Articolul Republica Moldova este deschisă către Coaliția Voluntarilor pentru Ucraina, cu respectarea neutralității apare prima dată în INFO1.

Informația respectivă contravine versiunii oficiale ale Ministerului Mediului, precum și datelor Inspectoratului General al Poliției (IGP) care a declarat pentru Deschide.MD că nu a existat niciun accident rutier cu implicarea unei cisterne în zona sus-menționată.

De menționat că, după ce armata rusă a bombardat hidrocentrala ucraineană de la Novodnistrovsk (regiunea Cernăuți), pe râul Nistru, în zona Naslavcea, au fost observate pete de substanță petrolieră. Ca urmare, instituțiile responsabile au inițiat analize și intervenții pentru a limita răspândirea poluantului, instalând sisteme de captare a substanțelor pe anumite sectoare ale râului.

În seara zilei de luni, 16 martie, Ruslan Verbițchi – fost consilier municipal din capitală și ex-candidat la funcția de deputat la alegerile din 28 septembrie 2025 din partea Uniunii Centriste din Moldova (UCM) – anunță că, din informațiile pe care le deține, poluarea s-a produs după ce „un camion ucrainean s-ar fi răsturnat cu 30 de tone de ulei și combustibil pe podul de la Otaci”. În susținerea versiunii sale, Verbițchi precizează că „despre asta cunoaște foarte multă lume de la Nord”.

„Dacă varianta cu atacul asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk ar fi fost versiunea de facto, subiectul devenea public din prima ora, inclusiv cu emitere de cod galben de poluare”, a scris el.

subiectul devenea public din prima ora, inclusiv cu emitere de cod galben de poluare”, a scris el.

Contactată de reporterii Deschide.MD, șefa Secției Comunicare și Protocol din cadrul IGP, Diana Fetco, a declarat că, pe parcursul săptămânii trecute, nu au fost înregistrate accidente rutiere la Otaci cu implicarea camioanelor care transportau combustibil sau ulei.

Această teorie a fost dezmințită și de reprezentanții Ministerului Mediului, potrivit cărora este exclusă orice scurgere în amonte (în direcția de unde vine apa). Oficialii au precizat că primele pete au fost observate în zona Naslavcea, care se află la circa 30 de kilometri mai sus de Otaci.

Reporterii noștri l-au contactat pe Ruslan Verbițchi pentru a afla mai multe detalii, inclusiv dacă acesta dispune de probe care să-i confirme versiunea. Drept răspuns, fostul consilier municipal a spus că sursa sa de informații „este de la locuitorii din nordul țării”.

În susținerea versiunii sale, Verbițchi ne-a atras atenția și asupra faptului că, din momentul depistării scurgerii în Nistru, locuitorilor din Otaci nu i-a fost niciodată sistată livrarea apei potabile.

„Locuitorii din Otaci au apă. Chiar din prima zi, de când a apărut problema, la ei niciodată nu a fost sistată apa”, a spus el.

Pentru a verifica cele spuse de politician, l-am contactat pe primarul de Otaci, Dmitrii Zavroțchii, care a catalogat cele relatate de Verbițchi drept o dezinformare. La fel ca și Poliția, primarul a infirmat și informația despre camionul răsturnat.

În ceea ce privește sistarea livrării apei pentru locuitorii din Otaci, edilul a precizat că aceasta nu este necesară, și asta pentru că orașul nu se alimentează din Nistru.

„Noi avem fântâni arteziene. Luăm apa din ele. Nu consumăm apă din Nistru”, a declarat primarul de Otaci, care a confirmat faptul că pe parcursul ultimelor zile pe râu au fost observate pete ale unei substanțe petroliere.

Un alt fals despre care a vorbit Ruslan Verbițchi se referă și la faptul că „nici măcar autoritățile ucrainene nu cunosc sursa adevărată de poluare”. Această afirmație contravine poziției oficiale ale Ministerului Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, care încă săptămâna trecută a anunțat că, urmare a atacului Rusiei asupra Hidrocentralei Nistrene din regiunea Cernăuți, pete de substanțe poluante au fost observate în zona satului Liadova, din regiunea Vinița (la circa 10 kilometri în amonte de la Naslavcea). Tot atunci, a precizat Kievul, despre incident au fost informate și autoritățile Republicii Moldova.

Cazul de față reprezintă un exemplu tipic de fake-news, răspândit imediat după ce a devenit clar pentru public că poluarea Nistrului a fost provocată de Rusia.

Scopul acestei campanii, lansate cu câteva ore înainte de convocarea ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, este unul clar – să creeze incertitudine, să submineze încrederea oamenilor, să genereze confuzie în privința sursei reale a poluării și să creeze atitudine negativă a cetățenilor contra Ucrainei, fapt ce ar afecta și relațiile bilaterale moldo-ucrainene. În acest context, cetățenii sunt îndemnați să se informeze doar din surse sigure și de încredere.

