Ilia Remeslo este un jurist și activist rus în vârstă de 42 de ani. De peste 13 ani apare drept comentator politic la televiziunile și publicațiile ruse, unde are rolul de a critica opoziția rusă și de a susține guvernul actual. A devenit cunoscut ca unul dintre principalii critici ai lui Alexei Navalnîi și chiar a fost martor al acuzării în dosarul lui. Acesta are și un blog pe Telegram, cu peste 120 de mii de urmăritori, unde își desfășoară activitatea propagandistică pro-Kremlin. Recent, el și-a schimbat brusc retorica și a postat un mesaj în care contrazice tot ce a declarat anterior despre Rusia lui Putin: a condamnat războiul, a vorbit despre prejudiciile aduse economiei din cauza deciziilor autorităților și a criticat ceea ce a numit „tendința excesivă spre lux” a conducerii ruse. Mai mult, l-a criticat pe Vladimir Putin și i-a cerut să demisioneze din funcția de președinte.

 „După cum vedeți, ceea ce se întâmplă acum indică o dezorganizare totală și o instabilitate profundă. Se conturează deja semnele unui posibil colaps al sistemului. Acest lucru este cauzat de faptul că Putin evită să se înconjoare de oameni puternici, capabili să îi fie rivali și să îi ofere o competiție reală. Din acest motiv, el va pierde puterea. Iar acest lucru s-ar putea produce, cel mai probabil, chiar în acest an, în 2026”,  a declarat Ilia Remeslo într-un video postat pe Telegram.

După ce și-a schimbat discursul, a început să fie criticat de foștii colegi de breaslă. Unii au descris situația drept „șocantă”, iar pe canalele pro-război au apărut ipoteze că, probabil, contul ar fi fost compromis. Ilia Remeslo a fost atacat inclusiv de principala voce a Kremlinului.

 „Atunci când le pare ceva nu merge, că puterea nu i-a apreciat după merite, trec în cealaltă tabără. Astfel a fost întotdeauna cu acești „tovarăși de drum” care te lasă.” 00:33 MUSCA 00:11 „De vină este și primăvara, care agravează afecțiunile psihice. Din această cauză, cetățenii noștri care sunt instabili emoțional pot fi mult mai ușor racolați”, a spus Vladimir Soloviov.

Atacurile asupra fostului propagandist pro-Kremlin nu s-au oprit aici. Presa din Rusia a început să publice materiale în care afirmă că, după criticile aduse guvernării, Ilia Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Clinica a confirmat jurnaliștilor că în registrul pacienților figurează un bărbat cu acest nume.

Articolul Ilia Remeslo, care timp de peste un deceniu a criticat opoziția rusă a început să critice regimul lui Putin apare prima dată în INFO1.

”Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999. Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale” notează Constantinescu.

Acesta a subliniat că înființarea Universităţii din Cahul a avut loc în timpul mandatului său prezidenţial, ca o consecinţă directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina.

”Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreşedintele SUA, Al Gore, şi de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale şi a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie” afirmă fostul lider de la Cotroceni.

Constantinescu a mai anunțat că se alătură apelului lansat de Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rectorului Universităţii din Bucureşti, Marian Preda, și consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, ”de a identifica, prin dialog şi cooperare instituţională, soluţii constructive şi eficiente pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare sustenabilă şi a autonomiei Universităţii de Stat ”Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul”.

La rândul său, Cristian Hrițuc, analist politic din România și fost consilier al președintelui Traian Băsescu, a declarat, referindu-se la subiect, că ”nu este prima dată când PAS acționează într-un mod total neprincipial, deși clamează sus și tare că respectă valorile”.

”Ministrul Perciun este cunoscut că nu iubește el foarte mult România, dar ce se întâmplă acum, vine și subliniază foarte bine acțiunea duplicitară pe care o au unii din guvernare. Știu foarte bine politicile PAS pentru acapararea mediului universitar. Știu și presiunile la care a fost supus rectorul Șarov, care a dorit să țină Universitatea de Stat din Moldova într-o zonă de independență politică, așa cum prevede și legea, dar, în același timp promovând valorile europene și drumul spre vest al statului. Nu vei câștiga mai multe voturi dacă acaparezi tot, din contră” a subliniat Hrițuc.

