,,În raport cu un judecător, procurorul a solicitat și a fost pornită urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de conducerea transportului în stare de ebrietate. Cât privește ceilalți doi, deocamdată nu avem o soluție dată de procurorul general. Inspecția judiciară din Consiliul Superior al Magistraturii, în paralel a decis să fie o anchetă disciplinară în privința acestor judecători. Urmează procedura disciplinară să se desfășoare în paralel cu investigațiile penale care se desfășoară la Procuratura Generală”, a spus Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Amintim că, la sfârșitul lunii octombrie, trei judecători din nordul țării ar fi agresat un angajat al unei benzinării din Soroca. Mai mult, aceștia ar fi încercat să fugă de la locul faptei. Cei trei sunt Ghenadie Tocaiuc, Dinu Brașoveanu și Ghenadie Purice de la Judecătoria Soroca. Tot în acea seară, magistratul Ghenadie Tocaiuc ar fi urcat în stare de ebrietate la volan și a provocat un accident. Niciunul dintre magistrați nu a comentat incidentul.

Articolul Bătaia de la Soroca cu implicarea a trei judecători: Unul dintre ei a fost suspendat din funcție de CSM apare prima dată în INFO1.

Primii evaluați vor fi judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), urmați de cei transferați la curțile de apel. Ulterior, vor fi evaluați judecătorii din instanțele de drept comun, începând cu cei care au mai multă experiență.

Judecătorii care vor trece evaluarea cu succes, vor primi salarii mai mari. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că acest proces este important pentru asigurarea transparenței și eficienței în justiție.

„Evaluarea este așteptată atât de societate, cât și de judecători”.

CSM menționează că această decizie respectă legea privind selecția și evaluarea judecătorilor, care prevede că acest proces se face pe baza unui plan aprobat de Consiliu.

Articolul Peste 200 de judecători vor fi evaluați până la sfârșitul anului. Decizia, aprobată de CSM apare prima dată în INFO1.

Funcțiile de judecători la Curțile de Apel Bălți și Chișinău vor fi suplinite. Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat învingătorii concursului pentru ocuparea acestor funcții.

Articolul CSM anunță învingătorii concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecători la Curțile de Apel Bălți și Chișinău apare prima dată în INFO1.

Comisia Vetting a menționat că este vorba despre Anatolie Minciuna, fost judecător, și Vitalie Ciuchitu, avocat, ambii candidați la CSM, precum și Ion Rusu, avocat și candidat atât la CSM, cât și în Colegiul Disciplinar, nu au promovat evaluarea, din motivul că nu corespund criteriilor de integritate pe baza căreia au fost evaluați.

Conform procedurilor instituite, Comisia Vetting a publicat rezultatele evaluărilor pe site-ul său oficial. Candidații au la dispoziție 48 de ore pentru a notifica Comisia dacă se opun sau nu publicării deciziilor. În absența unei astfel de notificări, deciziile vor fi publicate pe pagina web a Comisiei.

Deciziile Comisiei de evaluare pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile.

De asemenea, în privința candidaților în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Comisia a adoptat o decizie de nepromovare, cinci decizii sunt pendinte, iar evaluarea a șase candidați este în proces.

Articolul Trei din cinci candidați la funcția de membru CSM nu au promovat evaluarea apare prima dată în INFO1.

La data de 26 mai 2022, străinul a fost reținut pe teritoriul Republicii Moldova și plasat în arest în vederea extrădării.

Precizările au fost făcute de Procuratura Generală (PG), într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei, autoritățile britanice îl căutau pentru:

• Executarea unei pedepse de 21,5 ani privațiune de libertate pentru comiterea infracțiunilor de deținere de arme de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale;
• Tragerea la răspundere penală pentru infracțiuni legate de traficul ilegal de droguri;
• Investigarea faptelor de conducere a unei organizații criminale, instigare la traficul ilicit de droguri și contrabandă cu droguri, pregătirea pentru furnizarea unui drog controlat și alte fapte legate de falsificare de acte.

Totodată, Procuratura Generală comunică că, pe parcursul anilor 2022 – 2023, autoritățile competente ale Republicii Moldova au primit în total 4 cereri de extrădare din partea Marii Britanii – Ministerul Justiției – 1 și Procuratura Generală – 3, care, „în termenii legali și conform prevederilor Codului de procedură penală, au fost înaintate în instanța de judecată și se află în examinare”.

La câteva zile după reținere, bărbatul a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM).

