Analiza cuvintelor cheie folosite pentru numele acestor pagini demonstrează că ele fac parte dintr-o rețea mai largă de cel puțin 2167 de pagini create automatizat pe Facebook de către Kremlin. Scopul este de a influența procesele politice din Republica Moldova și alte state europene. Aceste cifre reprezintă, cel mai probabil, doar vârful iceberg-ului, scriu experții.

Zeci de pagini cu aceeași denumire generată aleatoriu din mai multe cuvinte cheie, continuă să activeze pe Facebook. Asta deși, regulile META nu permit existența a două pagini cu denumire identică.

Pe lângă denumirile identice generate din mai multe cuvinte, paginile utilizează poze de profil ale unor domnișoare sustrase de pe site-uri de dating sau videochat.

În anul 2024, prin intermediul unor astfel de pagini anonime, Federația Rusă a finanțat masiv reclame pe Facebook. Scopul a fost de a distribui dezinformare în timpul alegerilor europarlamentare. Aproximativ 65% din aceste reclame politice au fost difuzate fără disclaimer pe Facebook în cel puțin 16 țări din UE.

După ce Ilan Șor a fost pus sub sancțiuni SUA, oligarhul a cheltuit 469 990 de euro pentru a promova 1407 reclame pe Facebook.

Rețeaua identificată va fi raportată către compania META.

Articolul WatchDog.MD: Rusia și Ilan Șor, arhitecții unei rețele uriașe de manipulare pe Facebook apare prima dată în INFO1.

„Indiferent cât de multă încredere avem în americani, aceasta nu va scuti pe nimeni de respectarea legilor rusești”, a declarat Peskov.

Meta, compania care deține aceste platforme, a fost declarată „extremistă” în 2022, la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, iar activitatea Facebook și Instagram a fost interzisă pe teritoriul rus prin decizie judecătorească.

Peskov a menționat și platforma YouTube, a cărei activitate a fost restricționată anterior, afirmând că și aceasta trebuie să se supună legislației ruse pentru a evita posibile sancțiuni.

Articolul Kremlinul impune condiții pentru deblocarea Facebook și Instagram în Rusia apare prima dată în INFO1.

Faptul că implementarea măsurii va dura un an nu le-a descurajat pe autoritățile australiene, care vor da amenzi echivalând până la 30 de milioane de euro pentru companiile de tehnologie dacă acestea nu se conformează.

Prim-ministrul Anthony Albanese spune că legislația este necesară pentru a proteja tinerii de „rănile” pe care le pot provoca rețelele sociale, lucru pe care l-au reclamat multe grupuri de părinți.

„De prea mult timp părinții au avut această alegere imposibilă între a oferi copilului lor un dispozitiv care dă dependență sau să-și vadă copilul izolat și simțindu-se lăsat afară”, a declarat recent Amy Friedlander, care a făcut lobby pentru interdicție, pentru BBC.

Dar criticii spun că rămân fără răspuns întrebările cu privire la modul în care va funcționa interdicția – și impactul acesteia asupra vieții private și a conexiunilor sociale.

Aceasta nu este prima încercare la nivel global de a restricționa utilizarea rețelelor sociale de către copii, vârsta minimă pentru utilizatori fiind de 16 ani.

După ce a trecut de Senat cu 34 de voturi împotrivă, proiectul de lege a revenit Camerei Reprezentanților, unde a fost adoptat vineri dimineața devreme.

Legislația nu specifică ce platforme vor fi interzise. Aceste decizii vor fi luate ulterior de ministrul comunicațiilor din Australia, care va solicita sfatul comisarului eSafety – un organism de reglementare a internetului care va aplica regulile.

Totuși, ministrul, Michelle Rowland, a spus că interdicția va include Snapchat, TikTok, Facebook, Instagram și X. Platformele de jocuri și de mesagerie sunt scutite, la fel și site-urile care pot fi accesate fără a avea un cont, cum e YouTube, de exemplu.

Guvernul spune că se va baza pe o tehnologie de verificare a vârstei pentru a implementa restricțiile, iar opțiunile vor fi testate în lunile următoare. Sarcina va cădea pe umerii platformelor de socializare care vor trebui să adauge ele însele aceste procese.

Cu toate acestea, cercetătorii digitali au avertizat că nu există garanții că tehnologia – care s-ar putea baza pe informații biometrice sau de identitate – va funcționa. Criticii au căutat, de asemenea, să obțină asigurări că intimitatea va fi protejată.

Ei au avertizat, de asemenea, că restricțiile ar putea fi ocolite cu ușurință prin instrumente precum un VPN – care poate ascunde locația unui utilizator și îl poate face să pară că se conectează din altă țară.

Sondajele privind această reformă, deși limitate, sugerează că ea e susținută de majoritatea părinților australieni.