Potrivit lui, aceste derapaje ale Chișinăului trebuie sancționate de România și de la nivel politic.

”În momentele în care se sare calul și fratele mai mic îți spune că ”brânza e pe bani”, trebuie să îi aduci aminte că și reciproca poate fi valabilă. Trebuie spus că nu poți să te folosești de România când îți convine, nu poți să te ascunzi sub ”fusta României”, dar să nu îi respecți interesele. Desigur, nu public, dar pe canalele diplomatice, trebuie arătat obrazul” a conchis Hrițuc.

Amintim că, ieri, 4 februarie, Guvernul R. Moldova a adoptat hotărârea prin care Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei (UTM), urmând să fie instituit Centrul Universitar ”Bogdan Petriceicu Hașdeu”. În urma deciziei, ministrul Educației, Dan Perciun, care este și autorul inițiativei, a făcut declarații pentru presă, în cadrul cărora a lansat o remarcă nefericită:

”N-aș prezenta Universitatea din Cahul ca o extensie a celor din Galați, cred că o asemenea catalogare i-ar deranja destul de mult pe cei din Cahul” a declarat Perciun.

Încă din luna ianuarie, când subiectul absorbției a apărut în spațiul public, mai mulți reprezentanți ai mediului academic din România au avut luări de poziție. Referitor la subiect, rectorul Universității din București, Marian Preda, se întreba atunci, într-o postare făcută pe Facebook:

”a) De ce a apărut urgența comasării acum și nu mai devreme? și b) De ce cu Universitatea Tehnică din Moldova și nu cu cea din Galați, mai apropiată ca domenii, deja implicată prin istoric și prin prezent cu profesori (pe modelul Taraclia – Ruse) sau, dacă se dorea o mare universitate din Chișinău, de exemplu, cu Universitatea de Stat din Moldova, care este comprehensivă și are deja profesori specializați pe domeniile de la Cahul?”.

Potrivit lui, decizia Chișinăului de a comasa cele două universități dă impresia că îl recompensează pe rectorul UTM, Viorel Bostan, pentru cedarea mandatului de deputat obținut la alegerile din 28 septembrie 2025.

De asemenea, Preda a subliniat că absorbția de către UTM a Universității din Cahul ”ar mai mai asigura un avantaj enorm pentru UTM: includerea fără acreditare în lista de specializări a unor domenii din zona științelor socio-umane care sunt deja acreditate la Cahul și vor putea fi, ulterior, deschise și la Chișinău în cadrul noii universități”.

Astfel, potrivit rectorului UB, interesul mai redus pentru unele domenii inginerești va fi compensat la UTM prin programe de Drept, de Economie/Contabilitate, Istorie, Administratie Publică, Business, Pedagogie, Limba și Literatura Română sau de Limba Engleză care, însă, vor dubla sau tripla programe similare deja existente la Chișinău în cadrul USM și ASEM.

La rândul său, președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, susținea atunci că desființarea Universității din Cahul va însemna și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului.

”Desființarea ei, sub o formă voalată, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav, și nu anunță un viitor așa cum s-ar cuveni, în privința integrării românilor de pe cele două maluri ale Prutului și în privința unirii pe care o visăm cu toții”, a declarat Ioan-Aurel Pop în cadrul unui interviu pentru Libertatea.ro.

Articolul Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, critică desființarea Universității din Cahul apare prima dată în INFO1.

„Cursul Maiei Sandu și al partidului său de rupere a relațiilor cu CSI și cu Rusia este promovat la indicația curatorilor occidentali și poate duce țara noastră la o tragedie similară celei trăite de poporul Ucrainei. Acest curs nu corespunde dorințelor majorității cetățenilor, care vor să mențină relații de prietenie și de cooperare comercială cu țările CSI și cu Federația Rusă. Partidul Socialiștilor va continua să dezvolte diplomația populară și legăturile interparlamentare, militând pentru păstrarea calității de membru a Moldovei în CSI, pentru restabilirea relațiilor strategice cu Federația Rusă și cu țările Comunității, cu China și cu alți parteneri care respectă suveranitatea noastră. Sunt convins că, în viitor, vom restabili acordurile-cheie cu CSI, pornind de la interesele statului și ale cetățenilor noștri”, a afirmat Igor Dodon într-un interviu oferit agenției ruse de presă TASS.