Articolul Un fals despre poluarea râului Nistru se viralizează pe rețele: „Camion ucrainean răsturnat la Otaci” apare prima dată în INFO1.

Afirmații despre „agresiunea militară” a Moldovei și „neimplicarea” Armatei a 14-a

La Tiraspol, 2 martie este marcată ca „data respingerii agresiunii militare a Moldovei împotriva Transnistriei” (în original: «начало отражения вооруженной агрессии РМ против ПМР»), după cum afirmă pagina de Facebook Приднестровский Вестник.

Agenția de știri  Новости Приднестровья (controlată de regimul separatist) a afirmat în câteva rânduri (pe site, pe Facebook și pe Telegram) că conflictul armat a fost început de autoritățile R. Moldova. Aceeași narațiune apare și pe alte site-uri ale administrației secesioniste.

Pe Facebook, Новости Приднестровья l-a citat pe liderul secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit căruia „în noaptea de 2 martie 1992, agresiunea Moldovei împotriva Transnistriei a căpătat amploarea unui război” (în original: «в ночь на 2 марта 1992 года, агрессия Молдовы против Приднестровья приобрела масштаб войны»). Krasnoselski a publicat un text asemănător și pe canalul său de Telegram.

Postări cu afirmații similare au fost publicate și pe TikTok.

O altă narațiune promovată de Tiraspol este că Armata a 14-a a Federației Ruse nu s-a implicat în război. „În perioada martie–iulie 1992, Armata a 14-a a fost un observator din afară a conflictului” (în original: «В течение марта-июля 1992 года, 14-я армия была сторонним наблюдателем войны»), a scris pe Telegram agenția Новости Приднестровья.

CtEDO a stabilit că Armata a 14-a s-a implicat direct în război

Afirmația că armata rusă nu s-ar fi implicat în război a fost dezmințită chiar de fostul președinte al Dumei de stat a Federației Ruse. Aflat în octombrie 2002 la Chișinău, Ghenadii Selezniov a recunoscut că Rusia i-a susținut pe separatiștii transnistreni „pentru a împiedica Unirea R. Moldova cu România”.

De altfel, la declarațiile lui Selezniov se face referire și în hotărârea Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), prin care este recunoscut de facto rolul Rusiei în menținerea regimului separatist de la Tiraspol: „Curtea consideră ca fiind stabilit, dincolo de un dubiu rezonabil, că separatiştii transnistreni au putut să se înarmeze din contul arsenalului Armatei a Paisprezecea staţionate în Transnistria. Militarii Armatei a Paisprezecea au ales să nu se opună separatiştilor veniţi să se înarmeze din depozitele acestei armate; dimpotrivă, în multe cazuri, ei i-au ajutat pe separatişti să se echipeze, livrându-le arme şi deschizându-le aceste depozite”.

Și în hotărârea CtEDO Catan și alții contra Moldovei și Rusiei se face referire la contribuția Armatei a 14-a în război: „Un număr mare de cetăţeni ruşi din afara regiuni, în special cazaci, s-au deplasat în Transnistria pentru a lupta alături de separatişti împotriva forţelor moldoveneşti. Avînd în vedere suportul acordat separatiştilor de trupele Armatei a Paisprezecea şi transmiterea masivă de armament şi muniţii din depozitele Armatei a Paisprezecea, Armata Republicii Moldova era într-o poziţie net-inferioară care a şi împiedicat-o să recapete controlul asupra Transnistriei. La 2 aprilie 1992 generalul Netkachev, noul comandant al Armatei a Paisprezecea (care a devenit ulterior „Grupul operaţional al Federaţiei Ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova” sau „GOTR”), a ordonat forţelor moldoveneşti care au încercuit oraşul Tighina (Bender), ocupat de separatişti, să se retragă imediat, în caz contrar, armata rusă urmând să riposteze”.

Studiile științifice contrazic afirmațiile Tiraspolului

Despre cauzele și începutul războiului de pe Nistru au fost scrise numeroase cercetări științifice care arată că acesta a pornit de la mișcările separatiste din regiunea transnistreană, care și-a autoproclamat independența încă în 1990, pe fundalul destrămării fostei URSS.

Transnistria and the War in Ukraine – 31 Years of Active Separatism, unul dintre cele mai recente articole științifice în acest sens, scris de Andrei Guțu și publicat în jurnalul european de specialitate L’Europe Unie/ United Europe, contrazice narațiunea că R. Moldova ar fi „început agresiunea militară”. Publicația arată că conflictul a fost alimentat și susținut de Armata a 14‑a.

