și copiilor. Violența domestică nu vizează doar femeile, ea afectează întreaga familie”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.

În spatele retoricii despre „protejarea valorilor familiei” se ascunde un calcul pragmatic, spun experții. Autoritățile ruse caută modalități de a compensa pierderile umane de pe front și declinul demografic.

”Războiul a provocat pierderi masive în rândul bărbaților, iar natalitatea a scăzut dramatic. În acest context, regimul consideră că orice mijloc este justificat, chiar și forțarea femeilor să ducă sarcini rezultate din viol sau relații nedorite”, Dilfuza Kurolova, jurist în domeniul drepturilor omului.

Potrivit Rosstat, rata natalității din Rusia este la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, cu doar 1,2 milioane de nou-născuți pe an. Experții califică fenomenul drept „criză demografică profundă”, însă în loc să implementeze reforme reale, statul alege controlul asupra femeilor.

Articolul Un preot din Rusia cere pedeapsă penală pentru femeile care fac avort fără acordul soțului. Ce spun experții apare prima dată în INFO1.

Inițiativa vine să răspundă lipsei acute de servicii de îngrijire timpurie și să sprijine femeile care revin pe piața muncii. Programul este considerat un exemplu local de succes. Acesra ar putea fi extins și în alte localități.

În paralel, 30 de femei din Ungheni au urmat instruiri în domeniul antreprenoriatului și îngrijirii copiilor. Potrivit datelor oficiale, doar 10% dintre copiii de până la doi ani din Moldova au acces la educație timpurie, față de media europeană de 32%.

Articolul Douăsprezece femei din Ungheni vor deschide creșe familiale pentru copiii de până la trei ani apare prima dată în INFO1.

”Dacă vorbim de disparitățile de gen dintre femei și bărbați, ele persistă, dar iarăși depinde de sectoare pentru că salariile mari sânt achitate în sectoarele IT, financiar, asigurărilor, acolo unde preponderent sunt angajați mai mulți bărbați. Iar femeile preponderent se angajează mai mult în sectorul medical, social, educațional care nu are același nivel de salarizare”, Cristina Jandîc, secretar general adjunct al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Cristina Jandîc a mai spus că aproximativ fiecare al șaselea angajat muncește neoficial, fenomen care rămâne o problemă socială.

”În Moldova rata muncii informale a scăzut în ultimii ani – în 2023 acesta era la 23%, în 2024 a coborât la 20,5%, iar în trimestrul 1 al anului curent a înregistrat 16,6%, desigur că mai mult de acest fenomen sânt impactați bărbații, decât femeile și sectoarele sânt cele pe care le cunoaștem – construcții, agricultura șu HoReCa”, Cristina Jandîc, secretar general adjunct al Ministerului Muncii și Protecției Sociale

Emisiunea Factor Economic, moderată de Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic „Economica”, este difuzată la NEXT TV în fiecare vineri, la ora 20:00.

Articolul Femeile din Moldova câștigă cu 16% mai puțin decât bărbații, arată datele Ministerului Muncii apare prima dată în INFO1.

Cele mai multe investiții au fost realizate în cadrul măsurilor complementare, 631 de femei au valorificat peste 107 milioane de lei. Alte 85 de antreprenoare au accesat 46 de milioane de lei în forma post-investițională. Iar 30 de femei au beneficiat de 31 de milioane de lei prin plățile în avans.

Femeile aleg domenii moderne și eficiente. Tehnică agricolă performantă, dezvoltarea fermelor zootehnice, infrastructuri de procesare și depozitare. De asemenea, și modernizarea plantațiilor viticole cu potențial de export.

În anul 2025, implicarea femeilor în agricultură continuă să crească. 96 de femei au accesat deja peste 40,8 milioane de lei prin plățile directe în sectorul zootehnic, contribuind la dezvoltarea unui sector tot mai competitiv.

Articolul Tot mai multe femei se implică în agricultură. Peste 700 de antreprenoare au primit finanțare în ultimul an apare prima dată în INFO1.