Potrivit Procuraturii, acest fapt, în coroborare cu prevederile legale care nu permit extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil, a dus la imposibilitatea examinării în fond a demersurilor de extrădare, până la luarea unei hotărâri definitive și irevocabile pe cererea adresată Inspectoratului General pentru Migrație.

În octombrie 2022, IGM a emis Decizia de respingere a cererii de azil, însă a fost atacată prin trei acțiuni în contencios administrativ.

„Această decizie a fost atacată de numit și avocatul lui prin trei acțiuni în contencios administrativ, Judecătoria Chișinău sediul Râșcani. În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 3 iulie 2024. Faptul tergiversării îndelungate a examinării cererii de azil, de la depunere până în prezent, a dus la imposibilitatea menținerii în stare de arest a persoanei, și aplicarea unei măsuri preventive alternative, reieșind din faptul, că pe o cerere de extrădare, Codul de procedură penală prevede posibilitatea menținerii în stare de arest până la 180 de zile”, se arată în comunicatul Procuraturii.

De asemenea, instituția aduce la cunoștință că despre situația creată, la data de 3 aprilie 2024 a informat și sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu descrierea detaliată a faptelor de tergiversare la examinarea în contencios administrativ.

Peste aproape două luni, la data de 31 mai 2024, CSM a informat PG că Inspecția judiciară a respins ca neîntemeiată adresarea Procurorului General.

„Decizia dată a fost contestată și nu avem în prezent un răspuns final”, au menționat reprezentanții PG.

Articolul Republica Moldova a primit 4 cereri de extrădare a cetățeanului turc, omorât azi la Chișinău. Precizările Procuraturii apare prima dată în INFO1.

,,Următoarea cerere am depus-o eu pentru acordarea concediului de odihnă anual și înaintez declarația de abținere de la examinarea acestui subiect”, a spus Sergiu Caraman.

Prin urmare, cererea lui Caraman a fost aprobată, iar concediul său va începe pe data de 10 iulie și se va finaliza la data de 28 august. În acest timp, Consiliul Superior al Magistraturii va fi condus de un președinte interimar până la revenirea lui Caraman din concediu.

Articolul La puțin timp după numire, noul președinte al CSM și-a luat concediu apare prima dată în INFO1.

În contextul, situației create după demisia unui număr mare de judecători ai Curții de Apel Chișinău,  Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o întrevedere online cu președinții interimari ai CSJ și ai curților de apel pentru a identificate soluții rapide pentru evitarea tergiversării examinării  cauzelor aflate pe rolul instanței de apel și respectării accesului cetățenilor la justiție.

În cadrul ședinței, membrii CSM au constatat necesitatea anunțării unor noi concursuri pentru selecția unor judecători pentru transferul temporar sau permanent la curțile de apel.

Se impune anunțarea unor noi concursuri, au menționat membrii CSM, fapt ce se va produce în termene restrânse.

O altă soluție identificată în cadrul întrunirii a fost abordarea, în cadrul grupurilor de lucru, a definitivării propunerilor de modificare a cadrului legal și celui conex de procedură.

Amintim că la data de 7 mai Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat 20 de cereri de demisie depuse de judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și o cerere din partea unui magistrat de la Cahul.

S-a întâmplat după ce Comisia Vetting a anunțat că începe evaluarea curților de apel, iar prima în listă era inclusă Curtea de Apel Chișinău.

Articolul Ce soluții are CSM pentru criza creată în urma valului de demisii de la Curtea de Apel Chișinău apare prima dată în INFO1.

Presa scrie că majoritatea magistraților anunță dorința plecării din instituții „din motive personale”. Cererile judecătorilor ar urma să fie examinate săptămâna viitoare de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Deocamdată nu se cunosc motivele acestui număr mare de demisie.

Articolul 17 judecători de la Curtea de Apel Chișinău au depus cererile de demisie apare prima dată în INFO1.

De asemenea, acesta, prin activitatea sa administrativă, ar fi adus pagube de sute de mii de euro instanței care este una dintre cele mai importante la nivel mondial. Cel puțin asta arată o investigație a portalului anticorupție.md. Nici persoana vizată și nici Comisia pe care o conduce nu a venit cu o reacție la aceste acuzații.

Herman von Hebel, originar din Țările de Jos, a condus în perioada martie 2013 – aprilie 2018 Grefa Curții Internaționale de la Haga, aceasta fiind organul administrativ al instituției. Potrivit investigației, olandezul a fost criticat pentru gestionarea structurii, în special, în contextul reformei ReVision care ar fi fost implementată cu ilegalități și cu cheltuieli de șapte milioane de euro.

