PA reiterează că această prevedere lasă loc de interpretări abuzive și ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. În acest sens, a fost emis un aviz către Cancelaria de Stat, prin care se solicită mai multe modificări bazate „pe opiniile Comisiei de la Veneția, hotărâri ai Curții Constituționale din Republica Moldova și altele”.

„Mai mult, în contextul în care componența Consiliului Superior al Procurorilor nu reprezintă o majoritate a procurorilor ci majoritate este deținută de reprezentați numiți de către Parlament, Guvern, Președinție și societatea civilă, există riscul că acest organ de auto-administrare al procurorilor ar putea iniția, din oficiu, acțiuni împotriva procurorilor-șefi care își exercită atribuțiile constituționale din motive politice sau alte motive subiective”, se arată în avizul înaintat către Cancelaria de Stat.

Îngrijorările sunt amplificate în contextul declarațiilor unor politicieni, care au afirmat public că Procurorul-șef Anticorupție nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile. Potrivit PA, proiectul de lege propus ar putea submina independența Procuraturii și ar încălca standardele internaționale.

Articolul Evaluarea procurorilor-șefi sau presiune politică? PA critică proiectul de lege propus de Ministerul Justiției apare prima dată în INFO1.

”Oricare din acțiunile propuse de Ministerul Justiției trebuie să fie examinate la calm și trebuie să fie analizate și a contrapune riscurile și eventual benificiile de la o astfel de reformă sau o astfel de discuție. Într-adevăr Procuratura Generală nu a comentat aceste intenții sau aceste discuții, ne-am rezervat acest drept de a nu veni cu comentarii până în momentul în care nu vedem o intenție legislativă sau un act legislativ. Reconfigurarea acestor instituții poate avea loc doar prin intervenție legislativă”, Ion Munteanu, procuror general.

Potrivit lui Obadă, în CSP există opinii diferite, deoarece consiliul este format din 11 membri, aleși din diferite instituții, și fiecare are propria opinie. Cu toate acestea, membrii CSP, în special reprezentanții procuraturii, consideră că trebuie abordată cu prudență această temă.

”Suntem deschiși pentru orice dialog pentru a vedea care sunt argumentele pro și contra fuzionării sau comasării procuraturilor specializate sau nu. Dar trebuie să fim precauți. Să fim atenți și s-avem un studiu fundamentat. Este cazul sau nu noi astăzi să demarăm o asemenea reformă de anvergură. Sau totuși continuăm ceea ce am început – consolidarea procuraturilor specializate. Ori asta figurează în toate documentele de politici, inclusiv naționale, cât și a Uniunii Europene”, Dumitru Obadă, președinte CSP.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție s-a pronunțat de mai multe ori împotriva fuzionării celor două instituții, criticând această propunere. La rândul său, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, consideră că astfel de decizii trebuie luate „la nivel înalt”.

”Cu comasarea nu pot să dau careva comentarii, mă depășește din nou subiectul. Noi sântem procurori și doar executăm legea. Până la urmă este politicul, care decide activitatea de mai departe.

– Dar poziția Dvs personală la acest capitol?

– Mă depășește. Nu vreau să expun”, Victoria Furtună, procuror-șef al PCCOCS.

În același timp, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a dat asigurări că proiectul va fi supus dezbaterilor în Parlament și vor fi organizate consultări publice.

”Încă suntem la faza de discuții, ministerul justiției a transmis acea analiza cu cele 3 opțiuni. Urmează s-avem discuții pe platforma Parlamentului.

– O să fie publice, sau închise?

– Încă nu cunosc detalii, dar cu siguranță vor fi organizate și consultări publice”, Veronica Mihailov-Moraru.

Anterior, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat necesitatea creșterii eficienței procuraturilor specializate și a propus trei variante posibile. Una dintre ele, care a stârnit controverse, este fuziunea celor două procuraturi specializate – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Procuratura Anticorupție. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a criticat în repetate rânduri această variantă, sugerând că în spatele inițiativei s-ar afla o încercare de a-i lua funcția.

Articolul Procurorul general, despre fuziunea PA-PCCOCS: „Oricare din acțiunile propuse trebuie să fie examinate” apare prima dată în INFO1.

La eveniment s-a discutat raportul de activitate al Procuraturii pentru 2023, obiectivele pentru 2024, raportul Consiliului Superior al Procurorilor pe 2023 și planurile pentru următorul an.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor și Procurorul General interimar au rezumat rapoartele, disponibile pe site-urile oficiale ale acestor instituții. Conform Legii nr.3/2016 despre Procuratură, Adunarea Generală a Procurorilor este organizată anual de Consiliul Superior al Procurorilor.

Amintim că, Procuratura Anticorupție va solicita CSP convocarea Adunării Generale a Procurorilor cu prezența fizică. Se întâmplă după ce Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru funcția de procuror general.

Articolul 500 de procurori au participat la Adunarea Generală a Procurorilor apare prima dată în INFO1.