„Aici, la Palatul Republicii, Republica Moldova este, pentru prima dată, gazda unui număr atât de impresionant de înalți oficiali din domeniul politicilor sociale. Reuniunea de la Chișinău are loc în contextul în care țara noastră deține, în această perioadă, președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Miza discuțiilor de astăzi ajunge direct în buzunarele cetățenilor. Într-o perioadă în care prețurile cresc galopant în toată Europa, miniștrii prezenți încearcă să găsească soluții comune pentru a proteja cele mai vulnerabile pături sociale”, a spus Cătălin Murzac, jurnalist ONE TV.

În marja reuniunii, miniștrii Muncii Republicii Moldova și Cehiei au semnat la Reședința de Stat un nou amendament la memorandumul de cooperare pentru implementarea reformei RESTART. Aceasta are scopul de a moderniza sistemul de asistență socială a Moldovei, astfel încât să fie ajustat la cerințele Uniunii Europene. Proiectul se implementează începând cu anul 2025 și este alcătuit din investiții cehe nerambursabile cu o valoare de aproape 1 milion de euro. Amendamentul semnat joi, sporește și mai mult sprijinul oferit de Cehia prin acest proiect.

„Reforma domeniului social, inclusiv reforma „RESTART”, contribuie semnificativ la modernizarea instituțiilor și la alinierea acestora la standardele europene. Apreciem rezultatele obținute în cadrul reformei „RESTART”, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii și reducerea numărului de copii aflați în îngrijirea instituțiilor”, a declarat Aleš Juchelka, ministrul muncii și afacerilor sociale din Cehia

 „Prin acest proiect vom investi foarte mult în capacitatea asistenților sociali, asistenților și lucrătorilor comunitari, ca ei mai bine să poată să presteze serviciile sociale pentru persoanele din Moldova”, afirmă Natalia Plugaru, ministra muncii și protecției sociale din Republica Moldova.

Potrivit ministerului Muncii, datorită programului au fost instruiți până în prezent peste 2000 de asistenți sociali. Între timp, grupurile de lucru din aproape 50 de delegații ale țărilor membre ale Consiliului Europei au dezbătut la Palatul Republicii modalitățile de protejare a drepturilor sociale ale oamenilor. S-a discutat totodată despre rolul inteligenței artificiale asupra viitorului muncii și provocările generate de creșterea costului vieții în condițiile războiului din Orientul Mijlociu și Ucraina. Delegațiile au fost salutate în debutul reuniunii de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

„Experiența noastră a arătat că atunci când oamenii se simt protejați, sunt mai puțin vulnerabili la manipulări. Atunci când au oportunități, atunci sunt mai încrezători în viitorul lor. Iată de ce vom continua să promovăm echitatea socială”, a declarat Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

„Creșterea prețurilor petrolului, presiunea tot mai mare pentru relaxarea sancțiunilor și redirecționarea atenției Statelor Unite către Orientul Mijlociu fac din Rusia unul dintre beneficiarii timpurii ai războiului din Iran. Există un risc real ca Ucraina să fie împinsă în plan secund. Nu trebuie să permitem ca noile crize să ne abată de la direcția stabilită”, a declarat Alain Berset, secretar general al Consiliului Europei.

Reuniunea nu a decurs fără incidente. În apropierea Palatului Republicii un grup din mai puțin de 20 de persoane au protestat cu pancarte și lozinci împotriva Guvernării. Poliția Republicii Moldova a anunțat că a reținut și sancționat 3 protestatari, după ce aceștia au recunoscut că pentru a participa la manifestație le-a fost promisă remunerare financiară cuprinsă între 500 și 1000 de lei.

 „Mi-a scris cineva anonim în privat tot, că la ore 8 și 8.20 să vin față la palat. După ce se mântuie protestul, se va apropia o femeie care să dea câte o 1000 de lei de persoană”, a mărturisit poliției un protestatar reținut.

Carta Socială este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi sociale fundamentale, inclusiv dreptul la muncă, protecție socială, sănătate, locuință și acces la educație. Documentul promovează justiția socială, incluziunea și egalitatea.

Articolul Acord semnat la Chișinău: Cehia investește în modernizarea asistenței sociale din Moldova apare prima dată în INFO1.

În timpul discuțiilor, lidera de la Chișinău a salutat sprijinul ,,constant” oferit de Consiliul Europei pentru creșterea capacităților instituțiilor și avansarea reformelor din domeniul justiției, acestea fiind parte a planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028.

,,Documentul este un instrument esențial pentru întărirea independenței și integrității sistemului judiciar, alinierea legislației la standardele europene și creșterea transparenței și accesibilității instituțiilor statului în beneficiul cetățenilor. Aceste reforme, așteptate de societate și susținute de partenerii europeni, sunt indispensabile pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Președinta Maia Sandu a reconfirmat ,,angajamentul ferm al Republicii Moldova de a rămâne un partener european constructiv, dedicat păcii, democrației și statului de drept”.

