„Unul din trei medici şi asistente medicale raportează simptome de depresie sau anxietate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge.

Această rată este de cinci ori mai mare comparativ cu cea măsurată în rândul populaţiei europene, a precizat organizaţia ONU.

Asistentele medicale şi femeile medic sunt mai predispuse la depresie şi anxietate, în timp ce medicii bărbaţi sunt mai predispuşi să dezvolte dependenţă de alcool, se arată în raport.

Lucrătorii din domeniul sanitar din Letonia şi Polonia raportează cele mai ridicate niveluri de depresie, aproape jumătate dintre respondenţi atingând pragul pentru o tulburare depresivă. În schimb, Danemarca şi Islanda prezintă cea mai scăzută rată a depresiei (în jur de 15%).

Sondajul, care se bazează pe 90.000 de răspunsuri de la profesionişti din domeniul sanitar, colectate din cele 27 de ţări ale UE, Islanda şi Norvegia, arată, de asemenea, că o treime dintre medici şi asistente medicale s-au confruntat cu intimidări sau ameninţări violente la locul de muncă. Actele de violenţă au fost raportate cel mai frecvent în Cipru, Grecia şi Spania. În plus, 10% s-au confruntat cu violenţă fizică şi/sau hărţuire sexuală în ultimul an.

În toate ţările, unul din patru medici lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână. 32% dintre medici şi un sfert dintre asistentele medicale au contracte de muncă temporare, ceea ce le amplifică anxietatea cu privire la siguranţa locului de muncă.

Pentru a pune capăt acestei situaţii, directorul OMS pentru Europa propune mai multe căi, inclusiv toleranţă zero pentru violenţa şi hărţuirea în spitale, o reformă privind orele suplimentare şi acces garantat la servicii de sănătate mintală confidenţiale.

Articolul OMS: O treime dintre medicii şi asistentele medicale din Europa suferă de depresie apare prima dată în INFO1.

Cel mai grav, spun medicii este faptul că în ultimii cinci ani numărul persoanelor tinere care suferă de această afecțiune s-a egalat cu cele în etate, iar printre pacienți cu tulburări de somn sunt tot mai des copii cu vârste fragede. Una dintre cauze, în cazul copiilor ar fi potrivit specialiștilor, folosirea în exces a gadgeturilor, ceea ce afectează calitatea și cantitatea somnului.

„Atunci când persoana adoarme greu, când are nevoie mai mult de 20 de minute să adoarmă, ori doarme superficial, se trezește frecvent noaptea sau se trezește la 2-3 noaptea și nu poate adormi înapoi se numește trezire precoce. Aceste simptome sunt nocturne dar poate prezenta și simptome diurne se trezește obosit cu durere de cap, tensiune mai mare și calitatea vieții ziua este periclitată. Când aceste simptome se întâlnesc de trei ori pe săptămână mai mult de trei luni, atunci stabilim că este insomnie ca boală”, spune Adrian Lupușor, medic neurolog, Centrul de somnologie INN „Diomid Gherman”.

Pentru un somn calitativ, organismul are nevoie de melatonină, spune medicul.

„ Prima: somnul superficial, somnul adânc și profund când ne uităm la persoana care doarme că respirară rar, nu se mișcă în faza respectivă se secretă și hormonul de creștere. Copiii cresc, iar noi ne reface după o zi plină de activități, ne refacem corpul, ne reface creierul”, explică medicul.

Medicul neurolog Adrian Lupușor trage un semnal de alarmă și menționează că tot mai multe persoane nu au o rutină de somn corespunzătoare, în special copiii de vârste fragede.

„Sunt oameni care lucrează cu laptopul în pat, deconectează laptopul sau telefonul și vor să adoarmă, iar gândurile analizează ce au făcut bine, ce fac mâine și iată rulajul acesta de informații, de emoții și de lumină sunt factorii principali care declanșează insomnia. Copiii care stau la TV seara o să adoarmă mai greu și sunt predispuși să facă coșmaruri”, atenționează medicul.

Marta Novac spune că atunci când a început pandemia de COVID-19, copiii ei petreceau mai mult timp pe internet, iar din acest motiv, atât ea, cât și copiii, aveau un somn necalitativ.

„Am observat când foloseam intens telefonul, la diferite activități, copii adormeau mai greu,
eu aveam probleme cu somnul. Ce metode ați luat în acest sens? Ne străduim să nu folosim toate care au lumină intensă înaintea somnului, să bem un ceai de liniștire, copii să citească dacă nu le este somn, citim o carte , povești și respectiv dorm mai ușor”.

„Copilul meu are probleme cu somnul, stă mereu în telefon.  Greu adoarme, dorește să adoarmă dar nu poate. Se culcă la 11, dar adoarme la 1-2”.

„Fără pasitile nici nu pot dormi. Mă afectează tot ce se petrece în societate”.

„Dacă lucrez, dorm bine. De regulă, de la 22:00 până la 6 dimineața”.

Medicul neurolog, Adrian Lupușor, afirmă că insomnia merge mână în mână cu anxietatea, depresia și stresul.

„Creierul așa de tare se activează că trezește persoana, persoana depresivă are tendința să se trezească la o bucată de noapte 2-3 și nu pote adormi înapoi, aceasta este caracteristic persoanelor cu depresie”, spune medicul.

Iulia Agreci are 64 de ani. Femeia a venit la neurolog de la Dubăsarii Vechi. Ea susține că din cauza patologiilor de care suferă i-a fost dereglat somnul. Acum pacienta bea zilnic somnifere.

„Din cauza durerilor apare frică și nu poți dormi, oricât de somn ți-ar fi, nu poti dormi, la vârsta asta nu putem dormi. Dorm câte patru ore. A venit vremea că am dormit 6-8 ore că încurcam ziua cu noaptea, mă trezeam și iar luam pastile”.

„Mă trezesc la 3-4 noaptea și nu mai pot adormi. Mereu mă doare capul, nu mă pot concentra și sunt nervos. Mereu sunt obosit și nu pot să adorm. Am fost la Bălți la neurolog, mi-a indicat somnifere și nu au efect, am venit aici să fac o consultație”.

Un tratament pentru insomnie nu există, însă în funcție de durata somnului și contextul patologiilor, insomnia poate fi tratată prin schimbarea stilului de viață, respectarea regimului de somn, tratarea afecțiunilor care cauzează insomnia sau terapia cognitiv-comportamentală.

Potrivit specialiștilor în somnologie, preparatele medicamentoase sau somniferile pe termen scurt înbunătățesc somnul, dar în timp scade calitatea somnului și boala se agravează.

Persoanele care suferă de insomnie o perioadă îndelungată și nu se tratează la timp, sunt predispuse la boli cardiologice și endocrinologice.

„Corpul nostru are un dirijor care dirijează toate procesele din corpul nostru, care trebuie să știe când e dimineață, când ne trezim, când mâncăm, când facem sport, când ne pregătim de somn și când dormim, or astăzi chestia asta s-a șters și din cauza asta corpul intră într-un impas. Este un factor de risc pentru apariția bolilor neurodegenerative cum ar fi demența”, avertizează medicul Adrian Lupușor.

În total sunt aproximativ 80 de tipuri de tulburări de somn.

Articolul VIDEO În Republica Moldova, 20 % din populație suferă de insomnie. Neurologii vin cu recomandări apare prima dată în INFO1.