Articolul științific The Transnistrian Separatism in the Republic of Moldova: Russian (Geo)Political and Military Implications, scris de istoricul Octavian Țîcu și publicat în cartea Resilience as Deterrence: Towards a Comprehensive Security Panorama confirmă că războiul din 1992 nu a fost declanșat de Chișinău, ci de separatiști susținuți de Rusia, și că Armata a 14‑a s-a implicat direct.

În cercetarea publicată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, intitulată Transnistria: Prospects for a Solution, se constată că „Armata Sovietică a 14-a a fost un factor-cheie în conflict. Președintele moldovean a încercat să preia controlul asupra acesteia și a emis un decret prin care toate trupele și echipamentele militare ale fostei Armate Sovietice erau transferate către noile forțe de apărare ale Moldovei. Decretul a rămas doar pe hârtie, deoarece Armata a 14-a nu l-a respectat. La 1 aprilie, președintele Elțîn a transferat oficial Armata a 14-a sub comanda Federației Ruse. În luna mai, Armata a 14-a a lansat atacuri împotriva forțelor moldovenești, alungându-le din câteva sate de pe malul stâng al Nistrului. Cea mai sângeroasă luptă a avut loc în iunie, când Armata a 14-a a intervenit din nou (de această dată oficial) în favoarea separatiștilor care pierdeau orașul Tighina (Bender), alungând forțele moldovenești”.

Istoric: Armata a 14-a a fost parte componentă a războiului, luptând de partea regimului separatist

Într-un comentariu pentru Stopfals.md, doctorul în istorie Artur Leșcu a calificat drept „minciună” afirmația că autoritățile R. Moldova au atacat regiunea transnistreană în 1992: „În primul rând, tot haosul creat de urmările acelei tragice zile, au arătat că Moldova nici pe departe nu era pregătită sau se pregătea de ceva. Dar puținele documente care le avem arată clar cum a început totul, cum se pregătea regimul de la Tiraspol, cum se antrena, cum se echipa militar, în timp ce autoritățile constituționale ale Republicii Moldova erau foarte pasive în toată situația care degenera și care a degenerat, până la urmă, într-un război”.

Istoricul constată că există „dovezi indirecte și directe că Armata rusă a 14-a a fost un participant activ în acest război. Anume Armata a 14-a a echipat forțele separatiste cu echipamente militare. Evident, ei oficial zic că nu, dar eu nu știu cum poți să furi un tanc dintr-o unitate militară rusească. Dovezile sunt clare în acest sens, cei din Armata a 14-a se ocupau și cu pregătirea efectivă a separatiștilor. Dar există și dovezi mai clare atunci când Armata a 14-a a participat activ cu focul de artilerie pentru a lovi în spatele militarilor noștri. Armata a 14-a a fost o parte componentă a acestui război care a luptat de partea regimului separatist”.

Spațiul informațional transnistrean, invadat de narațiuni false

Stopfals.md publică periodic analize care arată ce narațiuni sunt promovate de presa controlată de regimul secesionist de la Tiraspol, dar și de canale de social media dedicate publicului transnistrean.

Concluzia principală este că spațiul informațional al regiunii transnistrene continuă să fie dominat de o combinație de propagandă locală și narațiuni false ale Kremlinului.

Articolul FALS: R. Moldova a agresat militar regiunea transnistreană în 1992, iar Armata a 14-a rusă nu s-a implicat în război apare prima dată în INFO1.

Potrivit SFS, documentele respective sunt false, iar identitatea instituției este utilizată ilegal de persoane rău intenționate. În notificările frauduloase este indicată o adresă greșită a portalului oficial. De asemenea, sunt folosite antete inventate și elemente precum coduri de bare sau QR coduri.

Reprezentanții instituției subliniază că documentele oficiale circulă exclusiv în format digital, cu aplicarea semnăturii electronice. Contribuabilii sunt îndemnați să ignore astfel de mesaje și să informeze imediat organele de drept sau Serviciul Fiscal de Stat.

Instituția a anunțat că a sesizat autoritățile competente pentru investigarea cazului.

Articolul Atenție, fals! SFS avertizează despre notificări false privind reținerea mijloacelor financiare apare prima dată în INFO1.

„Documentul respectiv este un FALS, precum și e-mail-urile remise în adresa contribuabililor. Identitatea SFS este utilizată ilegal de persoane rău intenționate cu scopul de a reduce încrederea cetățenilor în activitatea instituției. De asemenea, atragem atenția la faptul că în pretinsa notificare este indicată adresa greșită a portalului SFS. Este utilizat un atent inventat și sunt incluse elemente suplimentare precum coduri de bare și QR coduri, care se utilizează doar pentru facturile fiscale electronice. La fel, SFS nu indică în actele emise sumele echivalente în valută străină, iar circulația documentelor are loc strict în format digital, respectiv cu aplicarea semnăturii electronice”, a precizat SFS.