De asemenea, ea a subliniat că după trei scrutine desfășurate în ultimii doi ani pe fondul interferențelor străine, țara sa este ,,pregătită să contribuie activ la eforturile europene de protejare a democrațiilor în fața atacurilor hibride”.

În următoarele șase luni, țara noastră va avea un rol mai activ în activitatea Consiliului Europei,  preluând președinția Comitetului de Miniștri al structurii și care se va încheia cu reuniunea ministerială, un eveniment care va avea loc în data de 15 mai 2026 la Chișinău.

,,Președinția, care are motto-ul „Pentru o Europă a Păcii și a Rezilienței”, va pune accent pe promovarea păcii, sprijinirea mecanismelor pentru o pace justă în Ucraina și consolidarea rezilienței democratice pe continent”, conform aceluiași comunicat de presă.

În data de 14 noiembrie, Chișinăul a preluat Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul unui eveniment organizat la Strasbourg.

Articolul Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, la Chișinău. A fost primit de Maia Sandu apare prima dată în INFO1.

„Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. Privim înainte cu încredere. Suntem convinși că acest parteneriat va continua să fie unul solid și constructiv. Orientat spre viitorul european al țării noastre”, a menționat Mihai Popșoi.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei. Astfel, a făcut un pas important pe calea democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului. Concomitent, au fost semnate Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale. În septembrie 1995, la Strasbourg a fost deschisă Reprezentanța Permanentă a Moldovei pe lângă Consiliul Europei.

Republica Moldova a fost prima țară din spațiul post-sovietic care a obținut statutul de membru al CE.

Articolul Moldova marchează 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei. Popșoi: Un pilon esențial al progresului nostru apare prima dată în INFO1.

„Toți criminalii de război trebuie să știe că se va face dreptate, iar asta include Rusia”, a declarat Zelenski.

„Semnarea acordului este o etapă decisivă spre înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat Alain Berset, președintele Consiliului Europei.

Din componența tribunalului ar urma să facă parte 15 judectări, din diferite țări. Aceștia vor fi selectați de un comitet de conducere și numiți pentru mandate unice de trei până la nouă ani.

Articolul Va fi creat un tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Zelenski a semnat un acord cu Consiliul Europei  apare prima dată în INFO1.

Vizita are drept scop evaluarea evoluțiilor politice recente, a pregătirilor pentru alegerile parlamentare din acest an, precum și a reformelor esențiale în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției. Printre temele discutate se numără și respectarea drepturilor omului, libertatea presei și exprimării, dar și cooperarea parlamentară.

Agenda delegației include întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu Prim-ministrul Dorin Recean, Președintele Parlamentului, Igor Grosu. De asemenea, se vor întâlni cu reprezentanți ai fracțiunilor parlamentare și ai delegației moldovenești la APCE.

Coraportorii vor purta discuții și cu Procurorul General, Ion Munteanu, directorul SIS, Alexandru Musteața, Avocatul Poporului, Ceslav Panico.

Totodată, vor avea discuții cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Audiovizualului și ai societății civile.

Republica Moldova este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.

Vizita este planificată pentru perioada 26–28 mai.

Articolul Republica Moldova găzduiește în aceste zile o delegație importantă din partea Consiliului Europei apare prima dată în INFO1.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că sprijinirea Ucrainei este vitală și pentru securitatea europeană.

”O apărare europeană mai puternică înseamnă și o apărare mai solidă pentru Ucraina. O capacitate sporită de apărare a Ucrainei este esențială pentru securitatea noastră comună. Acesta este motivul pentru care suntem aici pentru a sprijini Ucraina în atingerea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile”, Antonio Costa, președintele Consiliului European.

Volodimir Zelenski a salutat inițiativa și a mulțumit pentru sprijinul puternic acordat de țările europene în fața agresiunii ruse.

”Este minunat că nu suntem singuri. Știm și simțim acest lucru. Vă mulțumesc mult pentru tot, pentru semnalele de a ne spori capacitățile și, prin acest program, securitatea europeană. Cred că este o decizie excelentă. Mulțumesc încă o dată pentru invitație”, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

Întâlnirea are loc în contextul unor schimbări geopolitice majore, după ce președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, și a resetat legăturile cu Moscova.

Articolul Antonio Costa: ”Consiliul European susține demersul Ucrainei pentru o pace cuprinzătoare” apare prima dată în INFO1.

Elaborat de experții Consiliului Europei în colaborare cu autoritățile moldovenești, acest plan oferă sprijin pentru reforma justiției, combaterea corupției, respectarea drepturilor omului și eficientizarea administrației locale. De asemenea, contribuie la procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, facilitând implementarea standardelor europene.