Reprezentanții Administrației Prezidențiale, precum și ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au comentat acuzațiile socialistului Igor Dodon.

Republica Moldova a inițiat oficial procedura de retragere din Comunitatea Statelor Independente. Anunțul a fost făcut recent de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, într-o emisiune la postul public de radio. Potrivit acestuia, Chișinăul și-a suspendat de mai mult timp participarea în cadrul organizației, însă a rămas membru din punct de vedere juridic. În luna februarie, Parlamentul urmează să examineze denunțarea cele trei acorduri care stau la baza apartenenței Republicii Moldova la CSI.

Șeful diplomației moldovenești a precizat că este vorba despre Acordul privind statutul Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993, Acordul de constituire a CSI din 8 decembrie 1991, precum și Anexa acestuia din 22 decembrie 1991.

„De facto, noi ne-am cam suspendat participarea de ceva vreme, dar juridic încă eram acolo. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri fundamentale, Republica Moldova nu va mai face parte, oficial, din CSI. Acest proces deja a început, am luat această decizie de curând, procesul de avizare este pornit”,  a afirmat Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe.

Ministrul a mai subliniat că retragerea juridică a Republicii Moldova din CSI nu presupune automat anularea acordurilor comerciale semnate cu statele membre.

 „Atât timp cât ele nu contravin aflării noastre în Uniunea Europeană și dacă aduc careva beneficii, nu va fi niciun temei pentru denunțarea lor”, a adăugat șeful diplomației de la Chișinău.

Comunitatea Statelor Independente a fost creată la 8 decembrie 1991 de Rusia, Belarus și Ucraina, ca o structură destinată cooperării între fostele republici sovietice. În analizele politologilor, CSI este descrisă drept o organizație prin care Kremlinul a încercat să-și mențină influența în spațiul post-sovietic. Statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania, nu au fost niciodată membre ale CSI. Ucraina nu a ratificat toate documentele fondatoare și a avut un statut special, iar în 2018 și-a încetat participarea deplină în cadrul organizației. Georgia a părăsit CSI încă din 2008.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile moldovenești, Republica Moldova are semnate 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 se află în proces de denunțare. MAE a explicat că denunțarea acordurilor nu înseamnă încetarea colaborării cu statele membre CSI. Spre exemplu, anul trecut Moldova și-a avansat relațiile cu Kazahstanul și a deschis la Astana o ambasadă.

Articolul Socialiștii critică anunțul privind retragerea țării din CSI: ,,Contravine intereselor poporului moldovenesc” apare prima dată în INFO1.

Legislația, criticată atât de loialiștii Kremlinului, cât și de figuri ale opoziției, introduce amenzi de până la 5.000 de ruble pentru persoanele care „în mod conștient” citesc sau caută materiale interzise.

Legea nu specifică modul în care astfel de activități vor fi monitorizate. Acest fapt ridică îngrijorări în rândul experților juridici cu privire la extinderea supravegherii și la potențialele abuzuri din partea forțelor de ordine. Legea intră în vigoare la 1 septembrie.

Ekaterina Mizulina, șefa Ligii pentru un Internet Sigur, și o susținătoare proeminentă a cenzurii online, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege la începutul acestei luni. Ea a avertizat că acesta ar putea obstrucționa activitatea Ligii. Asta în contextul în care aproximativ 30% din eforturile organizației implică identificarea conținutului extremist și transmiterea acestuia către autorități.

Mizulina a afirmat că legislația ar putea chiar expune polițiștii la riscuri legale pentru vizionarea conținutului în cadrul atribuțiilor lor.

Articolul Putin a promulgat o lege controversată. Este criticată chiar și de susținătorii Kremlinului apare prima dată în INFO1.