Serviciul Fiscal de Stat a sesizat organele de drept în vederea investigării cazului respectiv.

SFS atrage atenția că instituția nu are pagină pe TikTok.

„Astfel că orice cont care utilizează identitatea Serviciului Fiscal de Stat o face abuziv și ilegal și urmează să fie raportat către administratorii platformei”.

Articolul SFS avertizează cetățenii privind circulația unor documente FALSE cu utilizarea identității instituției apare prima dată în INFO1.

„În fotografia apărută sunt atașați ai apărării acreditați la Chișinău. Aceștia au efectuat o vizită de documentare într-o unitate militară din garnizoana Cahul”, a explicat Ministerul Apărării.

Totodată, Ministerul a menționat că, în conformitate cu statutul lor juridic, atașații militari fac parte din personalul diplomatic al ambasadelor. Aceștia sunt angajați permanenți ai misiunilor acreditate în Republica Moldova. Ei au atribuții oficiale legate de cooperarea bilaterală în domeniul apărării.

Vizita menționată a fost inclusă în Planul de activitate internă al Armatei Naționale pentru anul 2025, mai spune Ministerul Apărării.

„Facem apel la vigilență și îndemnăm cetățenii la informare din surse oficiale”, a punctat Ministerul Apărării.

Articolul Militari surprinși într-un local public din Cimișlia. Un nou FALS circulă pe Telegram apare prima dată în INFO1.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) dezminte ferm acest document. Procurorii precizează că actul nu a fost emis de instituție, iar numărul de înregistrare este inventat. De asemenea, nu există un asemenea dosar penal, iar adresa electronică indicată nu este utilizată de procuratură.

Reprezentanții PCCOCS îndeamnă instituțiile și cetățenii să se informeze exclusiv de pe site-ul oficial www.procuratura.md/pccocs și să fie vigilenți în verificarea mesajelor apărute în spațiul public, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Articolul Circulă un document fals atribuit PCCOCS: procurorii dezmint categoric. Despre ce document este vorba apare prima dată în INFO1.

MEC menționează că aceasta nu are valoare juridică, fiind distribuită cu scopul de a induce în eroare opinia publică.

Ministerul îndeamnă profesorii, elevii și părinții să verifice informațiile doar din surse oficiale.

Autoritățile vor sesiza organele competente pentru a investiga răspândirea acestui fals. MEC atrage atenția că, în ajunul campaniei electorale, vor apărea numeroase încercări de manipulare. Oamenii sunt rugați să manifeste prudență și gândire critică.

Articolul Ministerul Educației dezminte o așa-zisă circulară distribuită în școli apare prima dată în INFO1.

„Acest material este un FALS. Scopul este de a induce în eroare alegătorii și de a submina încrederea în procesul electoral. Astfel de acțiuni fac parte din campanii ostile de manipulare și antagonizare a societății. CEC condamnă ferm răspândirea de falsuri, imagini trucate și tentative de manipulare”, a precizat CEC.

CEC a explicat că modelul oficial al buletinului de vot se aprobă exclusiv prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, după înregistrarea tuturor concurenților electorali. Astăzi, 19 august, este ultima zi când pot fi depuse cereri pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat.

„Tipărirea buletinelor de vot se realizează numai în condițiile și termenele stabilite de legislația electorală, într-un proces transparent, cu participarea observatorilor, mass-media și a concurenților electorali”, a punctat CEC.

Articolul CEC avertizează despre un fals care circulă în mediul online privind buletinul de vot pentru alegerile parlamentare apare prima dată în INFO1.

Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Hîncești, sediul Leova. Fostul edil a fost găsit vinovat de fals în acte publice, abuz de serviciu și escrocherie. El a fost privat și de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 10 ani.

Fratele său, administrator al unei firme, a fost condamnat pentru escrocherie, cu interdicția de a gestiona întreprinderi comerciale timp de 3 ani.

Instanța a dispus încasarea sumei de 815.125 lei în favoarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), prejudiciu cauzat prin obținerea ilegală a subvențiilor în perioada 2017–2019. Cei doi ar fi falsificat extrase privind contracte de arendă și le-au prezentat AIPA pentru a obține finanțare.

Ambii inculpați au fost plasați în arest preventiv, iar sechestrul aplicat pe bunurile fostului primar a fost menținut.

Cei doi au respins acuzațiile.

Articolul Fost primar din Leova și fratele acestuia, condamnați la închisoare pentru escrocherie și fals apare prima dată în INFO1.