În timpul unei scurte perioade de consultare înainte de aprobarea proiectului de lege, Google și Snap au criticat legislația pentru că nu oferă mai multe detalii, iar Meta a spus că proiectul de lege va fi „ineficient” și nu își va îndeplini scopul declarat.

TikTok a spus că definiția guvernului a unei platforme de socializare este atât de „largă și neclară” încât „aproape orice serviciu online s-ar putea încadra în [ea]”.

X a pus la îndoială „legalitatea” proiectului de lege – spunând că ar putea să nu fie compatibil cu reglementările internaționale și tratatele privind drepturile omului pe care Australia le-a semnat.

Unii susținători ai tinerilor au acuzat, de asemenea, guvernul că nu înțelege pe deplin rolul pe care îl joacă rețelele sociale în viața lor și că tinerii au fost excluși de la dezbateri.

„Înțelegem că suntem vulnerabili la riscurile și impacturile negative ale rețelelor sociale… dar trebuie să fim implicați în dezvoltarea de soluții”, a scris Consiliul pentru Tineret eSafety, care consiliază autoritatea de reglementare.

Albanese a recunoscut că dezbaterea este complexă, dar a apărat cu fermitate proiectul de lege.

„Nu susținem că implementarea sa va fi perfectă, la fel cum interzicerea alcoolului pentru [copii] sub 18 ani nu înseamnă că cineva sub 18 ani nu are niciodată acces – dar știm că este ceea ce trebuie făcut”, a spus el. vineri.

Anul trecut, Franța a introdus o legislație care blochează accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani fără consimțământul părinților, deși cercetările arată că aproape jumătate dintre utilizatori au reușit să evite interdicția folosind un VPN.

O lege din statul american Utah – care era similară cu cea a Australiei – a fost anulată de un judecător federal care a considerat-o neconstituțională.

Articolul TikTok, Instagram și Facebook, interzise tinerilor sub 16 ani în una dintre cele mai avansate țări ale lumii apare prima dată în INFO1.

Dan Ives, directorul la Wedbush Securities din New York, consideră că Mark Zuckerberg a pierdut pe 5 martie venituri de aproximativ 100 de milioane de dolari din cauza faptului că platformele au fost indisponibile la nivel mondial.

Prețul acțiunilor Meta a scăzut cu 1,5% când au început să apară rapoarte despre problemă. De atunci scăderea totală este de 1,6%.

Compania își generează cea mai mare parte a veniturilor din reclame, care sunt afișate utilizatorilor, iar odată cu „problemele tehnice” care au pus la pământ platformele, au scăzut și veniturile.

Articolul Defecțiunea de două ore a Facebook și Instagram a costat aproximativ 100 milioane de dolari, conform unui expert apare prima dată în INFO1.

După aproximativ două ore, se pare că problema a fost înlăturată. Pentru început utilizatorii au putut să se conecteze la pagina lor de Facebook, după care, la câteva minute, s-au reîmprospătat feedu-rile pe Instagram.

Meta, comapnia care gestionează pltformele Facebook, Instagram și Threads nu a venit, deocamdată, cu precizări referitoare la problema tehnică.

Amintim că pe 5 martie, în jurul orei 17:00 Facebook, Instagram și Threads au picat. Serverele platformelor de socializare s-au confruntat cu probleme tehnice. Până acum, Meta nu a venit cu o reacție oficială.

Articolul Facebook, Messenger și Instagram pot fi accesate din nou apare prima dată în INFO1.

Cele trei platforme deținute de Meta nu funcționează pentru mulți utilizatori. WhatsApp, o platformă deținută de asemenea de Meta, rămâne a fi funcțională.

Facebook îi deconectează pe utilizatori de la conturile lor, lăsându-i în imposibilitatea de a se conecta din nou. Între timp, pe Instagram, unii utilizatori nu-și pot reîmprospăta feed-urile.

De asemenea, Threads se confruntă cu aceleași probleme. La deschiderea aplicației, aceasta afișează un mesaj de eroare care spune „Ne pare rău, ceva a mers prost. Încercați din nou”.

Rapoartele de pe DownDetector au crescut rapid pentru toate cele trei platforme în această seară, iar Meta încă nu a recunoscut problema.

Articolul Facebook, Instagram și Threads au picat. Serverele platformelor de socializare se confruntă cu probleme tehnice apare prima dată în INFO1.

Senatorii americani i-au audiat la sfârșitul lunii ianuarie  pe șefii marilor rețele sociale cu privire la modul în care respectă prevederile de protecție a minorilor, în contextul discuțiilor privind o nouă legislație în acest sens.

La începutul discuțiilor, Warner a afirmat că firmele de tehnologie continuă să furnizeze servicii de tehnologie publicitară unor entități sancționate care au legături profunde cu țări pe care le-a descris drept „adversari străini”, inclusiv Rusia și Iran.