În cadrul evenimentului, Maia Sandu a subliniat importanța acestui parteneriat, mai ales în contextul actualelor provocări la adresa democrației: „Planul de acțiuni este  important, mai ales, în contextul în care democrația în țara noastră este supusă unor amenințări fără precedent. Suntem ținta unei campanii hibride din partea Kremlinului, care prin atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, corupție electorală la o scară fără precedent, încearcă să submineze dreptul nostru de a ne decide singuri soarta și viitorul. Mizăm pe sprijinul Consiliului Europei în combaterea acestor amenințări la adresa democrației”, a declarat Președinta Maia Sandu cu ocazia lansării documentului.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a reafirmat angajamentul organizației de a sprijini Republica Moldova: „Consiliul Europei este alături de Republica Moldova în demersul său de a-și urma aspirațiile europene. Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028 oferă o foaie de parcurs clară pentru următorii patru ani, ghidând țara către un viitor european mai solid – reformă cu reformă”, a menționat Alain Berset.

De asemenea, Alain Berset a avut o întrevedere și cu șeful Executivului, Dorin Recean. Oficialii au discutat despre măsurile necesare pentru consolidarea statului de drept, importanța prevenirii atacurilor asupra democrației și combaterea provocărilor hibride cu care se confruntă țara noastră, precum atacuri cibernetice, propagandă și dezinformare.

Potrivit Președinției, acest parteneriat este semnificativ în contextul în care Republica Moldova celebrează 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei și se pregătește să preia Președinția organizației în noiembrie 2025, pentru o perioadă de șase luni. În cadrul acestei președinții, Moldova își propune să joace un rol activ în promovarea valorilor democratice și în dezvoltarea unor noi strategii pentru apărarea democrației pe continentul european.

Articolul Moldova lansează Planul de Acțiuni cu sprijinul Consiliului Europei pentru integrarea europeană apare prima dată în INFO1.

„Ne apropiem de o aniversare tragică – trei ani de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. În 24 februarie 2022, Rusia a lansat un atac ilegal, neprovocat şi nejustificat contra Ucrainei, încălcând principii de bază ale Cartei ONU. Rusia a atacat infrastructura energetică esenţială şi pe cea de stocare a alimentelor în porturile ucrainene, iar efectele se simt şi în afara Ucrainei, printre care creşterea substanţială a preţurilor alimentelor şi energiei”, a spus Szlapka.

El a menţionat că în ultimii trei ani, sprijinul UE pentru Ucraina şi populaţia sa a depăşit 134 de miliarde de euro. O componentă esenţială a acestui sprijin se referă la asistenţa pentru refugiaţi. În această privinţă, reprezentantul Consiliului UE a amintit că în vara anului trecut i-a fost livrată Kievului o primă tranşă în valoare de 1,5 miliarde euro.

În intervenţia sa, comisarul european pentru extindere Marta Kos a afirmat că UE va continua să folosească veniturile obţinute din valorificarea activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta la înarmarea Ucrainei. De asemenea, Kos a reafirmat poziţia constantă a UE de continuare a sancţiunilor impuse Moscovei.

„Vom susţine în continuare reformele Ucrainei în vederea aderării la UE. Ucraina este parte a familiei noastre europene, vom fi alături de Ucraina şi o vom aduce în UE, unde îi este locul”, a transmis reprezentanta executivului UE.

În intervenţiile lor, majoritatea eurodeputaţilor au afirmat că UE trebuie să sprijine economic, politic şi militar Ucraina în războiul contra Rusiei început în urmă cu aproape trei ani.

„La Forumul Economic Mondial de la Davos, preşedintele Zelenski a spus că între Europa şi Rusia nu există niciun fel de ocean. Avem nevoie de un plan clar pentru victoria Ucrainei. Trebuie să acţionăm rapid şi nu mă refer doar la furnizarea de arme. Fără o victorie a Ucrainei, nu va exista pace în Europa”, a accentuat eurodeputata Rasa Jukneviciene (grupul Partidului Popular European, PPE).

La rândul său, Nicolas Pascual de la Parte (grupul PPE) a pledat în favoarea unui plan de pace care să ţină cont de libertatea Ucrainei şi a ucrainenilor de a-şi alege singuri viitorul. În numele grupului S&D, eurodeputatul Yannis Maniatis a evidenţiat necesitatea continuării sprijinului european pentru Kiev, astfel încât Ucraina să îşi revină economic.

„Trebuie să aplicăm un principiu asemănător cu „poluatorul plăteşte”.Considerăm că se impune confiscarea activelor ruseşti din străinătate’‘, a spus el.

Potrivit lui Thijs Reuten, membru al aceluiaşi grup politic, promisiunile legate de încheierea rapidă a unei păci cu (preşedintele rus) Vladimir Putin nu vor funcţiona.