Criticile au venit, inclusiv din partea judecătorilor instanței, care l-au acuzat de „intenții ascunse” și unii dintre ei chiar i-au cerut demisia. De asemenea, aspecte ale planului ReVision au fost considerate drept ilegale de tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii, iar Curtea Internațională Penală a fost obligată să achite despăgubiri de 660,000 euro și să suporte cel puțin 100,000 euro drept cheltuieli administrative în procesele pe care le-a pierdut, mai scrie presa de investigație de la Chișinău, citând-o pe cea olandeză care susține că Herman a venit cu o replică la acuzații, declarând că dacă ar putea strânge toate cuțitele ce i-au fost înfipte în spate după aceste reforme, ar putea deschide un restaurant.

Olesea Stamate, parlamentara formațiunii de guvernământ, ex-președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități din cadrul Parlamentului, care s-a ocupat de raportul ce a fost prezentat Legislativului pentru a fi votați membrii Comisiei Pre-Vetting, a declarat pentru ,,Anticorupție.md” că pretendenții din afara țării ,,au fost propuși de către partenerii de dezvoltare, cu o expertiză foarte bună în domeniul reformelor în Justiție”, dar fără a preciza cine anume.

,,Noi am verificat cariera lor profesională. Nu am avut de unde cunoaște detalii reprobabile din trecutul carierei unor candidați. În cazul unor candidați au parvenit anumite informații la comisie, unele, după verificare, nu s-au adeverit, iar în cazul altora, pe care le-am putut verifica, candidatul vizat nu a fost selectat. În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”, a spus Olesea Stamate.

Solicitat de ONE TV, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, a refuzat să ofere o reacție cu privire la această situație, la fel și președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, ultimul afirmând că reprezentanții Comisiei Pre-Vetting trebuie să vină cu un punct de vedere, dar aceștia nu au răspuns până la difuzarea acestei știri la solicitare.

Între timp, Alexandru Bot, expert în domeniul Justiției al comunității WatchDog.md, susține că instituțiile responsabile trebuie să ofere acum neapărat detalii despre constituirea Comisiei Pre-Vetting.

,,Se poate realiza fie în formatul unor discuții largi cu societatea civilă, cu participarea Guvernului, Parlamentului, fie de ce nu într-o Comisie parlamentară specială care să analizeze aceste circumstanțe, fiindcă miza este curățenia sistemului. Iar dacă acum persoanele care analizează integritatea procurorilor și judecătorilor au suspeciuni de integritate și, apropo, suspiciuni care vin din străinătate. Apar mari întrebări despre ce va livra această Comisie”, a explicat Alexandru Bot.

Totodată, expertul subliniază că dacă informațiile ce-l vizează pe Herman von Hebel sunt veridice, atunci soluțiile luate până acum de Comisia condusă de acesta ar putea fi puse la îndoială, la fel și întregul proces de evaluare a judecătorilor și procurorilor.

,,Asta ar putea constitui un argument pentru toți cei care vor să conteste soluțiile Comisiei Pre-Vetting.Ar putea fi reținută ca argument, probă atunci când evantuală contestare a soluției Comisiei Pre-Vetting va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție”, a mai adugat expertul.

Comisia Pre-Vetting a fost creată în data de 4 aprilie 2022, pentru a verifica dacă pretendenții la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor întrunesc standardele de integritate financiară și etică.

Articolul Șeful Comisiei Pre-Vetting, în centrul unui scandal. Ar fi cauzat cheltuieli nejustificate apare prima dată în INFO1.

„În lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a fost inclus judecătorul Aliona Miron, care a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare în fața Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. După aprobarea listei cu candidatura doamnei Aliona Miron, Adunarea Generală a Judecătorilor a ales Comisia Specială pentru desfășurarea alegerilor  judecătorului nominalizat supra în Consiliul Superior al Magistraturii”, se precizează în comunicatul emis de instituție.

În urma votării, magistratul Aliona Miron, președinte interimar al Curții Supreme de Justiție,  fost aleasă în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, cu 234 de voturi.

Reamitim  că Aliona Miron a fost singura candidată care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară”.

CITEȘTE ȘI: Judecătoarea Aliona Miron, singura care a trecut testul integrității din a doua încercare

Articolul VIDEO Aliona Miron este noul membru al Consiliului Superior al Magistraturii apare prima dată în INFO1.