Printre exemplele citate de Warner se numără rapoartele media și publice de la sfârșitul anului 2023, potrivit cărora Google a servit reclame unor firme rusești și iraniene sancționate, precum și omului de afaceri pro-rus Ilan Shor, care a folosit publicitatea Facebook pentru ceea ce Warner a numit „activitate de influență malignă care vizează alegerile din Moldova”.

Warner a menționat că multe țări aveau alegeri în acest an, inclusiv Statele Unite, ceea ce a făcut ca Departamentul Trezoreriei să fie important pentru „a impune respectarea sancțiunilor americane”.

Senatorul a atras atenția că în condițiile în care multe țări au alegeri în acest an, printre care și SUA, este important ca Departamentul Trezoreriei să asigure aplicarea sancțiunilor impuse de autoritățile americane.

Publicația online WIRED a descoperit că oligarhul fugar Ilan Șor a reușit să plaseze „publicitate politică” pe Facebook înaintea alegerilor locale din 5 noiembrie 2023, mult după ce a fost oprit să facă asta, ca persoană sancționată de Statele Unite.

Într-un interval de șase luni – spun autorii cercetării – campania lui Șor s-a folosit de peste 100 de pagini false de Facebook ca să posteze sute de „reclame politice” care au fost accesate de 155 de milioane de ori, scrie europalibera.org.

Publicația online WIRED susține că proprietara Facebook, compania Meta, a câștigat peste 200.000 de dolari dintr-o campanie pe Facebook în care, vara și toamna trecută, Ilan Șor a promovat puncte de vedere pro-Kremlin și a căutat să influențeze scrutinul local din noiembrie.

Articolul Ilan Șor a plasat „publicitate politică” pe Facebook, deși e pe lista de sancțiuni a SUA apare prima dată în INFO1.

„Moldova e plină de surprize”, „Moldova live”, „Inspirație din Moldova”. Acestea sut câteva ditre pagini de Facebook ciudate apărute în ultimele luni. Scrise în mare parte în limba română, dar și în rusă, Acestea se prezintă ca pagini jurnalistice sau de actualitate și sunt scrie în limba română și rusă.

Potrivit datelor împărtășite cu Le Monde de către ONG-ul Reset, aceste pagini false au fost folosite, din iulie 2023, în cadrul unei campanii de ingerință care vizează apărarea personalităților și intereselor proruse în Moldova, folosind agenția de publicitate a Facebook.

Sursa citată mai scrie că, prin aceste campanii, se încearcă promovarea investițiilor în Moldova care aparțin lui Ilan Șor, oligarhul moldovean prorus care a fugit din țară și este acum supus sancțiunilor, atât americane, cât și europene, pentru legăturile sale cu autoritățile ruse.

„Echipa lui Ilan Șor a reparat drumurile de pe strada Trandafirilor din Orhei. S-au reparat gropile, s-a refăcut asfaltul, precum și marcajele”, scrie de exemplu într-o reclamă pe pagina „Moldova în direct”, finanțată cu peste 1.500 de euro și văzută îndeaproape de un milioane de oameni.

O parte din conținutul văzut de Reset a fost difuzat și înainte de alegerile locale din 5 noiembrie. Ei promovau candidații formațiunii Șansa, o organizație prorusă și clonă a lui Șor, vechiul grup politic care purta numele oligarhului exilat. Deși partidul Șansa are interdicție să participe la alegeri, o instanță din Republica Moldova a anulat recent această decizie.

Două reclame publicate de aceste pagini au folosit videoclipuri false ale președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care aceasta și-a anunțat demisia, explică Reset.

Încercările de ingerință digitală favorabilă intereselor Rusiei par neobosite în Moldova, operațiuni similare fiind denunțate în continuare. Un prim studiu realizat de Reset, publicat în februarie anul trecut și transmis de agenția Associated Press, arăta deja cum Ilan Șor și partidul său au folosit rețeaua de publicitate a Facebook.

În iulie anul trecut, centrul de cercetare DFRLab (de pe lângă think tank-ul american Atlantic Council) a dezvăluit existența unei rețele de conturi false de Facebook care răspândesc, din nou, mesaje legate de politica moldovenească. De exemplu, s-a descoperit că unele dintre aceste conturi false au fost folosite pentru a o ataca pe președintele Maia Sandu în mai 2023. S-a întâmplat în urma arestării la Chișinău a fostului membru al partidului Șor, Marina Tauber, acuzată de finanțare ilegală. Contactată, compania Meta nu răspunsese la solicitările Le Monde la momentul publicării acestui articol.

Articolul VIDEO Moldova, ținta unei companii de amploare prin care sunt promovate interesele proruse apare prima dată în INFO1.