„Putem ajuta militar Ucraina şi consolida sancţiunile pentru a limita influenţa lui Putin în Europa. De aceea, trebuie să investim azi în Ucraina”, a afirmat eurodeputatul olandez.

Europarlamentarul Csaba Domotor (grupul ‘Patrioţi pentru Europa’, PfE) a condamnat agresiunea rusă contra Ucrainei, „ce are dreptul de a-şi apăra integritatea teritorială”. Colega sa Viktoria Ferenc a pus accentul pe nevoia începerii rapide a negocierilor de pace în Ucraina, pentru a se pune capăt ”secerării de vieţi nevinovate”.

La rândul său membră a PfE, eurodeputata austriacă Petra Steger a acuzat UE că „încurajează războiul şi pierderile de vieţi omeneşti”. În opinia lui Adam Bielan (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), nu trebuie uitate „costurile enorme plătite de Ucraina pentru a apăra securitatea Europei”.

Bielan a amintit că ţara sa, Polonia, a fost prima care a trimis arme pentru Ucraina, avioane de luptă şi muniţie pentru forţele ucrainene, în timp ce colegul său Michał Dworczyk a insistat că UE trebuie să pună mai mult accent pe securitatea comună europeană.

Petras Austrevicius, din grupul europarlamentar Renew, a declarat că ”UE va trebui să participe la orice negocieri de pace care vor avea loc, să continue asistenţa militară pentru Ucraina, să-i ofere garanţii de securitate maxime şi să lucreze asiduu pentru a ajuta la reformarea Ucrainei”.

Din acelaşi grup politic,eurodeputata Hilde Vautmans a insistat pe nevoia încheierii războiului printr-o victorie a Ucrainei: ”Sancţiunile au fost aplicate doar pe jumătate. Trebuie să ne amintim care este costul acestui război – preţul energiei a ajuns la un maxim istoric. Războiul trebuie să se termine, trebuie să trimitem arme şi să se aplice integral sancţiunile”.

Eurodeputatul Villy Sovndal (grupul Verzilor) a atenţionat că ”de trei ani poporul ucrainean este terorizat zi de zi” şi că este important ca Europa să îi ”transmită clar” lui Putin că nu poate învinge.

Reprezentant al grupului Stângii din PE, Danilo Della Valle a subliniat că Europa nu poate fi lăsată în afara viitoarelor negocieri pentru pace în Ucraina. El le-a acuzat pe şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, pe preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi pe şefa executivului italian Giorgia Meloni că ”nu au făcut altceva decât să slăbească Europa în lume, iar preţul este plătit de cetăţenii europeni”.

Articolul Uniunea Europeană va sprijini Ucraina în 2025. Anunțul Consiliului UE apare prima dată în INFO1.

„Începând de azi, ne suspendăm activitatea în Adunarea Parlamentară”, a declarat miercuri vicepremierul Thea Tsulukiani, citată de agenția de presă georgiană Interpress, potrivit Agerpres.

Retragerea vine într-un context politic tensionat. Georgia traversează o criză politică profundă începând din octombrie anul trecut, după un scrutin contestat în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, considerat pro-Moscova, și-a proclamat victoria.

Opoziția a acuzat fraudarea alegerilor, iar instituțiile europene au cerut alegeri anticipate pentru a debloca situația.

În paralel, relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană au suferit un declin major. Deși aderarea la UE este un obiectiv consfințit în Constituția Georgiei, Bruxellesul a anunțat recent că procesul de aderare este înghețat, semnalând astfel o răcire fără precedent a relațiilor.

Articolul Georgia se retrage din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei apare prima dată în INFO1.

”Dezinformarea, finanţarea ilegală şi presupusa cumpărare de voturi, susţinute de Kremlin, aduc ameninţări grave pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea alegerilor din Moldova’‘, a scris Consiliul Europei într-un comunicat.

O delegaţie a acestei organizaţii ce reuneşte 46 de ţări  a fost la Chişinău marţi şi miercuri.

‘‘Viitoarele alegeri şi referendumul din 20 octombrie ar putea constitui un punct de cotitură pe calea consolidării democraţiei şi a instituţiilor’‘, au estimat reprezentanţii organismului însărcinat cu apărarea democraţiei şi drepturilor omului pe continentul european.

Republica Moldova, ce are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, este din iunie 2022 candidată oficială la aderarea la UE. Însă aceste reuşite ”sunt ameninţate de presiuni geopolitice crescânde’‘, potrivit delegaţiei Consiliului Europei.

În luna iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au avertizat cu privire la un ”complot” rus vizând influenţarea alegerilor prezidenţiale şi ”suscitarea de manifestaţii” dacă nu va câştiga un candidat pro-rus.

Articolul Consiliul Europei avertizează cu privire la amestecul Rusiei în alegerile și referendumul din Moldova apare prima dată în INFO1.